DECIZIA nr. 591 din 26 septembrie 2017

(1)teza întâi și alin.

(3)din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1026 din 27 decembrie 2017 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin.

(1)și

(3)din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Elisabeta Ichim în Dosarul nr. 22.446/300/2013 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 554D/

1. ...
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.426D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 29.798/300/2012 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă. ...
4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în ambele dosare menționate, partea Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a transmis la dosar punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate, apreciind că este neîntemeiată. ...
6. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 1.426D/2017 la Dosarul nr. 554D/
7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin.

(5)din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 1.426D/2017 la Dosarul nr. 554D/2016, care a fost primul înregistrat. ...

1. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că nu se pune problema retroactivității legii, întrucât nu vorbim despre reglementarea aplicată cu privire la existența dreptului la despăgubire, ci de cea aplicabilă executării obligației, or, executarea obligației este o situație juridică în curs, față de care noua reglementare e imediat aplicabilă. În ce privește critica prin raportare la dispozițiile art. 44 din Constituție, precizează că procedura de executare nu se stinge până când nu este executată obligația. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
2. Prin Încheierile din 4 decembrie 2015 și 27 februarie 2015, pronunțate în dosarele nr. 22.446/300/2013 și, respectiv, nr. 29.798/300/2012, Tribunalul București - Secția a III-a civilă și Tribunalul București - Secția a IV-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin.

(1)și

(3)din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Elisabeta Ichim în cauze având ca obiect soluționarea unei cereri de întoarcere a executării silite, respectiv contestație la executare formulate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților cu privire la valorificarea unei decizii emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia, în favoarea căreia Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în anul 2011 o decizie reprezentând titlu de despăgubire în realizarea căruia aceasta a optat pentru despăgubiri bănești în numerar, susține că textele de lege criticate nesocotesc principiul neretroactivității legii, precum și pe cel al securității juridice, întrucât, deși procedura privind emiterea titlurilor de despăgubire s-a încheiat, pentru efectuarea plăților în dosarele aprobate este necesară reluarea procedurii privind emiterea unui titlu de despăgubire, într-o modalitate identică cu cea deja parcursă. De asemenea, susține că se încalcă și prevederile art. 44 alin.

(1)din Constituție, întrucât se înlătură efectele titlului de despăgubire emis în favoarea acesteia prin care i se recunoaște un drept de creanță asupra statului român. Invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precizând că, prin Hotărârea din 12 mai 2009, pronunțată în Cauza Elias împotriva României, aceasta a statuat că neexecutarea unei decizii administrative care recunoaște dreptul la o despăgubire într-un cuantum pe care îl stabilește reprezintă o ingerință în sensul art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 10. Tribunalul București - Secția a III-a civilă și Tribunalul București - Secția a IV-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ...
2. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale menționate de autoarea excepției. ...
3. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
4. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, ... 16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 41 alin.

(1)și

(3)din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Din analiza dosarelor cauzelor aflate pe rolul Tribunalului București rezultă că în soluționarea litigiilor este incidentă teza întâi a art. 41 alin.

(1)din Legea nr. 165/2013, fiind vorba despre un dosar administrativ de despăgubire aprobat de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar nu despre o despăgubire bănească stabilită prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă și irevocabilă la data intrării în vigoare a acestei legi, așa cum prevede teza a doua a alin.

(1)din art. 41. Prin urmare, Curtea reține că obiect al excepției îl reprezintă prevederile art. 41 alin.

(1)teza întâi și alin.

(3)din Legea nr. 165/2013, care au următorul conținut: – Art. 41 alin.

(1)și

(3):

(1)Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. (...)

(3)Pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite la alin.

(1), Comisia Națională emite titluri de despăgubire, prin aplicarea procedurii specifice Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.“ ... ... 17. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin.

(2)care instituie principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale și contravenționale mai favorabile și în art. 44 alin.

(1)privind dreptul de proprietate. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor de lege supuse controlului de constituționalitate în cauza de față, respingând-o ca neîntemeiată. Astfel, referitor la critica raportată la art. 15 alin.

(2)din Constituție, privind neretroactivitatea legii civile, prin Decizia nr. 1 din 14 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 6 martie 2016, paragraful 21, Curtea a constatat că, prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României (paragrafele 232 și 235), instanța europeană a prevăzut obligația statului român de a implementa proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și de a adopta reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Or, textele de lege criticate reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună, în legislația națională, pentru viitor, exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, lucru ce rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013, astfel încât instanța constituțională a apreciat că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 15 alin.

(2)din Legea fundamentală. Recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate nu pot avea caracter retroactiv. Ipoteza avută în vedere de legiuitor este aceea a unei obligații neexecutate, deci a unei situații juridice în curs, față de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Față de acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 566 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 15 ianuarie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 764 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015, paragraful 14, sau Decizia nr. 657 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 noiembrie 2015, paragraful 15). ... 19. Prin Decizia nr. 84 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 8 aprilie 2015, paragraful 15, Curtea a reținut că este firesc ca, în temeiul principiului de drept tempus regit actum, modalitatea de acordare a despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data emiterii deciziei administrative, în speță titlul de plată, care, potrivit noii legi, este emis de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în temeiul art. 41 alin.

(4)din Legea nr. 165/

1. Mai mult, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 4 septembrie 2012 referitoare la Cererea nr. 57.265/08, pronunțată în Cauza Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 47-52, Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, paragraful 126), Curtea a reținut că modalitatea de valorificare a titlurilor de plată instituită de Legea nr. 165/2013, prin eșalonarea pe o perioadă de 5 ani, în tranșe anuale egale, reprezintă o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptățite la despăgubire și interesul general al colectivității. ...
2. Tot astfel, prin Decizia nr. 714 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 17 martie 2017, paragraful 21, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica referitoare la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, consacrat de art. 44 din Constituție. În acest sens a reținut că prin Decizia nr. 1 din 14 ianuarie 2016, paragraful 25, a statuat că măsura eșalonării plății cuvenite este menită să concretizeze dreptul de proprietate al persoanelor îndreptățite la obținerea de despăgubiri, conferind certitudinea realizării creanței într-un interval de timp determinat în mod inechivoc, cu eliminarea riscului amânării sine die a plății datorate, pe de o parte, și, pe de altă parte, cu evitarea problemelor pe care executarea uno ictu a obligațiilor de plată a despăgubirilor le-ar putea genera, respectiv impactul negativ asupra bugetului național. În plus, stabilirea unei sume minime ce poate fi acordată pentru o tranșă, într-un cuantum rezonabil, este de natură să asigure premisele îndestulării beneficiarilor legii reparatorii, prin realizarea succesivă a creanțelor acestora. ...
3. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a conduce la o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ...
4. De altfel, Curtea observă că, prin Legea nr. 251/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1055 din 28 decembrie 2016, cuantumul minim al unei tranșe a fost majorat, începând cu 1 ianuarie 2017, de la 5.000 de lei la 20.000 lei. ...
5. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elisabeta Ichim în Dosarul nr. 22.446/300/2013 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și în Dosarul nr. 29.798/300/2012 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și constată că prevederile art. 41 alin.

(1)teza întâi și alin.

(3)din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a III-a civilă și Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2017. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu -----