ORDIN nr. 28 din 2 martie 1999 privind măsurile pentru prevenirea răspândirii şi diminuarea pagubelor produse de raia neagra a cartofului, produsă de ciuperca Synchytrium endobioticum(Schilb.) Perc. Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 8 octombrie 1999 Ministrul agriculturii şi alimentaţiei, vazand Nota nr. 65.054 din 18 februarie 1999 a Direcţiei protecţia plantelor şi carantina fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, având în vedere prevederile Legii nr. 5/1982 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor şi regimul pesticidelor, cu modificările ulterioare, precum şi Directiva 69/464/CEE privind lupta împotriva bolii raia neagra a cartofului, ţinând seama de faptul ca raia neagra a cartofului (Synchytrium endobioticum) reprezintă o boala deosebit de periculoasa, constituind un risc permanent de diminuare a productiilor de cartof şi de răspândire pe noi suprafeţe, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, emite următorul ordin: Articolul 1 Cultivarea cartofului de samanta se va face numai pe suprafeţele pentru care se eliberează autorizaţii de producător de către inspectoratele judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, prin care se atesta ca suprafeţele respective sunt libere de Synchytrium endobioticum. Articolul 2
(1)Controlul pentru depistarea ciupercii Synchytrium endobioticum şi inventarierea suprafeţelor contaminate se vor face prin controlul culturii cartofului în perioada de vegetaţie, de la inflorit până la recoltare şi mai ales la recoltare, cu respectarea instrucţiunilor prevăzute în anexa la prezentul ordin. ...
(2)Carantinarea suprafeţelor găsite contaminate se va face prin delimitarea acestora cu o zona de protecţie corespunzătoare, la propunerea inspectoratelor judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, cu confirmarea Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara şi cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. ...
(3)Suprafeţele contaminate se vor decarantina numai dacă în urma controalelor oficiale au fost găsite libere de Synchytrium endobioticum. ... Articolul 3 O parcela este considerată contaminata în cazul în care prezenta simptomelor raiei negre este depistata pe cel puţin o planta. Articolul 4 Producţia de cartof de samanta de pe suprafeţele găsite contaminate va fi utilizata în mod obligatoriu pentru consum colectiv sau industrial, cu inactivarea prin fierbere a parazitului. Articolul 5 Circulaţia cartofului de pe suprafeţele contaminate se va face cu respectarea normelor de carantina fitosanitara. Articolul 6 În parcelele contaminate nu se pot cultiva:
- a)cartofi; ...
- b)alte solanacee; ...
- c)nici o planta destinată replantarii. ... Articolul 7 Se interzice deţinerea materialului infectios de Synchytrium endobioticum de către orice persoană juridică sau fizica. Articolul 8 Se pot autoriza derogări de la măsurile prevăzute la art. 6 şi 7, pentru scopuri ştiinţifice, teste şi lucrări de selecţie, în condiţiile în care aceste derogări nu aduc prejudicii combaterii raiei negre a cartofului şi nu constituie un risc pentru răspândirea acestei boli criptogamice, precum şi de la cele prevăzute la art. 6 lit. a), pentru cultivarea pe suprafeţele contaminate a cartofului de consum din soiuri rezistente la patotipurile existente în zona. Articolul 9 Direcţia de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara, inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara şi inspectoratele judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 10 Prezentul ordin intră în vigoare după 20 de zile de la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Ştefan Pete, secretar de stat Anexa 1 INSTRUCŢIUNI privind depistarea raiei negre a cartofului (Synchytrium endobioticum) Controlul pentru depistarea raiei negre a cartofului se executa în timpul perioadei de vegetaţie, de la inflorire şi până la recoltarea cartofului şi mai ales la recoltare. Organizarea şi coordonarea acţiunilor de control se vor face de către direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara. La aceste acţiuni vor participa, de asemenea, inspectorii aprobatori din cadrul inspectoratelor judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi producătorii de cartof de samanta (societăţi, staţiuni, institute, cultivatori din sectorul privat). Toţi factorii interesaţi (proprietari, distribuitori) vor primi dispoziţii concrete cu termene şi raspunderi precise. După confirmarea Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara, inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara vor transmite unităţilor cultivatoare rezultatele controalelor. Efectuarea controlului Controlul se face prin cercetarea amănunţită a culturii, traversand parcelele în doua diagonale scarificate, cercetand din distanta în distanta câte o proba din 5 cuiburi scoase unul lângă altul din acelaşi rând. Când terenul este ingust sau neregulat, controlul se executa în zigzag. Numărul probelor şi numărul cuiburilor cercetate, în funcţie de suprafaţa, sunt redate în tabelul de mai jos: Suprafeţele mai mari de 20 ha se împart în parcele de câte 20 ha, cercetandu-se fiecare parcela separat. Cuiburile de cartof se scot cu cazmaua, analizandu-se tuberculii şi tulpinile. În cazul în care se constata prezenta tumorilor, terenul se considera infestat; parcelele infestate vor fi carantinate în întregime sau numai parţial, în funcţie de numărul focarelor identificate. Când boala nu poate fi determinata cu precizie în camp, probele reprezentative se pun în borcan cu formol 5% şi se trimit pentru analize Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara. Se interzic cu desăvârşire ridicarea de probe suspecte şi transportarea lor pe alte terenuri sau localităţi, fără a fi introduse în formol 5% . Controlul fitosanitar la import se realizează prin verificarea documentelor şi a materialului vegetal la vagon, auto, vas, avion, colet, prin ridicarea probelor conform normelor în vigoare şi prin expedierea pentru analize Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara. Pe baza rezultatelor se aproba importul. --------------