REGULAMENT din 9 ianuarie 2004

(1)Prezentul regulament serveşte la realizarea monitoringului substanţelor prioritare/prioritar periculoase în apa, sedimente şi biocenoza ecosistemelor acvatice. ...

(2)Substantele prioritare/prioritar periculoase, în sensul prezentului regulament, cuprind: ... - substantele periculoase prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul regulament; - substantele prioritare/prioritar periculoase prevăzute în anexa nr. 3 la Programul de acţiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002; - alte substanţe toxice sintetice şi nesintetice relevante prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul regulament. Articolul 2 Reţeaua de monitoring

(1)Reţeaua de monitoring pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase este împărţită în 3 categorii de secţiuni de monitoring: ...

1. a)secţiuni de monitoring care descriu starea chimica a apelor într-un subbazin hidrografic; acestea includ de obicei şi secţiunile de monitoring transfrontiera stabilite de acorduri internaţionale; ...
2. b)secţiuni de monitoring care evidenţiază presiunea antropica (F) faţă de substanţe chimice din una sau mai multe surse punctiforme sau difuze de poluare dintr-un subbazin; ...
3. c)secţiuni de monitoring care nu prezintă poluare chimica semnificativă şi care sunt stabilite fie ca secţiuni de referinţa (B) pentru starea ecologica "foarte buna" sau "buna", fie ca secţiuni reprezentative (R) ale presiunilor structurale. ...

(2)Subsistemele de monitoring, care includ noi subsisteme şi redefinesc subsistemele existente, sunt reprezentate de: ... - subsistemul râuri; - subsistemul lacuri; - subsistemul ape tranzitorii; - subsistemul ape costiere; - subsistemul ape subterane; - subsistemul ape uzate.

(3)Tipurile de monitoring sunt: ...

1. a)monitoringul de supraveghere - evalueaza starea tuturor apelor din cadrul fiecărui bazin sau subbazin hidrografic, furnizand informaţii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a programelor de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa, inclusiv datorită impactului activităţilor antropice; ...
2. b)monitoringul operational - stabileşte starea ecosistemelor acvatice ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de calitate pentru mediul acvatic, evalueaza schimbările în starea unor astfel de ecosisteme acvatice, datorate aplicării programului de măsuri; se realizează pentru toate acele corpuri de apa care, fie pe baza evaluării impactului, fie pe baza monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul sa nu îndeplinească obiectivele de mediu; ...
3. c)monitoringul de investigare - stabileşte cauzele depasirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate, pentru certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de calitate (acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost încă stabilit), precum şi pentru stabilirea impactului poluarilor accidentale. ... Articolul 3 Monitoringul de supraveghere

(1)Criteriile minime pentru selecţia secţiunilor monitoringului de supraveghere sunt definite de: ... - punctele unde debitul cursului de apa este semnificativ (mai mult de 25 mc/sec.) în cadrul districtului bazinului hidrografic considerat ca un întreg, inclusiv punctele de pe marile râuri ale căror bazine hidrografice sunt mai mari de 2.500 kmp (suprafeţele locuite, situate la peste 2.000 m înălţime, care aduc impact antropic nesemnificativ, se vor scădea din suprafaţa bazinului) sau volumul de apa prezent este caracteristic în cadrul districtului bazinului hidrografic (inclusiv marile lacuri naturale şi lacuri artificiale); - secţiunile semnificative pentru schimbul de informaţii ale apelor de suprafaţa care traverseaza frontiera de stat, secţiunile de monitoring deja identificate pentru schimbul de informaţii şi alte asemenea puncte unde este necesară estimarea încărcării poluantilor care sunt transferati peste granite şi care sunt transferati în mediul marin; - secţiunile de monitoring pentru apele transfrontiera, care sunt cel puţin secţiunile subbazinelor mai mari de 2.500 kmp, existente în cadrul reţelei de monitoring sistematic; în cazul apelor transfrontiera cu bazin mai mare de 2.500 kmp sau debit mai mare de 25 mc/sec., se va alege o secţiune la fiecare 2.500 kmp; în cazul subbazinelor mai mici de aceasta valoare se vor alege secţiunile decisive pentru calitatea cursului principal sau se vor stabili chiar pe cursul principal; în subbazinele în care se cunoaşte că nu exista o poluare chimica semnificativă, numărul secţiunilor poate fi micşorat cu 10%; - secţiunile stabilite în cadrul reţelei transnationale de monitoring (TNMN), cu atenţie deosebită la posibile secţiuni suplimentare de monitorizare pe râurile Olt şi Arges.

(2)Selecţia elementelor de calitate pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase monitorizate: ...

1. a)Elementele de calitate monitorizate din cadrul substanţelor periculoase vor fi: ... - substantele prioritare evacuate în fiecare bazin sau subbazin (lista specifică fiecărui bazin stabilită pe baza screeningului cantitativ al evacuarilor industriale şi al ghidului de indicatori specifici fiecărui domeniu industrial, realizate în 2003); - alte substanţe prioritare/prioritar periculoase evacuate în cantităţi semnificative în bazin sau subbazin (din surse punctiforme sau difuze). Acele secţiuni unde monitoringul anterior a evidenţiat o încadrare în obiectivele de calitate şi nu s-a înregistrat nici o creştere a activităţii antropice vor fi supuse unui nou monitoring de supraveghere la fiecare 12 ani, perioada de realizare a doua planuri de management. Primul monitoring de supraveghere se finalizează în anul 2005. Toate substantele prioritare/prioritar periculoase stabilite mai sus se monitorizează şi pentru sedimente şi biocenoza (anexele nr. 1 şi 3 la prezentul regulament).
2. b)Selecţia elementelor de calitate va ţine seama de doua cazuri speciale: ... - substantele din anexa nr. 1 la prezentul regulament, prevăzute şi în anexa nr. 3 la Programul de acţiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002, se vor monitoriza pentru a verifica respectarea prevederii privind "concentratiile constante" pentru sediment şi biocenoza; acest obiectiv, precum şi procedura de monitoring trebuie stabilite şi realizate chiar dacă aceste substanţe nu mai sunt evacuate şi deci nu mai sunt considerate substanţe relevante. Aceste substanţe vor fi obligatoriu incluse în monitoringul de supraveghere, alături de celelalte substanţe din anexa nr. 2 la prezentul regulament, pentru a se asigura îndeplinirea obligaţiilor privind raportarea acestor substanţe; - substantele prioritare - aceasta lista poate conţine şi substanţe care nu sunt relevante pentru România (anexa nr. 6 la prezentul regulament); obligaţiile viitoare de raportare vor include şi aceste substanţe în monitoringul de supraveghere, pentru a se putea realiza orice raportare viitoare necesară.
3. c)Perioada de realizare a monitoringului de supraveghere este de un an, cu frecvente minime diferite pentru fiecare element de calitate, astfel: ... - substanţe prioritare - frecventa lunară; - alţi poluanti toxici sintetici şi nesintetici - la fiecare 3 luni.
4. d)Pentru conformarea cu frecventa de monitoring solicitată, prelevarea probelor se realizează cel puţin o dată pe luna la toate secţiunile de monitoring de supraveghere. ...
5. e)Pentru asigurarea semnificatiei statistice şi a comparabilitatii rezultatelor furnizate de monitoringul de supraveghere, se recomanda prelevarea şi analizarea lunară şi a celorlalţi poluanti toxici sintetici şi nesintetici (precizati în anexele nr. 2, 3 şi 6 la prezentul regulament). ...
6. f)Revizuirea listei de poluanti relevanti, inclusiv cei din anexa nr. 1 la prezentul regulament şi din lista de substanţe prioritare, se va face după realizarea primului monitoring de supraveghere la toate secţiunile din monitoringul de supraveghere (secţiunile de tip "R" precizate în anexa nr. 4 la prezentul regulament). ... Articolul 4 Monitoringul operational

(1)Criteriile pentru selecţia secţiunilor monitoringului operational ... Secţiunile pentru monitoringul operational trebuie stabilite pe baza criteriului evaluării de impact, realizat în concordanta cu rezultatele monitoringului de supraveghere, astfel: - secţiuni pe apele de suprafaţa, unde exista risc de la presiuni semnificative ale surselor punctiforme. Acolo unde o apa de suprafaţa este supusă diferitelor presiuni punctiforme, stabilirea secţiunii va ţine seama de însumarea acestor presiuni; - secţiuni pe apele de suprafaţa, unde exista risc reprezentativ de la presiuni semnificative ale surselor difuze; - secţiuni pe apele de suprafaţa, în care sunt evacuate substanţe prioritare.

(3)Frecventa monitoringului operational poate fi redusă dacă pot fi justificate intervale mai mari pe bază de studii, de cunoaştere tehnica şi decizie locală a experţilor. Pentru primul ciclu de monitoring operational se sugereaza reducerea frecvenţei la o perioadă de un an în cazurile în care emisiile sunt supuse variatiilor sezoniere şi aceasta situaţie este confirmată de rezultatele monitoringului de supraveghere. Dacă se constata atingerea obiectivelor de calitate şi nu se cunoaşte nici o presiune semnificativă suplimentară din surse punctiforme sau difuze, monitoringul operational poate fi întrerupt după un an şi, dacă condiţiile se păstrează identice, se reia monitoringul operational în cadrul urmatorului ciclu de plan de management, respectiv după 6 ani. ...

(4)Prelucrarea datelor de monitoring se realizează pe baza debitelor medii anuale care se vor calcula eliminand din sirul de date valorile maxime. Dacă valoarea obiectivului de calitate sau a factorului de evaluare este sub limita de detectie a metodei aplicate, se va considera valoarea obiectivului de calitate egala cu limita de detectie a metodei. ... Articolul 5 Monitoringul de investigatie

(1)Monitoringul de investigatie pentru substantele prioritare/prioritar periculoase este definit de: ... - cazurile de depasire a obiectivelor de calitate cu cauza necunoscută care trebuie identificata; - cazurile în care monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele de calitate nu se pot atinge şi nu a fost stabilit încă monitoringul de supraveghere şi operational pentru evaluarea cauzelor de nerealizare a respectivelor obiective; - evaluarea mărimii şi impactului unei poluari accidentale; - furnizarea de informaţii care să servească la stabilirea unor programe de măsuri pentru atingerea obiectivelor de calitate. Aceste criterii pot conduce la realizarea unor campanii de monitoring intensificate pe o anumită perioada de timp şi pot diferi substanţial de la caz la caz.

(2)Lista preliminară de substanţe relevante este stabilită în anexa nr. 3 la prezentul regulament. ... Articolul 6 Organizarea reţelei de laboratoare pentru monitoringul substanţelor periculoase

(1)Toate analizele pentru monitorizarea substanţelor periculoase, pentru monitoringul de supraveghere şi operational, pentru toate subsistemele de monitoring: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, ape uzate, precum şi pentru toate mediile de investigare: apa, sedimente, biocenoza se realizează de către laboratoarele naţionale şi de către laboratoarele Administraţiei Naţionale "Apele Române" în cadrul activităţii de monitorizare a substanţelor prioritare/prioritar periculoase în resursele de apa. ...

(2)Activitatea laboratoarelor Administraţiei Naţionale "Apele Române" se ierarhizeaza ţinându-se cont de numărul, complexitatea şi frecventa analizelor efectuate, astfel: ...

1. Laboratoarele locale, reprezentate de laboratoarele sistemelor de gospodărire a apelor (SGA), vor analiza: - elementele fizico-chimice generale ale apei; - elementele biologice ale apei; - elementele chimice şi biologice ale sedimentelor; - parametrii bacteriologici ai apei; - evacuarile de ape uzate cu conţinut de metale grele, în zonele în care exista astfel de evacuari.
2. Laboratoarele bazinale, reprezentate de laboratoarele direcţiilor de apa, vor realiza aceleaşi tipuri de analize pentru ape şi sedimente ca şi laboratoarele locale, pentru secţiunile localizate numai în judeţul unde se afla sediul direcţiei de apa. În plus se vor executa analize de: ihtiofauna, metale grele, produse petroliere şi alţi poluanti toxici sintetici şi nesintetici specifici, în funcţie de presiunile existente, precum şi celelalte analize referitoare la sedimente, care nu se fac de către laboratoarele locale.
3. Laboratoarele bazinale speciale vor executa, în plus faţă de laboratoarele bazinale, analize de substanţe prioritare/prioritar periculoase din apa, sedimente şi biocenoza la nivelul unui grup de bazine hidrografice şi vor fi stabilite prin decizia conducerii Administraţiei Naţionale "Apele Române". Pentru secţiunile din reţeaua TNMN din tronsonul românesc al Dunării, analizele se vor efectua în cadrul Laboratorului Naţional pentru Ape şi direcţiilor apelor Jiu şi Dobrogea-Litoral. Dotarea standard cu echipamente de prelevare şi analiza a parametrilor de calitate a apelor în funcţie de tipul laboratorului este cea precizată în metodele standard de măsurare şi analiza.

(3)Toate laboratoarele Administraţiei Naţionale "Apele Române" vor fi acreditate în conformitate cu legislaţia în vigoare. ... Articolul 7 Modul de prezentare a datelor

(1)Pentru modernizarea şi dezvoltarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase, datele se vor prezenta pe subsisteme, sub forma de tabel şi sub forma unor harti GIS. ...

(2)Pentru realizarea hartilor în format GIS (scara 1:200.000), se vor defini fisiere-format, numite "shape", corespunzătoare straturilor informationale referitoare la secţiunile de monitorizare. ...

(3)Secţiunile vor fi reprezentate ca entitate tip "punct". Secţiunile pentru monitoringul de supraveghere şi operational sunt prezentate în anexa nr. 4 la prezentul regulament. ...

(4)Modul de prezentare a datelor pentru fiecare subsistem şi atributele ataşate hartilor GIS sunt prezentate în anexa nr. 5 la prezentul regulament. ...

(5)Pentru subsistemul ape uzate se va realiza un strat de informaţii/GIS, cu denumirea "MonitorAU" (caracterizat de atributele prezentate în anexa nr. 5 la prezentul regulament, tabelul 8). ...

(6)În completarea tabelelor de atribute se va realiza şi un tabel în MS Excel pentru fiecare secţiune din fiecare subsistem şi mediu de investigare (precizat în anexa nr. 5 la prezentul regulament, tabelul 9). ... Anexa 1 ------- la regulament ------------- Obiective de calitate pentru substantele periculoase --------------- *1) nu include evacuarile directe, altfel 5 μg/l *2) moluste (pe cat posibil Mytilus edulis) şi peşti *3) pentru izomerul 4,4'- DDT valoarea este 0,01 μg/l *4) optional se verifica concentraţia "constant" la biocenoza *5) concentraţie "constant" în peste şi/sau moluste şi melci. *6) pentru endrin şi isodrin, valoarea este de 0,005 μg/l. *7) nu include evacuarile directe, altfel valoarea este de 0,1 μg/l: nu se precizează izomerul. *8) Se exprima în greutate umeda, la peste. *9) Pentru moluste şi peşti (optional pentru sedimente) *10) Se aplica la numărul total al celor 3 triclorbenzeni, altfel pentru 1,2,4 - triclorbenzen valoarea este de 0,1 μg/l Anexa 2 ------- la regulament ------------- Lista preliminară de substanţe prioritare/prioritar periculoase nerelevante pentru apele din România Anexa 3 ------- la regulament ------------- LISTA PRELIMINARĂ de substanţe prioritare/prioritar periculoase relevante

1. Lista de substanţe din anexa nr. 7 la Programul de acţiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002;
2. lista de substanţe din inventarul calitativ al emisiilor din anul 2002, prevăzută în anexa nr. 6 la regulament;
3. lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase din anexa nr. 3 la programul prevăzut la pct. 1, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2002;
4. alte substanţe prezente în apele de suprafaţa în Sistemul Naţional de Supraveghere a Calităţii Apelor, începând cu anul
5. Substantele din aceste liste sunt considerate relevante fie din datele de emisie (relevanta bazată pe emisie), fie din datele de concentratii în mediu (relevanta bazată pe calitate), astfel:
6. Evaluarea relevantei bazate pe emisie (factorul de evaluare bazat pe concentratiile emisiilor) pentru: - produsele pentru protecţia plantelor: sunt selectate dacă utilizarea lor anuală depăşeşte valoarea limita de prag de 10 t/an pentru erbicide şi fungicide sau 1 t/an pentru insecticide şi dacă utilizarea acestor substanţe, în cel mai defavorabil scenariu, conduce la un impact semnificativ asupra calităţii apei, respectiv prin depăşirea valorii PNEC (concentraţia prognozata ca fiind fără efect asupra mediului acvatic); - alţi poluanti: se selecteaza dintre substantele declarate de către unităţile industriale ca fiind utilizate, produse, stocate, comercializate în cadrul prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 501/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru întocmirea inventarului iniţial al surselor de poluare pentru mediul acvatic şi apele subterane.
7. Evaluarea relevantei bazate pe calitate (factorul de evaluare bazat pe concentratiile din mediu) se realizează pe baza: - datelor de concentratii ale substanţelor în apele de suprafaţa (din ultimii 5 ani); - datelor despre valoarea PNEC din evaluarile de risc efectuate sau din COMMPS - Schema combinata de stabilire a priorităţii pe baza monitorizarii şi a modelarii - pentru substantele prioritare; - celei mai mici valori din bazele de date cu obiectivele de calitate naţionale sau internaţionale, dacă nu exista date PNEC sau COMMPS. Evaluarea relevantei se va micşora cu un factor de reducere egal cu 10 pentru staţiile de monitorizare de pe Dunăre. Dacă pentru o substanţa anume factorul de relevanta calculat reprezintă o valoare mai mica decât limita de detectie a respectivei metode analitice, atunci respectiva limita de detectie se considera factor de relevanta. Factorul de evaluare se compara cu datele de monitoring astfel: - pentru fiecare statie de monitoring se calculează valoarea mediei aritmetice a tuturor datelor de monitoring individuale, ţinându-se cont de faptul ca valorile individuale situate între limita de detectie analitica şi limita de determinare cantitativă se iau ca jumătatea valorii limitei de determinare cantitativă, iar valorile individuale aflate sub limita de detectie se iau ca valoare "zero"; - valoarea concentratiei medii astfel calculată se compara cu factorul de evaluare a unei secţiuni de monitoring şi, dacă este mai mare decât respectivul factor de evaluare, substanţa este declarata substanţa relevanta. Substantele individuale la care nu se poate calcula relevanta în modul descris mai sus sunt evaluate pe baza studiilor de toxicologie acvatica globală, executate de laboratoarele naţionale de referinţa pentru analize de toxicologie acvatica, prezavute în Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 370/2003 privind activităţile şi sistemul de autorizare a laboratoarelor de mediu. Anexa 4 ------- la regulament ------------- I. STAŢIILE DE MONITORIZARE A CALITĂŢII APEI RÂURILOR DIN ROMÂNIA Legenda ------- B - referinţa R - reprezentative F - flux II. SECŢIUNILE MONITORIZATE PENTRU CALITATEA APEI LACURILOR DIN ROMÂNIA Legenda: B - referinţa R - reprezentative Anexa 5 ------- la regulament ------------ Tabelul 1 - Secţiuni de monitorizare a apelor de suprafaţa Tabelul 2 - Secţiuni de monitorizare a corpurilor de apa Tabelul 3 - Secţiuni de monitorizare a lacurilor Tabelul 4 - Secţiuni de monitorizare a apelor de tranzitie Tabelul 5 - Secţiuni de monitorizare a apelor costiere Tabelul 6 - Secţiuni de monitorizare a apelor subterane Tabelul 7 - Secţiuni de monitorizare a apelor subterane NOTĂ: Atributele boldate sunt cerinţe pentru sistemul de raportare la UE, exprimate în limbajul corespunzător. Tabel 8 - Secţiuni de monitorizare a apelor uzate NOTĂ: Se vor folosi datele din formatul EVACUARI, după cum urmează; NAME corespunde Denumire evacuare UTILIZATOR corespunde cu Nume agent ec. LOCALIT corespunde cu Localitate D_A corespunde cu B.II. RECEPTOR corespunde cu Curs de apa-evacuare ID CADASTR corespunde cu Identificator cadastral Tabelul 9 - Secţiuni de monitorizare şi parametrii de calitate ai apelor Pentru completarea tabelului nr. 9 se recomanda următoarele simboluri: Name: Numele secţiunii (a se completa identic cu tabelele prezentate anterior) Subsistem; R - râuri L - lacuri AT - ape tranzitorii AC - ape costiere AS - ape subterane AU - ape uzate Mediul de investigare: A - apa S - sedimente, MS - materii în suspensie B - biocenoza Parametrii/indicatorii analizati - se va preciza pachetele standard de analize, precum şi alte substanţe caracteristice în secţiune funcţie de presiunile existente: B-biologici (ex.: B: Fitoplancton: abundenta, diversitate, biomasa) Ba-bacteriologici (ex. Ba: coliformi totali, coliformi fecali) HM-hidromorfologici (ex.: HM: debit, nivel, viteza) FC - fizico-chimici generali (ex.: FC: pH, temperatura, azot total) PS-poluanti specifici bazinului hidrografic (ex.: PS: fenoli, cianuri, nichel) SP-substanţe prioritare/prioritar periculoase (ex.: SP: atrazin, plumb, diuron) Frecventa de monitoring (ex.: 12/an; 1/an; 1/3 ani) Anexa 6 ------- la regulament ------------- Substanţe relevante din inventarul emisiilor din 2002 ------------