DECIZIE Nr. 37*) din 29 martie 1995 Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 251 din 1 noiembrie 1995 Notă ... *) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 84 din 26 septembrie 1995. Ioan Muraru - preşedinte Mihai Constantinescu - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin.
(2)din Legea nr. 47/1992, constata următoarele: Prin Încheierea din 13 septembrie 1994, pronunţată de Judecătoria Tulcea în Dosarul nr. 3.850/1994, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordinului comun nr. 350/134 din 2 decembrie 1978, emis de Ministerul Finanţelor şi Banca Naţionala a României, şi a Notei comune nr. VIII/175 din 8 martie 1994 a acestor doua autorităţi, invocată de reclamanţii Popescu C. Enache, Popescu C. Mihai şi Popescu C. Nicolae, în cadrul acţiunii pentru restituirea a 30 de monede de aur, cu susţinerea ca prevederile menţionate contravin celor ale art. 1.606 din Codul civil. Opinia instanţei este ca excepţia invocată nu este de competenţa Curţii Constituţionale care, potrivit art. 144 lit.
- c)din Constituţie, exercita numai controlul constituţionalităţii legilor şi ordonanţelor, verificarea legalităţii celorlalte acte normative fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti. CURTEA, având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile art. 144 din Constituţie şi ale Legii nr. 47/1992, retine: Articolul 144 din Constituţie, reglementind expres şi limitativ atribuţiile Curţii Constituţionale, prevede la lit.
- c)competenţa Curţii de a hotărî "asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor". În acelaşi sens este şi art. 23 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În raport cu aceste dispoziţii legale, care sunt de stricta interpretare, prin deciziile: nr. 37 din 6 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 1 septembrie 1993, nr. 5 din 17 ianuarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 10 martie 1994, nr. 33 din 19 aprilie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 6 iulie 1994, şi nr. 34 din 27 aprilie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 15 septembrie 1994, Curtea Constituţională a statuat că nu intră în competenţa sa soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate a ordinelor ministrilor, întrucît termenul lege prevăzut de art. 144 lit. c) din Constituţie are în vedere exclusiv actul legislativ adoptat sub aceasta forma de Parlament şi promulgat de Preşedintele României. De aceea, actele normative şi individuale ale Guvernului, ministerelor şi celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, indiferent de materia la care se referă, sunt controlate, sub aspectul legalităţii, de către instanţele judecătoreşti, respectiv de către secţiile speciale de contencios administrativ constituite prin Legea nr. 29/1990. Aceasta concluzie se impune şi atunci când ilegalitatea actului administrativ priveşte nerespectarea a insesi legii fundamentale, fiind emis prin exces de putere, adică cu depăşirea limitelor şi a condiţiilor de exercitare a competentei organului emitent. Potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept. Prin Decizia nr. 27 din 25 mai 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 15 iulie 1993, şi prin Decizia nr. 36 din 5 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 22 septembrie 1993, s-a statuat ca în cazul reiterarii unei excepţii de neconstituţionalitate într-o alta cauza şi de către o altă parte, dacă motivele sunt aceleaşi, soluţia nu poate fi diferita. Ţinând seama de identitatea de situaţie între excepţia invocată şi deciziile nr. 37/1993, nr. 5/1994, nr. 33/1994 şi nr. 34/1994 şi având în vedere dispoziţiile art. 145 alin.
(2)din Constituţie, potrivit cărora deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii pentru viitor, rezultă ca soluţiile adoptate prin deciziile sus-menţionate au acest caracter şi în ce priveşte prezenta excepţie, neexistand nici un element nou care să facă necesară reconsiderarea lor. În consecinţa, excepţia invocată este vadit nefondata în sensul art. 24 alin.
(2)din Legea nr. 47/1992 şi urmează a fi respinsă. În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, al art. 13 alin.
(1)lit. A.c) şi al art. 24 alin.
(2)din Legea nr. 47/1992, în unanimitate, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a Ordinului comun nr. 350/134 din 2 decembrie 1978 şi a Notei comune nr. VIII/175 din 8 martie 1994, emise de Ministerul Finanţelor şi Banca Naţionala a României, excepţie ridicată de Popescu C. Enache, Popescu C. Mihai şi Popescu C. Nicolae, domiciliaţi în municipiul Tulcea, str. Babadag nr. 8, bl. 2, sc. A, ap. 10, în Dosarul nr. 3.850/1994 al Judecătoriei Tulcea. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată la data de 29 martie 1995. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu ------------------------------