ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 4 din 15 februarie 2019

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 4 din 15 februarie 2019 privind transmiterea obiectivului de investiții "Canal magistral Siret-Bărăgan" din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională "Apele Române", în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 18 februarie 2019 Având în vedere că obiectivul de investiții „Canal magistral Siret-Bărăgan“ a fost proiectat pe o lungime de circa 191 de kilometri, pe teritoriul județelor Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomița, precum și faptul că prin Decretul Consiliului de Miniștri nr. 394/1986 a fost aprobată Nota de comandă, principalii indicatori tehnico-economici și măsurile de realizare pentru obiectivul de investiții „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I“ județul Vrancea, iar până la data prezentei ordonanțe de urgență lucrările de execuție au fost inițiate și se află în diverse stadii de execuție pe tronsonul amplasat pe teritoriul județului Vrancea, între priza din acumularea Călimănești și subtraversarea râului Râmna, luând în considerare rolul determinant al acestui obiectiv de investiții, reprezentat de asigurarea apei pentru irigații în spațiul Siret-Ialomița, cu o suprafață de circa 475 mii ha, dar limitat în resurse de apă, precum și faptul că finalizarea obiectivului „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I“ asigură premisele necesare aplicării irigațiilor pe o suprafață de circa 120 mii ha, cu impact în obținerea de producții sigure și stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili, ținând seama de faptul că Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare este instituție publică în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care participă la punerea în aplicare a Programului de guvernare, în cadrul căruia sectorul de îmbunătățiri funciare ocupă un loc important în obiectivele de atins, precum și faptul că infrastructura principală de irigații din administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare se reabilitează în prezent prin Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, a cărui implementare vizează amenajările de irigații din domeniul public al statului, ținând cont că până în prezent lucrările la obiectivul „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I“ se află în diverse stadii de execuție, respectiv lucrările sunt finalizate și recepționate pe o lungime de circa 5,7 km, pe o lungime de circa 45,8 km lucrările sunt în diverse stadii de execuție sau nu sunt începute, iar lucrările executate pe diverse porțiuni, menționate anterior, se află în prezent în conservare, având în vedere că prin finalizarea obiectivului „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I“ se poate asigura apa pentru irigații pentru circa 120 mii ha, precum și faptul că din anul 2010 lucrările executate se află în conservare, ceea ce a atras instalarea unui proces de degradare a lucrărilor executate, sunt necesare finalizarea de urgență a lucrărilor neexecutate, precum și reabilitarea lucrărilor aflate în conservare, luând în considerare faptul că transmiterea obiectivului de investiții „Canal magistral Siret-Bărăgan“ în lungime de 191 km, cu cele două etape de realizare, etapa I, cuprinzând canalul pe zona acumularea Călimănești-Râmna, în lungime de 51,5 km, respectiv etapa a II-a, cuprinzând canalul pe zona Râmna-Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km, din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române“, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, precum și declararea obiectivului „Canal magistral Siret-Bărăgan -Etapa I“ ca infrastructură de irigații de utilitate publică, creează premisele necesare atât finalizării obiectivului de investiții, cât și extinderii infrastructurii secundare de irigații care utilizează apa din canal, ținând cont că prin completarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 793/2016, cu modificările ulterioare, cu obiectivul „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I“, se asigură finanțarea lucrărilor la acest obiectiv cu încadrarea sumelor alocate cu această destinație, – nefinalizarea lucrărilor la obiectivul „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I“ cuprinzând canalul pe zona acumularea Călimănești-Râmna, în lungime de 51,5 km, cu impact negativ privind asigurarea stabilității și securității alimentare, ca urmare a neirigării cu cheltuieli minime a circa 120 mii ha teren agricol, deoarece aducțiunea de apă este gravitațională; ... – neîndeplinirea imperativului social de asigurare a securității alimentare în condiții de factori climatici nefavorabili; ... – neutilizarea la capacitate a potențialului productiv al terenurilor agricole din spațiul geografic incident canalului, cu efecte în menținerea de randamente de producție scăzute, generate de secetă și eroziunea solului; ... – nedezvoltarea sectorului zootehnic în zonă, care este direct corelat cu un sector de producție vegetală puternic; ... – menținerea decalajului localităților din spațiul rural în cauză, față de localități aflate în areale irigate unde se dezvoltă atât activități agricole, cât și activități conexe, cu atragere de forță de muncă; ... – neamenajarea de sisteme noi de irigații, care pot funcționa cu cheltuieli minime, deoarece aducțiunea de apă este gravitațională și se reduc la minimum costurile cu echipamentele hidraulice și energia electrică consumată pentru pomparea apei; ... – alocarea suplimentară de resurse financiare de la bugetul de stat pentru refacerea lucrărilor deja executate, ca urmare a accelerării procesului de degradare a lucrărilor executate până în prezent la obiectivul „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I“; ... – neimplementarea soluțiilor tehnice privind transferul de debite din obiectivul „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I“ spre sisteme de irigații care funcționează cu captări din Dunăre, economisindu-se astfel energia electrică consumată pentru pompare; ... – neutilizarea resursei umane disponibile în zonă, cu impact social negativ generat de neasigurarea locurilor de muncă necesare atât pe durata execuției lucrărilor pe zona acumularea Călimănești-Râmna, județul Vrancea, în lungime de 51,5 km, cât și permanent în exploatarea obiectivului, ... în considerarea faptului că toate aceste elemente vizează interesul public general și constituie o situație de urgență și extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin.