ORDIN nr. 44 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 138 bis din 6 aprilie 1998 În conformitate cu prevederile art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin: Articolul 1 Se aprobă Normele privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător, anexa la prezentul ordin. Articolul 2 Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intră în vigoare la 15 zile de la data publicării. Ministrul transporturilor, Traian Basescu Anexa 1 NORME privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător Capitolul 1 Generalitati 1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 1.2. Conform Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, sunt necesare studii de impact pentru orice lucrare de infrastructura rutiera, care poate avea un impact asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea sa. Procedura de întocmire a studiului de impact şi a bilanţurilor de mediu se desfăşoară conform Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător. 1.3. Lucrările de infrastructura rutiera au impacturi directe şi indirecte, pozitive şi negative sau cumulate asupra mediului înconjurător. La elaborarea proiectelor se respecta prevederile Legii nr. 137/1995, al carei obiect îl constituie reglementarea protecţiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societăţii. Definiţii: * mediu - ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul şi subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interactiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale; * factor de impact - componenta a activităţii umane, care produce efecte asupra mediului înconjurător; * impact asupra mediului - afectarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii şi productivitatii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea echilibrului ecologic şi a calităţii vieţii, cauzată, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitara, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului. Factorii de impact pot fi: * emisii - poluare directa a mediului ca efect al traficului; * rezultaţi - poluare directa a mediului ca efect al activităţii de întreţinere şi exploatare a infrastructurii rutiere. 1.4. Modalităţile de implementare a principiilor şi elementelor strategice pentru protecţia mediului sunt: - armonizarea programelor de dezvoltare a drumurilor cu politicile de protecţie a mediului; - obligativitatea procedurii de evaluare a impactului drumului asupra mediului, în faza iniţială a proiectelor, programelor sau activităţilor. Evaluarea impactului asupra mediului cuprinde următoarele etape:
- a)studiul situaţiei existente a factorilor de impact, înaintea începerii lucrărilor de construcţie a drumurilor, va permite administratorului drumului sa prevadă în faza de proiectare măsurile de protecţie necesare. Procesul de evaluare a impactului trebuie să se desfăşoare concomitent cu fazele de proiectare. Documentaţiile tehnice pe baza cărora se solicita acordul de mediu vor fi avizate de către administratorul drumului, care verifica următoarele: ... - respectarea prevederilor Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996; - efectuarea de analize asupra factorilor de mediu pentru situaţia existenta în teren; - propunerile şi recomandările privind măsurile de reducere a impactului generat de noua lucrare, precum şi propuneri privind programul de monitorizare pe parcursul execuţiei şi în exploatare;
- b)pe parcursul execuţiei lucrărilor de drumuri, antreprenorul general este răspunzător de respectarea tuturor condiţiilor legate de impactul asupra mediului; ...
- c)la terminarea lucrărilor de execuţie a drumurilor, în cadrul lucrărilor de recepţie se va verifica realizarea lucrărilor de protecţie a mediului, conform documentaţiei de proiectare. ... 1.5. Cheltuielile aferente măsurilor de protecţie a mediului, evaluate de proiectant pe baza studiilor de impact - preliminare şi finale -, vor fi nominalizate cantitativ şi valoric în studiile de fezabilitate întocmite. 1.6. Concomitent cu elaborarea proiectelor se vor întocmi studii de impact pentru următoarele lucrări: - de construcţie şi modernizare a drumurilor; - de reparaţii capitale ale drumurilor; - de reabilitare a drumurilor. Capitolul 2 Protecţia mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător Definiţie: * biodiversitate - variabilitatea organismelor vii din ecosistemele terestre şi acvatice şi din cadrul complexurilor ecologice din care acestea fac parte; diversitatea cuprinde variabilitatea din cadrul speciilor, între specii şi între/în cadrul ecosisteme/lor. Protejarea unor specii şi organisme rare, amenintate cu dispariţia, conservarea biodiversitatii şi instituirea de arii protejate, precum şi măsurile stabilite de autoritatea de protecţie a mediului sunt prioritare în raport cu alte interese. Autoritatea centrala de protecţie a mediului, cu consultarea Academiei Române şi a Comisiei Naţionale UNESCO, stabileşte criteriile pentru instituirea ariilor protejate şi de conservare a biodiversitatii. 2.1. Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice 2.1.1. La lucrările de drumuri prevăzute la pct. 1.6. se va asigura protecţia apelor de suprafaţa, subterane şi a ecosistemelor acvatice, care are ca obiect menţinerea şi ameliorarea calităţii şi productivitatii naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale. Controlul respectării reglementărilor de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice este organizat şi exercitat de către autorităţile din domeniul mediului, apelor, sănătăţii şi de alte autorităţi, potrivit competentelor legale. 2.1.2. Conceperea şi elaborarea unui traseu de drum se vor realiza prin alegerea soluţiei optime, pentru evitarea prejudiciilor ireversibile aduse mediului acvatic de orice tip. Sistemul de scurgere a apelor trebuie să fie proiectat şi întreţinut pentru a proteja drumul şi terenurile adiacente, să fie compatibil cu mediul înconjurător. În cazul în care drumul strabate zone umede, se vor executa lucrări specifice pentru eliminarea apelor, pentru a evita fenomenele de baltire. Lucrările de execuţie a infrastructurii rutiere vor respecta zonele de protecţie sanitară impuse de legislaţia în vigoare. 2.1.3. Pentru protecţia faunei acvatice se vor prevedea în proiectele întocmite ca urmare a studiilor de impact măsuri conform legislaţiei în vigoare, astfel încât lucrările de drumuri sa nu dăuneze faunei acvatice şi sa protejeze speciile rare intalnite. 2.1.4. Execuţia lucrărilor de infrastructura se va face astfel încât contaminarea potenţiala a cursurilor de apa, lacurilor, panzei freatice să fie evitata. Amplasarea lucrărilor de arta - poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tunele - se va face astfel încât să se evite: - modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea secţiunilor albiilor; - întreruperea scurgerilor apelor subterane. 2.1.5. Apele de pe suprafaţa drumului se vor colecta în şanţurile laterale drumului, prevăzute şi dimensionate conform legislaţiei în vigoare. Evacuarea apelor se face conform reglementărilor din acordul de mediu. 2.1.6. Deversarea apelor uzate menajere în şanţurile laterale drumului este interzisă. Evacuarea apelor uzate menajare, provenite de la amenajările colaterale drumului, neracordate la un sistem de canalizare, se face prin instalaţii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate şi executate conform normativelor în vigoare şi amplasate la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinta. Instalaţiile se executa şi se întreţin în buna stare de funcţionare de către beneficiarul acestor lucrări. 2.2. Protecţia atmosferei Definiţie: * protecţia atmosferei urmăreşte prevenirea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale. 2.2.1. Prin studiul de impact al situaţiei existente se identifica poluarea în lungul unui drum, pe baza estimarii datelor de trafic (numărul, tipul şi viteza autovehiculelor). Indicatorii calitativi ai emisiilor în atmosfera nu vor depăşi valorile rezultate în urma calculelor privind dispersia poluantilor în atmosfera, valori prevăzute în acordul de mediu. 2.2.2. Pentru stabilirea măsurilor de protecţie împotriva zgomotelor şi vibratiilor, prin studiul de impact care se întocmeşte se au în vedere următoarele aspecte: - identificarea zonelor sensibile la zgomot şi vibratii, cauza sensibilităţii; - identificarea principalelor surse locale de zgomot; - verificarea existenţei unor reglementări locale în ceea ce priveşte nivelul de zgomot şi vibratiile, atât în cursul zilei, cat şi în cursul nopţii; - măsurarea nivelului de zgomot ambiant existent. Nivelul de zgomot măsurat, exterior aşezărilor umane, va respecta prevederile legislaţiei în vigoare. Protecţia poate fi realizată prin mutarea de panouri fonoabsorbante, îmbrăcăminte antizgomot la trecerea prin apropierea locuinţelor. Dimensionarea acestora se realizează în funcţie de condiţiile locale şi conform standardelor. 2.3. Protecţia solului 2.3.1. Antreprenorul este obligat ca, înaintea amplasarii şantierului, să obţină acordul de mediu. Amplasamentul organizării de şantier se face, de preferinta, în zone neimpadurite, zone care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestuia făcându-se pe bază de studii ecologice, avizate de organele de specialitate. 2.3.2. Antreprenorii lucrărilor de drumuri, lucrări amplasate pe terenuri agricole şi forestiere, sunt obligaţi sa ia măsuri de depozitare a stratului de sol fertil decopertat, în vederea refolosirii acestuia, de prevenire a eroziunii solului şi de stabilizare permanenta a suprafeţelor drumurilor în lucru, în special înaintea perioadei de iarna. 2.3.3. Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie a drumurilor, antreprenorul va lua măsuri pentru asigurarea stabilitatii solului, corelând lucrările de construcţie cu lucrările de ameliorare a terenurilor afectate. La execuţia terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau în timp. 2.3.4. Beneficiarii lucrărilor de investiţii, care deţin terenuri pe care nu le mai folosesc, vor proceda la redarea acestora în conformitate cu legea privind regimul juridic la drumurilor. 2.3.5. Drumurile, prin lucrările de exploatare şi întreţinere, pot afecta calitatea solului prin modificarea structurii, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea teritoriului, întreruperea căilor de deplasare a faunei, consumul de teren agricol sau cu alta destinaţie productiva. Pe durata exploatării şi întreţinerii drumurilor se vor respecta măsurile de protecţie a mediului în conformitate cu legislaţia în vigoare: - se vor menţine în buna stare de funcţionare amenajările antipoluante şi de protecţie a mediului; - se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulaţie şi prin informarea publicului asupra importantei ecologice a obiectivului; - se vor realiza plantaţii rutiere pentru protecţia solului. 2.4. Protecţia mediului forestier În cursul execuţiei lucrărilor de drumuri şi pe durata exploatării şi întreţinerii atât antreprenorul general, cat şi administratorul drumului vor lua toate măsurile de protecţie a fondului forestier în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare. Zonele în care s-au depozitat materialele provenite din excavaţii vor fi reamenajate la terminarea lucrărilor, conform condiţiilor impuse prin acordul de mediu. 2.5. Protecţia siturilor arheologice şi istorice Prin construcţia unui drum se înlesneşte accesul la siturile arheologice şi istorice existente sau la altele noi, descoperite în timpul lucrărilor de construcţii. Pe durata execuţiei este necesar să se prevadă măsuri pentru a se asigura o protecţie adecvată a acestora. 2.6. Protecţia zonelor cu valoare peisagistica şi a zonelor naturale protejate 2.6.1. Autorizarea executării lucrărilor de drumuri în parcuri naţionale, rezervaţii naturale, precum şi în alte zone protejate, de interes naţional, delimitate conform legii, se face conform aprobărilor legale în vigoare. 2.6.2. Un traseu de drum nou trebuie să se încadreze armonios în peisajul înconjurător, sa utilizeze cat mai bine configuraţia terenului şi perspectivele avantajoase şi sa devină chiar o atractie turistica propriu-zisa. Structura construcţiilor poate fi aleasă astfel încât prin selectarea materialelor de construcţie să se armonizeze cu ansamblul peisagistic specific zonei. 2.7. Regimul deşeurilor 2.7.1. Principalele produse generate de activitatea de construcţie şi întreţinere a drumurilor, ce pot fi clasate ca deşeuri, sunt materialele rezultate din decapari şi din demolări. În activitatea de construcţie şi întreţinere a infrastructurilor rutiere se va ţine seama de reglementările în vigoare în colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea deşeurilor. 2.7.2. Obligaţiile ce rezultă din prevederile Legii nr. 137/1995 sunt următoarele: - se vor recicla deşeurile refolosibile, prin integrarea lor, în măsura posibilităţilor, în lucrările de drumuri, în conformitate cu încercările de laborator; - deşeurile ce nu pot fi reciclate prin integrarea în lucrările de drumuri se vor colecta, depozita şi preda centrelor de colectare sau se vor valorifica direct prin predare la diversi consumatori; - se vor depozita deşeurile ce nu pot fi reciclate numai pe suprafeţe special amenajate în acest scop; - se vor respecta condiţiile de refacere a cadrului natural în zonele de depozitare, prevăzute în acordul şi/sau autorizaţia de mediu; - întreţinerea utilajelor şi vehiculelor folosite în activitatea de construcţie şi întreţinere a drumurilor se efectuează doar în locuri special amenajate, pentru a evita contaminarea mediului. 2.7.3. În cazul accidentelor în care sunt implicate autovehicule, ridicarea caroseriilor, curatarea locului accidentului de resturi de metal şi sticlă, decopertarea solului imbibat cu produse petroliere şi alte substanţe periculoase, refacerea vegetatiei, precum şi repararea imbracamintei rutiere şi lucrările de consolidare a drumurilor avariate intră în sarcina celor vinovaţi de producerea incidentului, conform normelor în vigoare privind stabilirea şi sancţionarea contravenientilor la normele privind exploatarea şi menţinerea în buna stare a drumurilor publice. 2.8. Protecţia mediului uman Legea nr. 137/1995 stipulează obligativitatea respectării principiilor ecologice în procesul de dezvoltare social-economică, pentru asigurarea unui mediu de viaţa sanatos pentru populaţie. Amplasarea drumurilor, autostrazilor trebuie să se facă fără a prejudicia în vreun fel salubritatea, ambientul, spaţiile de odihnă, tratament şi recreere, starea de sănătate şi de confort a populaţiei. În acest scop se au în vedere următoarele: - realizarea, dezvoltarea şi întreţinerea spaţiilor verzi - aliniamente de arbori şi perdele de protecţie, cu rol atât antipoluant - împotriva noxelor, zgomotului -, cat şi estetic; - folosirea, în măsura posibilităţilor, a unor tipuri de îmbrăcăminte rutiera absorbanta fonic; - execuţia, unde este posibil, de piste pentru biciclisti; - execuţia de treceri sigure pentru pietoni; - execuţia de amenajări speciale pentru persoanele cu handicap. Capitolul 3 Dispoziţii finale Prevederile prezentelor norme nu sunt limitative. Protecţia mediului înconjurător va respecta întreaga legislaţie existenta în domeniu, adaptată la condiţiile specifice generate de activitatea de execuţie şi de întreţinere a drumurilor. Capitolul 4 Referinţe * Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, republicată * Legea nr. 98/1992 - Lege pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia Marii Negre împotriva poluarii, semnată la Bucureşti la 21 aprilie 1992 * Legea nr. 137/1995 - Legea protecţiei mediului * Legea nr. 26/1996 - Codul silvic * Legea nr. 107/1996 - Legea apelor * Ordonanţa Guvernului nr. 27/1992 privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniului cultural naţional * Ordonanţa Guvernului nr. 33/1995 privind măsurile pentru colectarea, reciclarea şi reintroducerea în circuitul productiv a deşeurilor refolosibile de orice fel * Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor * Hotărârea Guvernului nr. 36/1996 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind exploatarea şi menţinerea în buna stare a drumurilor publice * Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism * Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 - pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară * Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi a Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produşi de surse stationare * Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător * Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind mediul de viaţa al populaţiei. ----------