DECIZIE nr. 802 din 3 iunie 2010

(5)din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 504-508D/2010 la Dosarul nr. 147D/2010, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: Prin încheierile din 8 decembrie 2009, respectiv din 19 ianuarie 2010, pronunţate în dosarele nr. 7.293/212/2009, nr. 7.294/212/2009, nr. 7.266/212/2009, nr. 7.298/212/2009, nr. 7.264/212/2009 şi nr. 7.263/212/2009, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere. Excepţiile au fost ridicate de Societatea Comercială "Tinioris Mar" - S.R.L. din Constanţa în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri contravenţionale. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut identic, autorul acesteia susţine că textul de lege menţionat îngrădeşte dreptul la liberă circulaţie în ţară şi în străinătate şi libertatea economică, deoarece a fost sancţionat în mod abuziv cu amendă contravenţională pentru faptul că a rulat cu autovehiculul de transport persoane printr-o localitate intermediară, ce nu era menţionată expres în licenţa de traseu, dar care era punctul de legătură dintre două localităţi pentru care deţine licenţă. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă nu îşi exprimă opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 58 lit.

1. q)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 102/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006. Textul de lege criticat are următorul cuprins: - Art. 58: "Constituie contravenţii următoarele fapte: [...]
2. q)nerespectarea prevederilor licenţei de traseu, ale autorizaţiei de transport internaţional sau ale graficului de circulaţie." ... În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 25 - Libera circulaţie şi art. 45 - Libertatea economică din Legea fundamentală. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei sunt formulate prin prisma situaţiei concrete în care acesta se află, situaţie dedusă, de altfel, judecăţii instanţei de drept comun. Astfel, potrivit criticilor de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 58 lit.
3. q)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere contravin dreptului la liberă circulaţie şi libertăţii economice deoarece autorul excepţiei a fost sancţionat "în mod abuziv" cu amendă contravenţională pentru faptul că a rulat cu autovehiculul de transport persoane printr-o localitate intermediară între cele două localităţi menţionate expres în licenţa de traseu, dar care era punctul de legătură dintre acestea. Or, o astfel de motivare nu poate susţine teza neconstituţionalităţii unei norme legale, ci constituie aspecte de fapt, asupra cărora instanţa judecătorească este competentă să se pronunţe, prin interpretarea şi aplicarea legii la specificul cauzei deduse soluţionării. Pretinsa contradicţie dintre un text de lege şi o prevedere din Constituţie implică prezentarea unor argumente de drept, valabile independent de circumstanţele unei anumite speţe, în caz contrar excepţia de neconstituţionalitate fiind inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
4. d)şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.

1. d)şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit.
2. q)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Tinioris Mar" - S.R.L. din Constanţa în dosarele nr. 7.293/212/2009, nr. 7.294/212/2009, nr. 7.266/212/2009, nr. 7.298/212/2009, nr. 7.264/212/2009 şi nr. 7.263/212/2009 ale Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iunie 2010. PREŞEDINTE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi -------