PROCEDURI din 20 februarie 2002 de control şi urmărire a depozitelor de deseuri Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 7 martie 2002 1. Prevederi generale 1.1. Procedurile de control şi urmărire se aplică:
- a)amplasamentelor viitoarelor depozite de deseuri, pentru obtinerea unor date de referinţa pe factori de mediu, anterior construcţiei şi exploatarii acestora; ...
- b)depozitelor în exploatare; ...
- c)depozitelor după inchidere. ... 1.2. Prin activitatea de urmărire şi control se garanteaza ca:
- a)depozitul este realizat conform proiectului şi sistemele de protecţie a mediului funcţionează integral; ...
- b)depozitul existent, care funcţionează în baza unui program pentru conformare, indeplineste masurile de remediere la termenele prevăzute; ...
- c)depozitul indeplineste condiţiile prevăzute în autorizatia de mediu; ...
- d)deseurile acceptate la depozitare sunt cele care indeplinesc criteriile pentru categoria respectiva de depozit. ... 1.3. Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea şi analiza probelor sunt cele standardizate la nivel naţional ori european sau sunt metodologii cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor - exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deseuri, care se aproba prin ordin al ministrului autorităţii centrale pentru protectia mediului. 1.4. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calităţii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate. 2. Sistemul de control şi urmărire a calităţii factorilor de mediu Sistemul de control şi urmărire a calităţii factorilor de mediu cuprinde: 2.1. Datele meteorologice 2.1.1. Datele meteorologice servesc la realizarea balantei apei din depozit şi implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaza la baza depozitului sau se deverseaza din depozit. 2.1.2. Datele necesare întocmirii balantei apei se colecteaza de la cea mai apropiata statie meteorologica sau prin monitorizarea depozitului. Frecventa urmaririi în faza de exploatare, precum şi în cea de urmărire postinchidere este prezentată în tabelul 4.1. 2.2. Controlul apei de suprafaţa, al levigatului şi al gazului de depozit 2.2.1. Controlul calităţii apei de suprafaţa, a levigatului, a gazului de depozit şi frecventa determinarilor se realizează conform tabelului 4.2. 2.2.2. Masurarea volumului levigatului, prelevarea şi analizarea probelor de levigat se efectueaza pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit. 2.2.3. Urmarirea calităţii apei de suprafaţa, aflata în vecinatatea unui depozit, se efectueaza în cel puţin două puncte, unul în amonte şi unul în aval de depozit. 2.2.4. Urmarirea cantităţii şi calităţii gazului de depozit se efectueaza pe secţiuni reprezentative ale depozitului. 2.2.5. Frecventa prelevarii probelor se adapteaza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.). *1) Frecventa prelevarii poate fi adaptata pe baza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.). Aceasta trebuie specificata în autorizatia de mediu. *2) Parametrii şi indicatorii analizati variaza în functie de compozitia deseurilor depozitate; ele trebuie stabilite în autorizatia de mediu şi trebuie să reflecte caracteristicile deseurilor. *3) Dacă în punctele de prelevare volumul şi compozitia apei de suprafaţa sunt relativ constante, masuratorile se pot face la intervale mai mari de timp. *4) Masuratorile sunt legate în special de conţinutul de materie organica din deseuri. *5) CH
(4), CO
(2), O
(2)- regulat, alte gaze după necesitate, în functie de compozitia deseurilor depozitate, în scopul de a reflecta afectarea levigatului. *6) Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat. *7) Pe baza caracteristicilor amplasamentului depozitului autoritatea competentă poate decide dacă aceste masuratori nu sunt necesare. 2.
- Protectia apei subterane 2.3.
- Urmarirea calităţii apei subterane ofera informaţii privind contaminarea acesteia, datorata depozitarii deseurilor. 2.3.
- Controlul calităţii apei subterane se realizează prin foraje de control în cel puţin 3 puncte, un punct amplasat în amonte şi doua în aval faţă de depozit, pe directia de curgere. 2.3.
- Numărul punctelor de urmărire se poate mari pe baza unor prospectiuni hidrogeologice şi a necesităţii depistarii urgente a infiltratiilor accidentale de levigat în apa. 2.3.
- Inaintea intrarii în exploatare a depozitelor noi se preleveaza probe din cel puţin 3 puncte pentru a se stabili valori de referinţa pentru prelevarile ulterioare. 2.3.
- Indicatorii care sunt analizati în probele prelevate sunt aleşi pe baza calităţii apei freatice din zona şi a compozitiei prognozate a levigatului (tabelul 4.3). Alegerea corecta a indicatorilor de analizat şi datele privind mobilitatea apei subterane în zona asigura identificarea rapida a schimbarii calităţii apei. *1) Dacă nivelul apei freatice variaza, se mareste frecventa prelevarii probelor. *2) Frecventa se stabileste pe baza cunoştinţelor şi a evaluării vitezei fluxului de apa subterana. *3) Când prin determinarile efectuate pe probele prelevate se constata atingerea unui prag de alerta, se repeta prelevarea şi se reiau determinarile efectuate. Dacă nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de interventie specificat în autorizatia de mediu. 2.3.
- Pragurile de alerta se determina ţinându-se seama de formatiunile hidrogeologice specifice zonei în care este amplasat depozitul şi de calitatea apei. Nivelul de control al poluarii se bazeaza pe compozitia medie determinata din variatiile locale ale calităţii apei subterane pentru fiecare foraj de control. Dacă exista date şi este posibil, pragul de alerta se specifică în autorizatia de mediu. 2.
- Topografia depozitului Urmarirea topografiei depozitului se realizează conform datelor inscrise în tabelul 4.
- -------