DECIZIE nr. 17 din 3 februarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 80 din 19 februarie 1998 Mihai Constantinescu - preşedinte Costica Bulai - judecător Viorel Mihai Ciobanu - judecător Nicolae Popa - judecător Lucian Stangu - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Paula C. Pantea - procuror Claudia Miu - magistrat-asistent Pe rol, pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ridicată de Constantinescu Elena în Dosarul nr. 3.199/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 29 ianuarie 1998 şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 3 februarie 1998. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilă, prin Încheierea din 2 iulie 1997, pronunţată în Dosarul nr. 3.199/1996 al acestei instanţe, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ridicată de intimata-reclamanta Constantinescu Elena. În motivarea excepţiei se susţine ca, prin instituirea recursului în anulare în favoarea Ministerului Public, se încalcă, pe de o parte, principiile consacrate în art. 16 şi art. 128 din Constituţie, iar pe de altă parte, principiile constituţionale privind egalitatea părţilor în faţa justiţiei, al puterii lucrului judecat şi al obligativitatii hotărârilor judecătoreşti. În acest sens, autoarea excepţiei considera ca este inadmisibil ca Ministerului Public sa i se acorde şi o cale de atac extraordinară "pentru aceleaşi motive care puteau fi invocate pe căile ordinare de atac". Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată apreciază ca excepţia este neîntemeiată. În scopul soluţionării cauzei, conform prevederilor art. 24 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În punctul sau de vedere, Guvernul considera ca excepţia urmează a fi respinsă, ţinând seama de practica jurisdicţională anterioară a Curţii Constituţionale în aceasta materie. Preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, având în vedere încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia referitoare la dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, cu care a fost legal sesizată. Asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale privind recursul în anulare, asa cum este reglementat în Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 şi, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996. De asemenea, prin Decizia nr. 96/1996 s-a statuat ca dispoziţiile art. 330^1 sunt constituţionale în măsura în care acestea se aplică hotărârilor pronunţate înainte de 26 iulie 1993, data intrării în vigoare a Legii nr. 59/1993. În aceasta decizie, în legătură cu susţinerea ca art. 330^1 din Codul de procedură civilă ar încalcă principiul egalităţii, înscris în art. 16 alin.
(1)din Constituţie, se arata ca aceasta cale de atac "nu are scopul de a favoriza una sau alta dintre părţi, ci anularea unei hotărâri care încalcă principii esenţiale ale statului de drept, cum sunt separaţia puterilor şi independenta şi imparţialitatea judecătorilor." Cu privire la dispoziţiile art. 128 din Constituţie, prin aceeaşi decizie s-a reţinut ca art. 330^1 care face obiectul excepţiei, nu încalcă aceasta prevedere constituţională, care instituie competenţa legiuitorului de a reglementa "folosirea căilor de atac, adică exercitarea lor, inclusiv în ce priveşte termenele, atât de către părţi, cat şi de către Ministerul Public". Totodată, în legătură cu susţinerea ca art. 330^1 din Codul de procedură civilă ar încalcă principiul puterii lucrului judecat, prin decizia sus-menţionată se arata ca acest principiu poate fi afectat şi prin exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor definitive şi irevocabile, care sunt la indemana părţilor, respectiv recursul, contestaţia în anulare şi revizuirea. Relativ la susţinerea ca este inadmisibila coexistenta recursului în anulare alături de calea ordinară de atac a recursului, se retine ca aceasta nu contravine Constituţiei, întrucât reglementarea căilor de atac, ca expresie a politicii legislative a autorităţii legiuitoare, nu poate fi considerată ca fiind neconstitutionala, cat timp nu contravine unei norme constituţionale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin.
(2)din Constituţie, precum şi al art. 13 alin.
(1)lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ridicată de intimata-reclamanta Constantinescu Elena în Dosarul nr. 3.199/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 3 februarie 1998. PREŞEDINTE, dr. Mihai Constantinescu Magistrat-asistent, Claudia Miu -------------