DECIZIE nr. 53 din 19 martie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1, 330^2, 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 141 din 8 aprilie 1998 Ioan Muraru - preşedinte Costica Bulai - judecător Viorel Mihai Ciobanu - judecător Mihai Constantinescu - judecător Nicolae Popa - judecător Lucian Stangu - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Paula C. Pantea - procuror Anisoara Sandu-Dragu - magistrat asistent Pe rol, pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1, 330^2, 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, invocată de Trofin Petre în Dosarul nr. 1.144/1997 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din data de 10 martie 1998, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa părţilor legal citate, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 17 martie 1998 şi apoi pentru data de 19 martie 1998. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilă, prin Încheierea din 19 noiembrie 1997, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 şi a art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de Trofin Petre. În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile atacate constituie o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, precum şi a principiului autorităţii lucrului judecat şi al "autonomiei sistemului jurisdicţional"; de asemenea, considera ca "este o profunda inegalitate în tratarea participanţilor la proces, şi anume între părţile propriu-zise şi Parchet, ceea ce este de natura a încalcă prevederile Constituţiei". Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată apreciază ca excepţia este neîntemeiată. În scopul soluţionării cauzei, conform prevederilor art 24 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 138/1997, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata, având în vedere practica Curţii. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, republicată, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate invocată. Curtea s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 330^2, 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 şi, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, şi a constatat, pe de o parte, ca prevederile art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, iar pe de altă parte, a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Având în vedere ca un text declarat neconstitutional nu mai poate face obiectul unei noi excepţii de neconstituţionalitate, potrivit prevederilor art. 23 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, excepţia vizând dispoziţiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă ca inadmisibila. Totodată, excepţia privind dispoziţiile art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3, precum şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă, întrucât nu au intervenit elemente noi care să schimbe practica jurisdicţională a Curţii Constituţionale. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, Curtea constata ca acestea au fost modificate prin Legea nr. 17/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, în sensul că recursul în anulare nu poate fi declarat oricând de procurorul general, ci numai în cadrul unui termen de şase luni, care începe să curgă de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă, pentru motivul prevăzut la art. 330 pct. 1, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, pentru motivul prevăzut la pct. 2. Rezultă asadar ca, fiind instituit termenul de exercitare a acestei cai de atac, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă a rămas fără obiect. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 37 din 25 februarie 1997, definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 15 aprilie 1997. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin.
(2)din Constituţie, precum şi al art. 3, al art. 13 alin.
(1)lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1, 330^2, 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de Trofin Petre în Dosarul nr. 1.144/1997 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 19 martie 1998. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof.univ.dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Anisoara Sandu-Dragu ---------