DECIZIA nr. 819 din 10 noiembrie 2020

(1), art. 13, art. 14 alin.

(1), art. 15 alin.

(2)-

(4)și art. 16-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 127 din 8 februarie 2021 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, precum și a prevederilor art. 12 alin.

(1), art. 14 alin.

(1), art. 15 alin.

(2)-

(4), precum și capitolul III - art. 13-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, excepție ridicată de apelanții - reclamanți Elena Budescu, Emanuela Geanina Budescu, Andrei Budescu, Nicoleta Budescu, Celina Silvia Budescu, Emanuela Buruiană, Viorica Chiochina, Mihaela Gurău și Sandu Săndulache Ciobotaru în Dosarul nr. 16.940/3/2017 (număr în format vechi 2.939/2017) al Curții de Apel București - Secția a V-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 592D/

1. ...
2. La apelul nominal, răspunde doamna consilier juridic Selena Nechita pentru partea Fondul de Garantare a Asiguraților. Lipsesc autorii excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că din partea Fondului de Garantare a Asiguraților a fost depus un înscris intitulat „Punct de vedere“, prin care s-a solicitat respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, și, în subsidiar, ca neîntemeiată. ...
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Fondului de Garantare a Asiguraților, care, reiterând, în esență, cele prezentate pe larg în cuprinsul punctului de vedere depus la dosar, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, context în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, și anume, Decizia nr. 80 din 28 februarie 2017 și Decizia nr. 611 din 10 octombrie
5. ...
6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, cu titlu exemplificativ, face referire la jurisprudența Curții Constituționale, și anume, Decizia nr. 741 din 22 noiembrie 2018 și Decizia nr. 611 din 10 octombrie
7. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
8. Prin Încheierea din 23 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 16.940/3/2017 (număr în format vechi 2.939/2017), Curtea de Apel București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, precum și a prevederilor art. 12 alin.

(1), art. 14 alin.

(1), art. 15 alin.

(2)-

(4), precum și Capitolul III - art. 13-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelanții - reclamanți Elena Budescu, Emanuela Geanina Budescu, Andrei Budescu, Nicoleta Budescu, Celina Silvia Budescu, Emanuela Buruiană, Viorica Chiochina, Mihaela Gurău și Sandu Săndulache Ciobotaru cu ocazia judecării cererii de apel formulate de către aceștia împotriva Sentinței civile nr. 3.462 din 6 octombrie 2017, pronunțate de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 16.940/3/2017 al acestei instanțe, într-o cauză civilă având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimatul - pârât Fondul de Garantare a Asiguraților. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care procedura administrativă instituită prin acestea este una obligatorie, iar nu facultativă, încălcându-se, astfel, accesul liber la o instanță independentă și imparțială al justițiabililor, fiind contrară, totodată, și dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin.

(4), potrivit cărora „Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.“ ... 8. Curtea de Apel București - Secția a V-a civilă apreciază că prevederile art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări și prevederile art. 12 alin.

(1), art. 13, art. 14 alin.

(1), art. 15 alin.

(2)-

(4)și art. 16-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraților sunt constituționale. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere depus de Fondul de Garantare a Asiguraților, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile consilierului juridic prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 12. – Art. 23 din Legea nr. 503/2004:

(1)În termen de 30 de zile de la data publicării deciziei de închidere a procedurii de redresare financiară, societatea de asigurare/reasigurare pentru care au fost constatate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară indiciile existenței stării de insolvență este obligată să predea Fondului de garantare evidența contractelor de asigurare în vigoare la data închiderii procedurii de redresare financiară, evidența completă a dosarelor de daună, precum și evidențele tehnico-operative și contabile aferente acestor contracte și dosare, în vederea publicării listei potențialilor creditori de asigurări, beneficiari ai sumelor cuvenite de la Fondul de garantare. Răspunderea pentru neîndeplinirea sau pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligației revine membrilor consiliului de administrație/consiliului de supraveghere și conducerii executive a societății de asigurare/reasigurare.

(2)În cadrul termenului prevăzut la alin.

(1), Fondul de garantare desemnează o comisie specială, formată din proprii specialiști, cu următoarea componență:

1. a)2 membri din partea conducerii, dintre care unul are calitatea de președinte al comisiei; ...
2. b)conducătorul departamentului financiar sau înlocuitorul legal al acestuia, după caz; ...
3. c)2 reprezentanți ai direcției tehnice, cu experiență în materie de lichidare de daune; ...
4. d)2 reprezentanți ai direcției generale juridice, cu experiență de cel puțin 3 ani în domeniul juridic. ...

(3)După expirarea termenului prevăzut la alin.

(1), Fondul de garantare ia toate măsurile necesare pentru publicarea listei creditorilor de asigurări ale căror creanțe au rezultat din evidențele transmise de societatea de asigurare/reasigurare, potrivit alin.

(1). ... – Art. 12 alin.

(1)din Legea nr. 213/2015: „

(1)Orice persoană care invocă vreun drept de creanță împotriva asigurătorului ca urmare a producerii unor riscuri acoperite printr-o poliță de asigurare valabilă, între data închiderii procedurii de redresare financiară și cea a denunțării contractelor de asigurare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, poate solicita deschiderea dosarului de daună printr-o cerere adresată Fondului.“; ... – Art. 13 din Legea nr. 213/2015:

(1)De la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului pronunțată împotriva unui asigurător, conform prevederilor art. 266 din Legea nr. 85/2014, Fondul este în drept să efectueze plăți din disponibilitățile sale, în vederea achitării sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, cu respectarea dispozițiilor legale.

(2)Fondul va publica pe site-ul propriu informații referitoare la demersurile necesare pentru obținerea de la Fond a despăgubirilor/indemnizațiilor.

(3)În vederea efectuării plății sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, Fondul procedează la verificarea dosarelor de daună și a creanțelor de asigurări înregistrate în evidențele sale, ținând seama de normele aplicabile în materie și de condițiile de asigurare generale și specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul față de care s-a stabilit starea de insolvență.

(4)Aprobarea sau, după caz, respingerea sumelor pretinse de petenți este de competența comisiei speciale, constituite conform art. 23 alin.

(2)din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare.

(5)În caz de respingere a sumelor pretinse se va emite o decizie de respingere. Împotriva deciziei se poate formula contestație, în condițiile prevăzute la art. 19 din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare.

(6)Dreptul la acțiune contra Fondului pentru plata indemnizațiilor/despăgubirilor se prescrie în termen de 5 ani calculați de la data nașterii dreptului, dar nu înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment. ... – Art. 14 alin.

(1)din Legea nr. 213/2015: „

(1)În vederea încasării indemnizațiilor/despăgubirilor, orice persoană care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată Fondului în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior. Cererea-tip de plată va fi prevăzută în reglementările emise în aplicarea prezentei legi.“; ... – Art. 15 din Legea nr. 213/2015:

(2)Plata de către Fond a creanțelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide și exigibile se face în limita unui plafon de garantare de 450.000 lei pe un creditor de asigurare al asigurătorului aflat în faliment.

(3)Plata se face în moneda națională - leu, iar în cazul creanțelor în valută, comisioanele bancare sunt suportate de creditorul de asigurări.

(4)Indemnizațiile/Despăgubirile cuvenite creditorilor de asigurări se plătesc de către Fond prin poștă și/sau prin instituții de credit autorizate de Banca Națională a României. În vederea efectuării plății sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, Fondul poate să încheie convenții/contracte de prestări de servicii cu oricare dintre aceste entități. ... – Art. 16 din Legea nr. 213/2015: „În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenților completarea documentației și/sau precizarea ori furnizarea de informații suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora. Informațiile solicitate se transmit comisiei, sub sancțiunea respingerii cererii, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii solicitării acesteia.“; ... – Art. 17 din Legea nr. 213/2015: „Creditorul de asigurări poate urma separat și procedura de faliment a asigurătorului prevăzută de Legea nr. 85/2014, în vederea recuperării creanței sale din activele asigurătorului aflat în faliment, inclusiv pentru suma cuvenită care depășește plafonul de garantare prevăzut la art. 15 alin.

(2).“; ... – Art. 18 din Legea nr. 213/2015:

(1)Fondul se subrogă în toate drepturile creditorilor de asigurări la concurența sumelor pe care le-a plătit din disponibilitățile sale.

(2)Prin derogare de la dispozițiile art. 100 alin.

(1)lit. b) din Legea nr. 85/2014, Fondul poate înregistra la masa credală, în tot cursul procedurii de faliment, în vederea recuperării lor, orice sume, dobânzi și/sau cheltuieli pe care acesta le-a achitat din resursele sale.

(3)În condițiile alin.

(1)și

(2), Fondul este îndreptățit să înregistreze și să recupereze, în cadrul procedurii falimentului societății de asigurare/reasigurare debitoare, toate sumele achitate creditorilor, pe măsura plăților efectuate, ca urmare a producerii riscurilor asigurate după momentul deschiderii procedurii falimentului. ... ... 13. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin.

(2)și alin.

(4), care consacră accesul liber la justiție. ...

1. Analizând criticile formulate, Curtea reține faptul că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelanții - reclamanți Elena Budescu, Emanuela Geanina Budescu, Andrei Budescu, Nicoleta Budescu, Celina Silvia Budescu, Emanuela Buruiană, Viorica Chiochina, Mihaela Gurău și Sandu Săndulache Ciobotaru în Dosarul nr. 16.940/3/2017 al Curții de Apel București - Secția a V-a civilă, cu ocazia judecării cererii de apel formulate împotriva Sentinței civile nr. 3.462 din 6 octombrie 2017, pronunțate de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 16.940/3/2017, într-o cauză civilă având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimatul - pârât Fondul de Garantare a Asiguraților. ...
2. Curtea constată că aceeași excepție de neconstituționalitate a fost ridicată de aceiași autori prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate în prezenta cauză și cu o motivare identică, în Dosarul nr. 16.940/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă, excepție care a format obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.805D/2017, prilej cu care Curtea a pronunțat Decizia nr. 611 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 17 ianuarie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, precum și prevederile art. 12 alin.

(1), art. 13, art. 14 alin.

(1), art. 15 alin.

(2)-

(4)și ale art. 16-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților. ... 16. Într-un atare context, ținând seama de prevederile art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și de cele ale art. 11 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora deciziile definitive ale Curții Constituționale sunt general obligatorii pentru viitor, partea care a invocat excepția nu o mai poate reitera, întrucât prima hotărâre intră în puterea lucrului judecat și, în consecință, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens este, de altfel, și jurisprudența constantă a instanței de control constituțional, cu titlu exemplificativ, fiind Decizia nr. 376 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din data de 2 august 2017, Decizia nr. 419 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012, Decizia nr. 184 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 mai 2012, sau Decizia nr. 507 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 9 iunie 2009. ... 17. Curtea menționează, totodată, că prin Decizia nr. 481 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, instanța de contencios constituțional a statuat că „Efectele lucrului judecat, potrivit art. 431 alin.

(1)din Codul de procedură civilă, se exprimă în faptul că «Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect». [...] Hotărârea de sesizare a Curții Constituționale se bucură de autoritatea lucrului judecat sub aspectul dispoziției de sesizare cu excepția de neconstituționalitate, astfel încât, dacă este invocată din nou aceeași excepție de neconstituționalitate, instanța judecătoreasă a quo are competența de a invoca din oficiu și de a admite excepția autorității de lucru judecat.“ În condițiile în care instanța judecătorească nu își îndeplinește această competență, revine instanței constituționale competența de a respinge, în temeiul art. 147 alin.

(4)din Constituție, art. 11 alin.

(3)și art. 14 din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 430 din Codul de procedură civilă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate astfel formulată, întrucât dispozițiile procedural civile referitoare la autoritatea de lucru judecat atașată hotărârilor judecătorești sunt aplicabile mutatis mutandis și în cazul deciziilor Curții Constituționale. ... 18. Raportând cele de mai sus la cauza de față, Decizia nr. 611 din 10 octombrie 2019, pronunțată anterior de Curtea Constituțională în Dosarul nr. 16.940/3/2017 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă, are autoritate de lucru judecat cu privire la problema de constituționalitate dezlegată pentru părțile aflate în litigiu. O atare concluzie se impune prin prisma faptului că excepția de neconstituționalitate supusă analizei de față a Curții Constituționale a fost formulată de aceleași părți, în cadrul aceluiași proces. Chiar dacă aceasta a fost ridicată în calea de atac a apelului, obiectul său îl constituie aceleași prevederi de lege, iar cauza pe care se fundamentează este identică, întrucât motivarea excepției este raportată la aceleași dispoziții constituționale, respectiv art. 21 alin.

(2)și

(4), iar argumentația pretinsei relații de contrarietate între obiectul excepției și textele constituționale precitate este, de asemenea, identică. Prin urmare, Curtea constată că Decizia nr. 611 din 10 octombrie 2019 se bucură de autoritate de lucru judecat - efecte inter partes litigantes, având în vedere că obiectul, cauza și părțile din proces sunt aceleași atât în cadrul excepției anterioare, cât și al excepției ce face obiectul prezentei cauze. ... 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, precum și a prevederilor art. 12 alin.

(1), art. 13, art. 14 alin.

(1), art. 15 alin.

(2)-

(4)și art. 16-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, excepție ridicată de apelanții - reclamanți Elena Budescu, Emanuela Geanina Budescu, Andrei Budescu, Nicoleta Budescu, Celina Silvia Budescu, Emanuela Buruiană, Viorica Chiochina, Mihaela Gurău și Sandu Săndulache Ciobotaru în Dosarul nr. 16.940/3/2017 (număr în format vechi 2.939/2017) al Curții de Apel București - Secția a V-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 10 noiembrie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora -----