CERINŢE MINIME din 26 iulie 2006 (*actualizate*) privind comunicarea verbală (actualizate la data de 1 iunie 2015*) ----------
- Caracteristici intrinseci 1.
- Comunicarea verbală se stabileşte între un vorbitor sau un emiţător şi unul ori mai mulţi auditori, sub forma unui limbaj format din texte scurte, grupuri de cuvinte şi/sau cuvinte izolate, eventual codificate. 1.
- Mesajele verbale trebuie să fie cât mai scurte, simple şi clare. 1.
- Calităţile de comunicare ale vorbitorului şi facultăţile auditive ale auditorilor trebuie să asigure o comunicare verbală sigură. 1.
- Comunicarea verbală poate fi directă, utilizând vocea umană, sau indirectă, prin voce umană ori artificială, difuzată prin oricare mijloc corespunzător.
- Reguli specifice de utilizare 2.
- Persoanele implicate trebuie să cunoască bine limbajul utilizat, pentru a putea pronunţa şi înţelege corect mesajul verbal şi pentru a adopta, în consecinţă, comportamentul corespunzător în domeniul securităţii şi/sau al sănătăţii. 2.
- Dacă comunicarea verbală este utilizată în locul sau complementar unui gest-semnal, trebuie folosite cuvinte-cod, ca de exemplu: a) start - pentru a indica începerea comenzii; b) stop - pentru a întrerupe sau a termina o mişcare; c) opreşte - pentru a opri operaţiunea; d) ridică - pentru a ridica o greutate; e) coboară - pentru a coborî o greutate; f) înainte ┐ g) înapoi │ sensul mişcărilor respective trebuie h) dreapta > coordonate, când este cazul, cu gesturile i) stânga │ de semnalizare corespunzătoare; ┘ j) pericol - pentru a solicita oprirea de urgenţă; k) repede - pentru a accelera o mişcare, din motive de securitate. -----
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.