DECLARAŢIA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI din 29 august 1990 la implinirea a 50 de ani de la Dictatul de la Viena Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 103 din 30 august 1990 Smulgerea, în urma cu jumătate de veac, prin criminalul Dictat de la Viena, a unei părţi din Transilvania şi anexarea acesteia la Ungaria horthysta, impuse cu forta de regimurile fasciste din Germania şi Italia, au constituit o nedreptate istorica, o incalcarea flagranta a normelor de justiţie şi de drept international, a dreptului sacru al poporului român. Sfartecarea trupului României, ce mai fusese amputat în acelasi funest an 1940, valul de teroare şi cruzimi care a urmat dictatului, au ranit profund simtamintele şi constiinta naţionala a poporului român. Este meritul poporului nostru de a se fi alaturat la timp coalitiei antifasciste şi de a fi eliberat în anul 1944, prin sacrificiile sale şi jertfa de sange a armatei române, în cursul razboiului antifascist, întreaga Transilvanie, realipind la patria-mama teritoriul rapit prin acel dictat. Tratatele internationale din 1947 recunoscand realitatea istorica - au consfintit, pentru a doua oara, după 1918, faptul ca Transilvania a apartinut şi aparţine pentru totdeauna României, ca este în intregime teritoriu românesc. După sfîrşitul razboiului, popoarele din Europa de rasarit au fost supuse prin forta experimentului unei utopii fără precedent, comunismul, contrara intregii istorii europene. Utopia a proclamat o noua era de asa-zisa autentica prietenie între popoare şi a pretins ca a rezolvat, pentru totdeauna, problema naţionala potrivit principiilor marxist-leniniste. În fapt, indeosebi în cursul anilor '80, natiunea română, în totalitatea ei, cat şi minoritatile naţionale au fost supuse unui program sistematic de stergere a valorilor morale şi istorice definitorii pentru identitatea lor naţionala. Parlamentul României considera ca, după rasturnarea regimului dictatorial, s-au creat condiţii favorabile pentru intronarea unor raporturi noi, firesti, între toţi cetatenii tarii, români şi de alte naţionalitati. Suferintele de atunci trebuie să constituie astazi un avertisment pentru ca nedreptatea şi asuprirea să fie excluse pentru totdeauna din viaţa noastra politica. Silnicia aduce mai multa silnicie, ura se preface în mai multa ura, dispretul naste dispret, moartea impinge spre alta moarte. Aceasta este invatatura dramei din
- Astazi, după 50 de ani, alternativa consta în înţelegere, reconciliere, libertate şi toleranta, dar de toleranta structurala românească nu trebuie să se profite, nici să se faca abstractie, în numele ei, de principiile democratiei, asa cum aceasta s-a stabilizat în statele pe care, şi pentru acesta lectie de democratie, le admiram. Istoria recenta a continentului nostru arata ca sute de ani de confruntare se pot incheia printr-o reconciliere deschizatoare de drumuri noi. Pentru ca o asemenea conlucrare şi impacare să aibă loc este imperios nevoie de vrerea tuturor părţilor, cu mintea deschisa şi fără gand ascuns. Parlamentul - ca intruchipare a suveranităţii naţionale - reafirma în acest moment voinţa de-a construi, cat mai grabnic, o societate pluralista, cu aceleasi drepturi, libertati şi raspunderi pentru toţi cetatenii tarii, fie români, fie minoritati naţionale. Calea este una şi indivizibila: aceleasi drepturi pentru toţi, acelasi respect pentru istoria natiunii majoritare, ca şi a minoritatilor naţionale. Democratia, egalitatea şi identitatea nu înseamnă însă crearea unor autonomii, a unor eclave extrateritoriale, care, în final, sa duca la crearea artificiala a unui teritoriu multinational şi la dezmembrarea tarii. Politica dezinformarii, a insinuarilor, a campaniilor de presa acuzatoare - ce se intensifica pe măsură ce drepturile minoritatilor naţionale sînt recunoscute, largite şi efectiv aplicate - nu poate decat sa intarzie şi sa pericliteze evolutia normala a societatii noastre, sa ingreuneze situaţia generală în care ne aflam, sa deformeze imaginea României peste hotare. Tensiunile create în mod artificial, manifestarile de dezordine şi de încălcare a ordinii publice nu sînt de natura sa insenineze climatul din tara, ci, dimpotriva, ele accentueaza dificultatile economice şi sociale cu care se confrunta poporul nostru, perpetueaza incertitudinea şi instabilitatea. În acest context, consensul naţional trebuie să devina un obiectiv primordial al tuturor. Drepturile şi libertatile democratice sînt şi rămîn aceleasi şi egale pentru toţi cetatenii României, indiferent de naţionalitate. Prin aceasta vom putea deveni parte alcatuitoare a comunităţii continentale, a unei Europe a natiunilor, una şi libera. Infaptuirea intereselor supreme ale natiunii implica realizarea unei colaborari între toate fortele politice şi sociale ale patriei, participarea tuturor cetatenilor, continuarea şi adancirea procesului de democratizare a tarii, inaugurat de revolutia din decembrie
- Fie ca principiile şi valorile proclamate de ea constituie liantul în stare să asigure conlucrarea tuturor acestor forte, pe deasupra unor deosebiri programatic existente. Parlamentul României cheama pe toţi cetatenii tarii sa dea dovadă de spirit constructiv şi moderatie, o responsabilitate civica, sa actioneze pentru prevalarea interesului naţional, pentru scoaterea tarii din multiplele dificultati cu care se confrunta, asigurandu-i, astfel, un viitor prosper, un loc demn în Europa şi în concertul natiunilor lumii. Aceasta declaratie a fost adoptata de Parlamentul României în sedinta din 29 august 1990, cu unanimitate de voturi. PRESEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BARLADEANU PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR MARTIAN DAN ----------