← România

HOTĂRÂRE nr. 1.159 din 26 septembrie 2007

HOTĂRÂRE nr. 1.159 din 26 septembrie 2007 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.300/2002 privind notificarea substanţelor chimice Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 700 din 17 octombrie 2007 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul I Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002 privind notificarea substanţelor chimice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 10 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. Alineatul

(1)al articolului 3 va avea următorul cuprins: "Art. 3. -
(1)Cu respectarea prevederilor art. 10 şi 11, substanţele chimice pot fi introduse pe piaţă, ca atare sau sub formă de preparate, numai dacă au fost notificate autorităţii competente din România sau unei autorităţi competente a unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene, etichetate şi ambalate în conformitate cu prevederile art. 14-22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 451/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale anexei nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu rezultatele testelor prevăzute de anexele nr. 1-5, cu excepţia preparatelor pentru care există dispoziţii în alte acte normative." 2. Articolul 23 va avea următorul cuprins: "Art. 23. - Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei Consiliului 92/32/CEE din 30 aprilie 1992 de efectuare a celei de-a şaptea modificări a Directivei 67/548/CEE privind armonizarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase şi anexele 7A şi 7B ale Directivei 2001/59/CE a Comisiei din 6 august, de efectuare a celei de-a douăzeci şi opta adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase." 3. Anexa nr. 1 "Date ce trebuie incluse în dosarul tehnic aferent notificării complete" se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre. Articolul II În titlul şi în tot cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 1.300/2002 privind notificarea substanţelor chimice, cu modificările şi completările ulterioare, sintagmele "substanţe chimice", "substanţe şi preparate chimice periculoase", "substanţe chimice periculoase" şi "preparate chimice periculoase" se înlocuiesc cu sintagmele "substanţe", "substanţe şi preparate periculoase", "substanţe periculoase" şi, respectiv, "preparate periculoase", cu excepţia cazurilor când se fac referiri la reglementări în vigoare sau la documente europene ce conţin în titlu aceste sintagme, precum şi la denumirea unor instituţii. Articolul III Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002 privind notificarea substanţelor chimice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 10 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: -------------- p. Ministrul mediului şi dezvoltării durabile, Lucia Ana Varga, secretar de stat Ministrul sănătăţii publice, Gheorghe Eugen Nicolăescu p. Departamentul pentru Afaceri Europene, Aurel Ciobanu Dordea, subsecretar de stat Bucureşti, 26 septembrie 2007. Nr. 1.159. Anexa ────── (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.300/2002) ──────────────────────────────────────────────────── DATELE care trebuie incluse în dosarul tehnic aferent notificării complete Secţiunea A Date privind identitatea producătorului şi a notificatorului; amplasamentul instalaţiei de producţie Pentru substanţele produse în afara teritoriului Uniunii Europene şi pentru care, în scopul notificării, notificatorul a fost desemnat ca reprezentant unic al producătorului se vor menţiona identitatea şi adresele importatorilor care vor aduce substanţa în România. Secţiunea B Pentru produsele intermediare cu expunere la risc limitată se aplică dispoziţiile de la pct. 7 1. Identitatea substanţei 1.1. Denumirea 1.1.1. Denumirea în nomenclatura IUPAC 1.1.2. Alte denumiri: denumiri uzuale, denumiri comerciale, denumiri prescurtate 1.1.3. Numărul CAS sau denumirea CAS (dacă este posibil) 1.2. Formula moleculară şi structurală 1.3. Compoziţia substanţei 1.3.1. Gradul de puritate al substanţei (%) 1.3.2. Natura impurităţilor, incluzând izomerii şi produsele secundare 1.3.3. Conţinutul procentual al impurităţilor principale 1.3.4. Dacă substanţa chimică conţine un agent stabilizator sau un inhibitor ori alţi aditivi, se specifică: natura, ordinul de mărime: ...ppm ... % 1.3.5. Date spectrale (UV, IR, RMN ori spectrul de masă) 1.3.6. Datele cromatografiei de înaltă performanţă pentru lichide, datele cromatografiei pentru gaze 1.4. Metodele de identificare şi determinare O descriere completă a metodelor folosite sau referiri bibliografice Pe lângă metodele de identificare şi determinare se iau în considerare şi metodele analitice cunoscute de notificator, care permit identificarea substanţei şi a produşilor săi de transformare la evacuarea în mediul înconjurător, precum şi determinarea expunerii directe a oamenilor. 2. Date privind substanţa 2.0. Producţia Datele furnizate trebuie să fie suficiente pentru a permite o aproximare realistă a estimării expunerii omului şi mediului în relaţie cu procesul de producţie. Nu sunt solicitate detalii precise privind procesul de producţie şi în special cele sensibile din punct de vedere comercial. 2.0.1. Procesul tehnologic utilizat în cadrul producţiei 2.0.2. Estimările expunerii legate de producţie pentru:
  1. a)mediul de muncă; ...
  2. b)mediul înconjurător. ... 2.1. Utilizări propuse Datele furnizate în această secţiune trebuie să fie suficiente pentru a permite o aproximare realistă a estimării expunerii omului şi mediului la substanţe, ca urmare a utilizărilor propuse sau previzibile a acestora. 2.1.1. Tipurile de utilizări: descrierea funcţiei şi a efectelor dorite 2.1.1.1. Procesul/procesele tehnologic(
  3. e)legat(
  4. e)de utilizarea substanţei (dacă este/sunt cunoscute) 2.1.1.2. Estimarea expunerii/expunerilor ca urmare a utilizării [dacă este/sunt cunoscută(e)] pentru:
  5. a)mediul de muncă; ...
  6. b)mediul înconjurător. ... 2.1.1.3. Forma sub care substanţa este introdusă pe piaţă: substanţă, preparat, produs 2.1.1.4. Concentraţia substanţei în preparatele sau produsele comercializate (dacă este cunoscută) 2.1.2. Domeniile de utilizare cu defalcări aproximative:
  7. a)industrie; ...
  8. b)fermieri/agricultori şi meserii calificate/artizani; ...
  9. c)folosit de public în general. ... 2.1.3. Identitatea clienţilor substanţei (dacă sunt cunoscuţi) 2.1.4. Cantităţile şi compoziţia deşeului rezultat din utilizările propuse (dacă sunt cunoscute) 2.2. Producţia estimată şi/sau importurile pentru fiecare utilizare sau domenii de aplicare anticipate. 2.2.1. Producţia totală şi/sau importurile exprimate în tone pe an:
  10. a)primul an calendaristic; ...
  11. b)următorii ani calendaristici. ... Pentru substanţele chimice produse în afara teritoriului Uniunii Europene şi pentru care, în scopul notificării, notificatorul a fost desemnat ca reprezentant unic al producătorului, această informaţie trebuie dată pentru fiecare dintre importatorii identificaţi la secţiunea A. 2.2.2. Producţia şi/sau importurile, defalcate în concordanţă cu pct. 2.1.1 şi 2.1.2, exprimate în procente:
  12. a)primul an calendaristic; ...
  13. b)următorii ani calendaristici. ... 2.3. Metode recomandate şi măsuri de precauţie cu privire la: 2.3.1. Manipulare 2.3.2. Depozitare 2.3.3. Transport 2.3.4. Incendiu (natura gazelor de combustie sau de piroliză, în cazul în care întrebuinţările propuse justifică aceasta) 2.3.5. Alte pericole, în special reacţiile chimice cu apa 2.3.6. Dacă sunt relevante, datele cu privire la susceptibilitatea substanţei de a exploda când este sub formă de pulbere 2.4. Măsurile de urgenţă în cazul împrăştierii accidentale a substanţei 2.5. Măsurile de urgenţă în cazul vătămării persoanei (de exemplu, otrăviri) 2.6. Ambalare 3. Proprietăţi fizico-chimice ale substanţei 3.0. Starea substanţei la 20°C şi 101,3 kPa. 3.1. Punctul de topire 3.2. Punctul de fierbere 3.3. Densitatea relativă 3.4. Presiunea de vapori 3.5. Tensiunea superficială 3.6. Solubilitatea în apă 3.8. Coeficient de partiţie n-octanol/apă 3.9. Punct de aprindere 3.10. Punct de inflamabilitate 3.11. Proprietăţi explozive 3.12. Temperatura de autoaprindere 3.13. Proprietăţi oxidante 3.15. Granulometrie Pentru acele substanţe care sunt comercializate într-o formă ce poate conduce la creşterea pericolului expunerii prin inhalare trebuie efectuat un test pentru determinarea distribuţiei granulometrice a substanţei în forma sub care va fi comercializată. 4. Studii de toxicitate 4.1. Toxicitate acută Pentru testele prevăzute la pct. 4.1.1, 4.1.2 şi 4.1.3 substanţele, altele decât cele gazoase, vor fi administrate pe cel puţin două căi, dintre care una trebuie să fie calea orală. Alegerea celei de-a doua căi va depinde de natura substanţei şi de calea probabilă de expunere a omului. Gazele şi lichidele volatile trebuie să fie administrate prin inhalare. 4.1.1. Administrare orală 4.1.2. Administrare după inhalare 4.1.3. Administrare cutanată 4.1.5. Iritaţia pielii 4.1.6. Iritaţia ochilor 4.1.7. Sensibilizarea pielii 4.2. Doze repetate Calea de administrare trebuie să fie în concordanţă cu calea de expunere umană, cu toxicitatea acută şi natura substanţei chimice. În absenţa contraindicaţiilor se preferă, de obicei, calea orală. 4.2.1. Toxicitate după doze repetate (28 de zile) 4.3. Alte efecte 4.3.1. Mutagenitate Substanţa va fi examinată prin două teste. Primul va fi un test bacteriologic (mutaţie inversă), cu sau fără activare metabolică. Al doilea va fi un test nebacteriologic pentru a detecta aberaţiile cromozomiale sau deteriorarea. În absenţa unor contraindicaţii acest test va fi efectuat în condiţii normale în vitro, cu şi fără activare metabolică. În eventualitatea unui rezultat pozitiv la oricare dintre teste, va fi efectuată altă testare în concordanţă cu strategia descrisă în anexa nr. 3 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, conform Hotărârii Guvernului nr. 490/2002. 4.3.2. Test de toxicitate pentru reproducere (pentru înregistrare) 4.3.3. Evaluarea comportamentului toxicocinetic al substanţei în măsura în care acesta poate fi dedus din setul de bază şi alte date relevante 5. Studii ecotoxicologice 5.1. Efecte asupra organismelor 5.1.1. Toxicitate acută pentru peşti 5.1.2. Toxicitate acută pentru Daphnia 5.1.3. Test de inhibare a creşterii - la alge 5.1.6. Inhibare bacteriană În acele cazuri în care biodegradarea poate fi afectată de efectul inhibitor al substanţei chimice asupra bacteriilor, se va efectua un test pentru inhibare bacteriană înainte de testarea biodegradării. 5.2. Degradare:
  14. a)biotică; ...
  15. b)abiotică. ... Dacă substanţa chimică nu este uşor biodegradabilă, se va lua în considerare necesitatea efectuării testului de hidroliză în funcţie de pH. 5.3. Test screening (sau test semicantitativ) - absorbţie/ desorbţie 6. Posibilitatea de a face substanţa nepericuloasă 6.1. Pentru industrie/meserii calificate 6.1.1. Posibilitatea reciclării 6.1.2. Posibilitatea de neutralizare a efectelor nefavorabile 6.1.3. Posibilitatea de distrugere:
  16. a)evacuare controlată; ...
  17. b)incinerare; ...
  18. c)staţie de epurare a apei; ...
  19. d)altele. ... 6.2. Pentru publicul larg 6.2.1. Posibilitatea reciclării 6.2.2. Posibilitatea de neutralizare a efectelor nefavorabile 6.2.3. Posibilitatea de distrugere:
  20. a)evacuare controlată; ...
  21. b)incinerare; ...
  22. c)staţie de epurare a apei; ...
  23. d)altele. ... 7. Pachetul de teste redus pentru produsele intermediare în cantităţi ≥ 1 tonă/an 7.1. Definiţii Fără a aduce atingere altor dispoziţii legislative comunitare, se aplică următoarele definiţii:
  24. a)produs intermediar este substanţa produsă, consumată sau folosită exclusiv pentru prelucrarea chimică în scopul transformării în altă (alte) substanţă (substanţe); ...
  25. b)emisie se referă la eliberarea unei substanţe dintr-un sistem, de exemplu atunci când se produce o breşă în sistem. Prin urmare, obiectivul principal trebuie să fie garantarea nivelului maxim de protecţie a lucrătorilor şi reducerea la minim a emisiilor în mediu prin limitarea riguroasă a procesului; ...
  26. c)expunere se referă la ceea ce se întâmplă după emisia substanţei, fie că aceasta a fost emisă în spaţiu deschis, fie că substanţa poate să fie inhalată de lucrători sau să între în contact cu pielea acestora. Dacă se anticipează că pot să apară emisii, trebuie efectuat un control riguros al expunerii, cu tehnici adecvate, luându-se în considerare necesitatea de a adopta principiul de precauţie conform căruia acele proprietăţi fizico-chimice, toxicologice şi ecotoxicologice care nu au fost testate sunt presupuse a fi periculoase; ...
  27. d)sistem integrat de ventilaţie prin aspiraţie este un sistem de ventilaţie prin aspiraţie de tip închis, care este folosit în combinaţie cu dispozitive de blocare, incinte, mantale, containere, în vederea reţinerii agenţilor chimici în partea internă a instalaţiei de tip închis. Deschizăturile din construcţie care au legătură cu procesul tehnologic trebuie să fie cât mai mici posibil. Capacitatea de extragere şi sistemul de evacuare a aerului trebuie să fie proiectate aşa încât depresiunea din instalaţia de aspiraţie să fie suficientă pentru a capta şi a îndepărta integral toate gazele, vaporii şi/sau pulberile care apar. Trebuie să fie prevenit refluxul în zona de lucru al substanţelor periculoase aspirate. Aceasta înseamnă că substanţele periculoase sunt împiedicate să treacă din instalaţia de tip închis în zona de lucru; ...
  28. e)sistem de ventilaţie prin aspiraţie cu o înaltă eficienţă este un sistem de ventilaţie prin aspiraţie de tip deschis sau semideschis, dimensionat astfel încât agenţii chimici să rămână în zona de captare. Aceasta înseamnă că apariţia agenţilor chimici în atmosfera zonei de lucru poate fi practic exclusă; ...
  29. f)sistem eficient de ventilaţie prin aspiraţie este un sistem de ventilaţie prin aspiraţie de tip deschis sau semideschis, dimensionat astfel încât agenţii chimici să rămână în zona de captare, adică apariţia agenţilor chimici în atmosfera zonei de lucru poate fi în mare măsură exclusă sau se poate demonstra respectarea valorii limită; ...
  30. g)alt sistem de ventilaţie prin aspiraţie este un sistem de ventilaţie prin aspiraţie de tip deschis sau semideschis, dimensionat astfel încât apariţia agenţilor chimici în atmosfera zonei de lucru nu poate fi exclusă; ...
  31. h)forme de folosire care generează emisii reduse sunt, de exemplu: ... 1. ambalarea expandabilă, adică substanţa periculoasă este închisă într-un ambalaj corespunzător şi, fără a deschide ambalajul, se introduce în sistemul de reacţie împreună cu ambalajul; 2. schimbarea consistenţei, adică substanţa este folosită, de exemplu, sub formă de pastă sau de granule în loc de forma pulverulentă; 3. master batch, aceasta constă în acoperirea substanţei periculoase cu o matriţă plastică prin care se împiedică orice contact direct cu substanţa periculoasă. Matriţa plastică în sine nu este o substanţă periculoasă. Este posibilă însă abrazarea matricei plastice şi, prin urmare, eliberarea substanţei periculoase;
  32. i)formă de folosire fără emisii este, de exemplu, master batch fără abraziune, adică matriţa plastică este atât de rezistentă la abraziune încât nu se eliberează nicio substanţă periculoasă; ...
  33. j)etanş din punct de vedere tehnic este termenul care se aplică unui subansamblu dacă nu este depistată nicio neetanşeitate în timpul probelor, controalelor sau verificărilor de etanşeitate, de exemplu folosind agenţi de spumare sau echipamente indicatoare de scurgere, efectuate în acest scop. Sistemele, subsistemele şi elementele funcţionale sunt etanşe din punct de vedere tehnic dacă pierderea de presiune este < 0,00001 mbar*l*s^-1. ... 7.2. Cererea privind pachetul de teste redus Pentru produsele intermediare, notificatorul poate solicita autorităţii competente permisiunea de a efectua pachetul de teste redus (PTR). PTR reprezintă setul minim de date destinat să conducă la o primă evaluare preliminară a riscurilor privitoare la orice produs intermediar care urmează să fie introdus pe piaţă. În conformitate cu art. 16 alin.
(1), poate fi cerut orice test suplimentar, în funcţie de rezultatul evaluării de risc. 7.3. Condiţiile pentru cererea privind pachetul de teste redus Notificatorul trebuie să demonstreze în mod satisfăcător autorităţii competente căreia îi notifică substanţa că sunt îndeplinite următoarele condiţii:
  1. a)substanţa este produsă, consumată sau folosită exclusiv pentru prelucrare chimică. Se exclud monomerii. După prelucrare, substanţa se transformă în molecule chimic diferite, care nu sunt polimeri; ...
  2. b)prelucrarea substanţei este restricţionată la un număr de maximum două puncte de lucru. De exemplu, aceasta poate fi produsă de o întreprindere şi apoi transportată către una sau două alte întreprinderi. De observat că dacă substanţa urmează să ajungă în mai mult de două puncte de prelucrare, condiţiile de PTR nu mai sunt îndeplinite şi dosarul trebuie actualizat până la nivelul corespunzător; ...
  3. c)aprovizionarea întreprinderii care foloseşte produsul intermediar în scop de prelucrare avansată trebuie să se facă direct de la notificator şi nu printr-un furnizor intermediar; ...
  4. d)substanţa trebuie să fie izolată riguros prin mijloace tehnice pe durata întregului ciclu de viaţă. Aici se includ producţia, transportul, purificarea, curăţarea şi întreţinerea utilajelor, prelevarea probelor, analiza, încărcarea şi descărcarea echipamentului/recipientelor, îndepărtarea/ purificarea deşeurilor şi depozitarea. În general, într-un proces adecvat toate elementele funcţionale ale instalaţiei, cum sunt gurile de umplere, echipamentele de golire etc., sunt fie de tip închis cu etanşeitate garantată, fie de tip închis cu sistem integrat de ventilaţie prin aspiraţie; ...
  5. e)atunci când există potenţial de expunere la risc, trebuie folosite acele tehnologii de operare şi control care reduc la minimum emisiile şi, în consecinţă, expunerea la risc; ...
  6. f)în cazul lucrărilor de curăţare şi întreţinere, trebuie aplicate metode speciale, cum sunt purjarea şi spălarea, înainte ca sistemul să fie deschis sau să se pătrundă înăuntru; ...
  7. g)operaţiunile de transport respectă Legea nr. 31/1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, şi Hotărârea Guvernului 1.374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu modificările şi completările ulterioare; ...
  8. h)în caz de accident şi atunci când se generează deşeuri în urma operaţiunilor de purificare sau de curăţare şi întreţinere, poate fi expus mediul. În oricare dintre cazuri se folosesc acele tehnologii de operare şi/sau de control care reduc la minimum emisiile şi, în consecinţă, expunerea la risc; ...
  9. i)trebuie să existe un sistem de gestionare care identifică rolurile fiecărei persoane în organizaţie; ...
  10. j)ambalajul substanţei se etichetează în conformitate cu anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi, în plus, cu propoziţia următoare "Atenţie - substanţă incomplet testată"; ...
  11. k)notificatorul trebuie să folosească un sistem de supraveghere a produsului şi trebuie să supravegheze utilizatorii (maximum 2), astfel încât să asigure respectarea condiţiilor enumerate anterior. ... 7.4. Dosarul tehnic prezentat pentru pachetul de teste redus Notificatorul care solicită un PTR pentru o substanţă trebuie să prezinte autorităţii competente următorul dosar tehnic, pentru toate punctele de producţie şi de prelucrare:
  12. a)o declaraţie conform căreia notificatorul şi fiecare utilizator acceptă condiţiile enumerate la pct. 7.3; ...
  13. b)descrierea măsurilor tehnice prin care se realizează izolarea riguroasă a substanţei*1), inclusiv metodele de umplere, de prelevare a probelor, de transfer şi de curăţare. Nu este necesar să fie furnizate detalii privind integritatea fiecărui racord sau eficienţa sistemului integrat de ventilaţie prin aspiraţie. Cu toate acestea, oricare ar fi mijloacele prin care se asigură izolarea riguroasă a procesului, este important ca informaţia să fie disponibilă, dacă este necesar, pentru a verifica veridicitatea afirmaţiilor făcute în cazul unui control; ... ___________ *1) Tipul de construcţie şi specificaţiile tehnice (de exemplu, etanşeitatea) ale elementelor funcţionale închise determină eficienţa izolării. Pentru a da posibilitatea autorităţii competente să decidă dacă se realizează sau nu izolarea riguroasă este esenţial ca notificatorul să includă detalii referitoare la aceste aspecte. Măsurile tehnice trebuie, în mod normal, să îndeplinească condiţiile din "Criterii de evaluare a sistemelor închise la manipularea agenţilor chimici" care sunt incluse, orientativ, la pct. 7.5 şi în tabelul 1 din prezenta anexă. Cele de mai sus sunt declarate de notificator, nefiind totuşi necesar ca în descrierea referitoare la măsurile tehnice acesta să se refere la fiecare tip de element funcţional închis. Orice abatere de la condiţiile fixate în criterii trebuie descrisă detaliat, cu justificare.
  14. c)dacă nu sunt îndeplinite criteriile de evaluare a sistemelor închise la manipularea agenţilor chimici, detaliate la pct. 7.5 de mai jos, notificatorul trebuie să prezinte date privind expunerea bazate pe date reprezentative de monitorizare şi/sau un model de calcul fiabil, pentru a da posibilitatea autorităţii competente să decidă dacă acceptă sau nu PTR solicitat; ...
  15. d)descrierea detaliată a proceselor în toate punctele de lucru implicate în producţie şi utilizare. În special, trebuie specificat dacă deşeurile de producţie şi/sau prelucrare sunt evacuate în apele reziduale, deşeurile lichide sau solide sunt incinerate şi cum se face curăţarea şi întreţinerea întregului echipament; ...
  16. e)o evaluare detaliată a emisiilor posibile şi a expunerii pentru om şi mediu pe durata întregului ciclu de viaţă, inclusiv detalii referitoare la diferitele reacţii chimice implicate în proces şi la modul de tratare a reziduurilor. Acolo unde emisiile conduc la expuneri, mijloacele prin care sunt controlate acestea trebuie descrise suficient de detaliat pentru a da posibilitatea autorităţii competente să decidă dacă acceptă sau nu declaraţia sau să calculeze o rată a emisiilor în conformitate cu Ghidul Tehnic al Uniunii Europene; ...
  17. f)schimbările care pot afecta expunerea omului şi a mediului trebuie notificate anticipat, de exemplu orice schimbare la elementele funcţionale ale instalaţiei, un nou utilizator sau un nou punct de lucru; ...
  18. g)informaţiile prescrise pentru PTR sunt următoarele: ... - anexa nr. 3, plus următoarele teste din prezenta anexă: - presiunea de vapori (3.4); - proprietăţile explozive (3.11); - temperatura de autoaprindere (3.12); - proprietăţile oxidante (3.13); - granulometria (3.15); - toxicitatea acută pentru Dafnia (5.1.2). Notificatorul trebuie să includă şi alte informaţii relevante care să îi dea posibilitatea autorităţii competente să ia o decizie informată şi să facă posibilă efectuarea unor controale adecvate de către utilizator la punctul de prelucrare. De exemplu, dacă sunt disponibile suplimentar informaţii fizico-chimice şi/sau toxicologice şi/sau informaţii despre comportamentul în mediu, acestea trebuie prezentate şi ele. În plus, notificatorul trebuie să examineze informaţiile disponibile privind toxicitatea şi ecotoxicitatea substanţelor aflate în strânsă relaţie structurală cu substanţa notificată. Dacă sunt disponibile date relevante, în special cele referitoare la toxicitatea cronică sau la toxicitatea asupra reproducerii şi la carcinogenitate, trebuie prezentat şi un rezumat al acestor informaţii;
  19. h)identitatea notificatorului, a producătorului şi a utilizatorului (utilizatorilor). ... 7.5. Criterii de evaluare a sistemelor închise la manipularea agenţilor chimici 7.5.1. Folosirea La evaluarea instalaţiei se foloseşte un indice de evaluare. Indicele de evaluare clasifică manipularea substanţei şi potenţialul rezultant de expunere legată de proces. Pentru determinarea indicelui de evaluare, notificatorul examinează instalaţia sau sectorul de instalaţie în cauză. Fiecare element funcţional individual trebuie evaluat. Sistemele se consideră ca fiind închise, dacă evaluarea tuturor elementelor funcţionale disponibile corespunde indicelui de evaluare 0,5 şi dacă sunt implicate numai elemente funcţionale care sunt de tip închis cu etanşeitate garantată şi/sau echipate cu sistem integrat de ventilaţie prin aspiraţie. În plus, trebuie exclus contactul direct cu pielea. În colecţia de exemple, elementele funcţionale relevante sunt indicate cu 0,5 în aldine. Elementele funcţionale de tip parţial deschis cu ventilaţie prin aspiraţie, având o eficienţă ridicată (indicate, de asemenea, de indicele de evaluare 0,5, dar în corp de literă obişnuit), nu sunt considerate închise în sensul acestei norme. Atunci când elementelor funcţionale li s-a acordat indicele de evaluare 1, înseamnă că respectarea certă şi permanentă a valorii limită nu este întotdeauna asigurată. Astfel de elemente funcţionale sunt: - 1 - tip închis, etanşeitate negarantată; - 1 - tip parţial deschis cu ventilaţie prin aspiraţie eficientă. Atunci când elementelor funcţionale li s-au acordat indicii de evaluare 2 şi 4, înseamnă că respectarea valorilor limită nu este întotdeauna asigurată. Astfel de elemente funcţionale sunt: - 2 - de tip parţial deschis, cu sistem simplu de ventilaţie prin aspiraţie şi deschidere neasigurată; - 2 - deschis, cu sistem simplu de ventilaţie prin aspiraţie; - 4 - de tip deschis sau de tip parţial deschis; - 4 - ventilaţie naturală. Catalogul exemplelor din tabelul 1 facilitează clasificarea elementelor funcţionale. Elementele funcţionale care nu sunt incluse în colecţia de exemple pot fi clasificate în temeiul analogiilor. Instalaţia sau sectorul de instalaţie este apoi clasificat(ă) folosind valoarea indicelui acelui element funcţional care a primit cel mai ridicat indice de evaluare. 7.5.2. Verificarea Folosirea acestui criteriu necesită respectarea parametrilor tehnologici stabiliţi şi efectuarea verificărilor menţionate în colecţia de exemple (de exemplu, controlul şi întreţinerea instalaţiilor). 7.6. Aplicarea PTR Dacă autoritatea competentă acceptă cererea notificatorului pentru un PTR, atunci informaţiile din teste şi/sau studiile stabilite la pct. 7.4 sunt necesare pentru dosarul tehnic menţionat la art. 4 alin.
(1)lit. a). De observat că pentru cantităţile mai mici de o tonă/an se aplică cerinţele privind testarea din anexele nr. 3 şi
  1. TABELUL 1 Colecţia de exemple ---------- Notă ... *) Etanşeitatea racordurilor separabile între sectoarele instalaţiei şi componentele echipamentului poate fi asigurată prin luarea următoarelor măsuri pe baze permanente:
  2. Măsuri de control sau inspecţie pentru a determina şi a evalua starea curentă a racordurilor demontabile, în conformitate cu EN 13306 (în pregătire): Acestea trebuie aplicate după un calendar şi în conformitate cu un plan adaptat la necesităţile specifice întreprinderii, tipului de legătură şi construcţie, precum şi naturii şi proprietăţilor agenţilor chimici care sunt circulaţi în instalaţie. Exemple de astfel de măsuri sunt: - proba de etanşeitate; - examinarea vizuală a instalaţiei pentru a observa punctele neetanşe în mod evident, cum sunt locurile în care picură lichid, examinarea pentru a observa dâre, mirosuri, zgomote, formarea brumelor etc.; - inspectarea instalaţiei cu indicatoare mobile de scurgeri (de exemplu, analizoare de gaz, FID, detectoare portabile de gaze); - aplicarea de agenţi de spumare la racordurile separabile; - folosirea detectoarelor de gaze pentru monitorizarea atmosferei; - folosirea unui indicator de scurgeri automat la furtunurile cu articulaţie sau la furtunurile de alimentare.
  3. Măsuri de reparaţie pentru readucerea racordurilor separabile în starea dorită, în conformitate cu EN 13306 (în pregătire): Măsurile care pot fi cerute trebuie planificate şi aplicate în mod individual, avându-se în vedere: - substanţa periculoasă în cauză; - tipul şi extinderea avariei; - măsurile de protecţie şi de siguranţă care trebuie luate. Înainte de a reporni instalaţia, racordurile reparate trebuie să fie supuse unei probe de etanşeitate complexe. Secţiunea C Menţiuni speciale
  4. În cazul în care furnizarea unor date dintre cele prevăzute la secţiunile A şi B nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau nu este necesară din punct de vedere ştiinţific, notificatorul întocmeşte o justificare fundamentată în acest sens, pe care o supune spre aprobare Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase.
  5. Documentul justificativ menţionat la pct. 1 se transmite Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase odată cu datele care constituie dosarul tehnic.
  6. Notificatorul va menţiona totodată numele laboratoarelor responsabile cu efectuarea studiilor. --------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.