DECIZIA nr. 260 din 27 aprilie 2017

(1)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale art. 10 alin.

(2)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 606 din 27 iulie 2017 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin.

(1)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale art. 10 alin.

(2)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Felicia Marian în Dosarul nr. 807/103/2015 al Curții de Apel Bacău - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 335D/

1. ...
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece autoarea acesteia critică modalitatea în care Ministerul Justiției a interpretat și aplicat dispozițiile de lege invocate. Pe fond, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 8 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 807/103/2015, Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin.

(1)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 și ale art. 10 alin.

(2)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010, „în măsura în care sunt interpretate în sensul că distinct de drepturile salariale corespunzătoare gradelor profesionale nu se acordă drepturile salariale cuvenite funcției de conducere“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelanta-reclamantă Felicia Marian într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 1.006/C din 28 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Neamț, prin care s-a respins acțiunea privind obligarea pârâților la calcularea și plata drepturilor salariale aferente funcției de conducere, distinct față de celelalte drepturi salariale cuvenite pentru gradele profesionale de judecător de tribunal și judecător de curte de apel. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prevederile de lege criticate – în măsura în care sunt interpretate în sensul că distinct de drepturile salariale corespunzătoare gradelor profesionale nu se acordă drepturile salariale cuvenite funcției de conducere - contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin.

(1)privind egalitatea în fața legii. În acest sens, arată că, pentru toată perioada în care a exercitat funcția de conducere la o instanță judecătorească, din 2009 până în prezent, nu i s-a acordat niciun drept salarial aferent acestei responsabilități. Altfel spus, chiar dacă în perioada menționată nu ar fi deținut funcția de conducere, ar fi primit aceleași drepturi salariale, situație ce contravine prevederilor art. 16 alin.

(1)din Constituție. Susține că, prin anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, legiuitorul a prevăzut că, pentru funcția de președinte de judecătorie, se aplică un coeficient de multiplicare 15, față de cel de 13,5 aplicabil unui judecător cu grad de judecătorie cu vechime peste 3 ani. Din interpretarea teleologică a acestei dispoziții, rezultă că scopul urmărit de legiuitor a fost acela de a acorda persoanelor care ocupă o funcție de conducere o remunerație aferentă asumării atribuțiilor și responsabilităților specifice. Astfel, practic, diferența dintre coeficienții de multiplicare, de la 13,5 la 15, înmulțită cu valoarea de referință sectorială, reprezintă indemnizația de conducere care, în acord cu principiul egalității în fața legii, ar trebui să se acorde, în mod egal și nediscriminatoriu, pentru toate persoanele care ocupă funcția de conducere la nivel de judecătorie. De altfel, același scop urmărit de legiuitor este în acord și cu principiile care stau la baza teoriei motivaționale și care rezidă, în esență, în ideea că pentru orice muncă prestată trebuie să existe o contraprestație, principiu care se regăsește în prevederile art. 154 alin.

(1)din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit căruia salariul reprezintă contraprestația muncii depuse. Or, dispozițiile de lege criticate nu pot fi interpretate decât în acord cu principiul respectării drepturilor câștigate. Cu toate acestea, pârâtul Ministerul Justiției, ca ordonator principal de credite, nu a acordat drepturile salariale cuvenite pentru funcția de conducere, cu justificarea că celelalte drepturi salariale corespunzătoare funcției de execuție sunt mai favorabile. Cu alte cuvinte, această interpretare exclude acordarea drepturilor salariale cuvenite funcției de președinte, fiind neconstituțională. ...

1. Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece autoarea acesteia îndeplinește o funcție de conducere la o instanță inferioară, indemnizația ei lunară fiind mai mare decât a unui judecător cu grad de judecătorie care ar fi ocupat funcția de președinte al acestei instanțe. În lipsa dispozițiilor de lege criticate, indemnizația lunară obținută de autoarea excepției ar trebui să fie mai mică, și anume corespunzătoare coeficientului de multiplicare prevăzut de lege pentru funcția de președinte de judecătorie. ...
2. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziția de lege criticată introduce o reglementare în favoarea magistraților numiți în funcții de conducere, astfel încât această numire să nu afecteze drepturile deja câștigate, aferente funcției de execuție din care provine magistratul. Modul de ierarhizare a funcțiilor și salariilor în sistemul justiției, precum și posibilitatea unor magistrați de la instanțe/parchete superioare de a candida pentru funcții de conducere la instanțe inferioare (salarizate egal sau inferior, în unele cazuri, față de funcțiile de execuție de la instanțele superioare) a dus la necesitatea instituirii unei dispoziții care să acopere situațiile în care, în urma numirilor pe funcții de conducere la instanțe inferioare, magistrații să nu sufere o diminuare a indemnizației lunare. Textul de lege criticat acoperă doar acele cazuri particulare în care ar exista posibilitatea diminuării salariului în urma numirii (ca urmare a opțiunii proprii a magistratului) într-o anumită funcție de conducere, inexistența acestui text ducând la acordarea salariului pentru funcția de conducere corespunzătoare (salariu mai mic decât cel avut în plată la instanța de unde provine). ...
2. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În primul rând, arată că dispozițiile Legii-cadru nr. 330/2009 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 284/2010, însă soluția legislativă prevăzută de art. 12 alin.

(1)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 a fost preluată în art. 10 alin.

(2)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/

1. Cât privește criticile de neconstituționalitate, apreciază că acestea țin de aplicarea legii, nefiind de competența Curții Constituționale. ...
2. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
3. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, ... 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 12 alin.

(1)din anexa nr. VI: „Reglementări specifice personalului din sistemul justiției“ la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, și ale art. 10 alin.

(2)din anexa nr. VI: FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE „JUSTIȚIE“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: – Art. 12 alin.

(1)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009: „Judecătorii și procurorii numiți, în urma concursurilor, în funcții de conducere în cadrul instanțelor și parchetelor își păstrează indemnizația și celelalte drepturi salariale corespunzătoare funcției de execuție pe care o dețin, dacă acestea sunt mai favorabile.“; ... – Art. 10 alin.

(2)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010: „Judecătorii și procurorii numiți, în urma concursurilor, în funcții de conducere în cadrul instanțelor și parchetelor își păstrează indemnizația de încadrare și celelalte drepturi salariale corespunzătoare funcției de execuție pe care o dețin, dacă acestea sunt mai favorabile.“ ... ... 13. Cu privire la aceste dispoziții de lege, Curtea reține că Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a fost abrogată prin art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin.

(1)și ale art. 31 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile art. 12 alin.

(1)din anexa VI la Legea-cadru nr. 330/2009 produc în continuare efecte juridice, deoarece autoarea excepției de neconstituționalitate a îndeplinit funcția de conducere începând cu anul 2009, solicitând, în cadrul acțiunii din fața instanței de judecată, plata drepturilor aferente funcției de conducere. Prin urmare, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate atât art. 12 alin.

(1)din anexa nr. VI: „Reglementări specifice personalului din sistemul justiției“ la Legea-cadru nr. 330/2009 și art. 10 alin.

(2)din anexa nr. VI: FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE „JUSTIȚIE“ la Legea-cadru nr. 284/

1. ...
2. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin.

(1)privind egalitatea în drepturi. ...

1. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate prevăd că judecătorii și procurorii numiți în funcții de conducere în cadrul instanțelor și parchetelor își păstrează indemnizația de încadrare și celelalte drepturi salariale corespunzătoare funcției de execuție pe care o dețin, „dacă acestea sunt mai favorabile“. Astfel, dispozițiile de lege criticate instituie o măsură de protecție în favoarea magistraților numiți în funcții de conducere, așa încât această numire să nu afecteze drepturile deja câștigate, aferente funcției de execuție din care provine judecătorul sau procurorul. ...
2. În speță, autoarea excepției de neconstituționalitate îndeplinește o funcție de conducere la o instanță inferioară celei al cărei grad îl deține corespunzător funcției de execuție (având grad de judecător de curte de apel, este președinte de judecătorie), indemnizația sa lunară fiind mai mare decât cea a unui judecător cu grad de judecătorie care ar fi ocupat funcția de președinte al acestei instanțe. În aceste condiții, autoarea excepției susține că prevederile de lege criticate - în măsura în care sunt interpretate în sensul că distinct de drepturile salariale corespunzătoare gradelor profesionale nu se acordă drepturile salariale cuvenite funcției de conducere - contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin.

(1)privind egalitatea în fața legii. ...

1. Cu privire la această critică de neconstituționalitate, Curtea constată că, în mod contrar susținerilor autoarei excepției, dispozițiile de lege contestate nu prevăd că nu se acordă drepturile salariale cuvenite funcției de conducere, ci doar introduc o reglementare în favoarea judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, așa încât această numire să nu afecteze drepturile deja câștigate, aferente funcției de execuție din care provine judecătorul sau procurorul. Curtea reține că introducerea unei dispoziții legale de protecție, astfel încât numirea în funcții de conducere să nu afecteze drepturile deja câștigate, aferente funcției de execuție din care provine judecătorul sau procurorul, a fost determinată de specificul sistemului de salarizare a judecătorilor și procurorilor dat de acordarea indemnizației de încadrare stabilite în raport cu gradul și cu funcția deținute și de inexistența unei indemnizații de conducere distincte. ...
2. Astfel, ținând cont și de existența posibilității unor judecători sau procurori cu grad de instanțe/parchete superioare de a candida pentru funcții de conducere la instanțe/parchete inferioare, salarizate inferior față de funcțiile de execuție de la instanțele superioare, legiuitorul a considerat necesară introducerea unei dispoziții de lege de protecție, așa încât numirea în funcțiile de conducere, în aceste cazuri, să nu afecteze drepturile deja câștigate, aferente funcției de execuție din care provine judecătorul sau procurorul. Or, în lipsa măsurii de protecție prevăzute de dispozițiile de lege criticate, indemnizația lunară obținută de autoarea excepției ar trebui să fie mai mică, și anume corespunzătoare celei prevăzute de lege pentru funcția de președinte de judecătorie. ...
3. În ceea ce privește principiul egalității în drepturi, consacrat prin art. 16 din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea, a stabilit că acesta „presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice“ (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, nu se poate susține că dispozițiile de lege criticate instituie un tratament juridic diferit pentru persoane aflate în aceeași situație juridică, întrucât autoarea excepției, președinte de judecătorie, cu grad de judecător de curte de apel, nu se află în aceeași situație juridică cu președintele de judecătorie, cu grad de judecător de judecătorie. ...
4. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Felicia Marian în Dosarul nr. 807/103/2015 al Curții de Apel Bacău - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 12 alin.

(1)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale art. 10 alin.

(2)din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Bacău - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2017. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof.univ.dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----