DECLARAŢIE APEL din 1 septembrie 2004

DECLARAŢIE APEL din 1 septembrie 2004 privind încetarea construirii de către Ucraina a Canalului Bîstroe Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 812 din 2 septembrie 2004 Senatul României îşi exprimă dezaprobarea şi protestul faţă de construirea şi inaugurarea oficială de către autorităţile ucrainene, în ziua de 26 august 2004, a primei părţi a Canalului Bîstroe. În pofida nenumăratelor demersuri întreprinse de autorităţile române, a criticilor şi luărilor de poziţie formulate de Comisia Europeană, de Consiliul Europei, de unele state membre ale Uniunii Europene, de Departamentul de Stat al S.U.A. şi a protestelor exprimate de mediile academice, de peste 300 de organizaţii ecologiste din întreaga lume, inclusiv de cele de la Kiev, oficialităţile ucrainene au continuat, în mod unilateral, lucrările de construire a canalului. Canalul Bîstroe traversează o zonă din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", resursă naturală împărţită între România şi Ucraina, inclusă în patrimoniul natural mondial şi aflată sub protecţia specială UNESCO, fiind totodată protejată şi de prevederile Convenţiei de la Ramsar privind zonele umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al speciilor rare de păsări. Aşa după cum au arătat specialiştii români, precum şi unii experţi internaţionali de la prestigioase instituţii de protecţie a mediului, construcţia canalului navigabil pe braţul Bîstroe al Dunării va avea numeroase consecinţe negative asupra ecosistemului dunărean, afectând echilibrul ecologic al Deltei Dunării, inclusiv cel al Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" în ansamblul său, zonă unică în Europa, prin prejudicierea habitatului a 4.000 de specii de plante şi animale, ameninţarea cu dispariţia speciilor de peşti, declanşarea unui proces de poluare cu petrol şi alte substanţe nocive a apelor canalului şi a malurilor, afectarea situaţiei economico-sociale a populaţiei locale, ale cărei mijloace principale de subzistenţă sunt legate de pescuitul tradiţional. Lucrările efectuate în zona apelor de frontieră nu au acordul părţii române, ele fiind demarate prin eludarea de către partea ucraineană a obligaţiilor de informare şi consultare a României, care îi reveneau potrivit prevederilor unor acorduri bilaterale şi tratate internaţionale la care Ucraina este parte. Ele contravin, de asemenea, prevederilor Tratatului privind regimul frontierei de stat între cele două ţări, în vigoare din anul

1. Ignorând cu bună ştiinţă numeroasele demersuri întreprinse de România şi sfidând reacţiile internaţionale, Ucraina a continuat în mod unilateral derularea lucrărilor la Canalul Bîstroe, deşi un studiu internaţional de impact era absolut necesar pentru o evaluare corectă şi imparţială a consecinţelor acestei lucrări asupra unuia dintre cele mai importante şi sensibile sisteme ecologice din Europa. Ignorarea - uneori chiar sfidarea - de către autorităţile ţării vecine a avertismentelor repetate, adresate de oficialităţile de la Bucureşti, şi sfidarea reacţiilor opiniei publice româneşti şi internaţionale în cazul Bîstroe conduc la o serioasă îngrijorare cu privire la disponibilitatea factorilor de decizie ucraineni de a respecta angajamentele asumate în plan bilateral şi multilateral. Dând expresie opiniei publice interne şi internaţionale, Senatul României se adresează Parlamentului European, parlamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice cu solicitarea de a acţiona, prin mijloacele care le stau la dispoziţie, pentru stoparea construirii canalului pe braţul Bîstroe din Delta Dunării până la realizarea unui studiu internaţional independent şi obiectiv privind efectul acestuia asupra ecosistemului din zonă. Ne exprimăm convingerea că, prin conjugarea tuturor eforturilor politico-diplomatice în cadrul unei acţiuni ferme comune în spiritul legalităţii internaţionale, vom putea determina Ucraina să se conformeze prevederilor dreptului internaţional şi să respecte angajamentele asumate, atât în plan bilateral, cât şi în plan internaţional, în ceea ce priveşte protecţia mediului, în general, şi a ecosistemului dunărean, în particular. În acelaşi timp Senatul reafirmă interesul României de a soluţiona situaţia conflictuală creată la Gurile Dunării pe calea unui dialog constructiv româno-ucrainean, în spiritul principiilor care ar trebui să guverneze relaţiile de bună vecinătate dintre cele două ţări, prin respectarea documentelor juridice bilaterale în vigoare, precum şi a normelor internaţionale în materie. Prezenta declaraţie-apel a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 septembrie
2. PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU ------------