DECIZIA nr. 446 din 23 iunie 2020

(2)din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 957 din 19 octombrie 2020 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin.

(2)din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Gîlcă în Dosarul nr. 1.476/189/2016* al Curții de Apel Iași - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 685D/

1. ...
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai
4. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 20 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.476/189/2016*, Curtea de Apel Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 483 alin.

(2)din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Maria Gîlcă într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva unei hotărâri judecătorești ce privea o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 1.000.000 lei. ...

1. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că este neconstituțională instituirea unui prag valoric pentru exercitarea căii de atac a recursului. Se apreciază că, prin instituirea acestui prag valoric, legiuitorul nu asigură egalitatea juridică a cetățenilor în ceea ce privește accesul la această cale extraordinară de atac, parte componentă a dreptului la un proces echitabil. În acest sens se invocă cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și se apreciază că aceste considerente sunt incidente și în cazul normei criticate, asupra căreia Curtea se poate pronunța. ...
2. Curtea de Apel Iași - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în sensul încălcării dispozițiilor art. 16 alin.

(1)și ale art. 21 alin.

(3)din Constituție, invocând în acest sens cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, paragrafele 24-29. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 10. – Art. XVIII alin.

(2)din Legea nr. 2/2013: „

(2)În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate [...] în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv.“ ... ... 11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin.

(1)privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin.

(2)și

(3)privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și art. 126 alin.

(3)privind competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, precitată, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin.

(2)din Legea nr. 2/2013 este neconstituțională. În esență, Curtea a reținut că legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea căii de atac a recursului, reglementând anumite situații în care nu se poate formula recurs, însă acest tratament juridic nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod obiectiv și rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, consacrat de art. 16 alin.

(1)din Constituție. În consecință, legiuitorul nu are îndreptățirea constituțională de a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, deoarece pune ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă, contrar art. 16 alin.

(1)din Constituție. În consecință, prin impunerea unui prag valoric al cererii pentru accesul la calea de atac a recursului, legiuitorul nu asigură egalitatea juridică a cetățenilor în ceea ce privește accesul la această cale extraordinară de atac, parte componentă a dreptului la un proces echitabil, astfel încât sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin.

(2)din Legea nr. 2/2013 contravine, pe lângă dispozițiile art. 16 alin.

(1)din Constituție, și celor ale art. 21 alin.

(3)din Legea fundamentală. ... 13. Prin decizia menționată Curtea a mai arătat că recursul este parte a mecanismului pus la îndemâna instanței supreme de a realiza interpretarea și aplicarea unitară a legii, rol consacrat de art. 126 alin.

(3)din Constituție, precum și a garanțiilor dreptului la un proces echitabil, în sensul că cetățeanul trebuie să fie încredințat de faptul că i s-a aplicat corect legea la judecata în fond și că au fost respectate normele de ordine publică referitoare la compunerea instanței sau competența instanței, alte reguli de procedură apreciate ca fiind importante, cerințele referitoare la motivarea hotărârii sau autoritatea de lucru judecat. Este adevărat că recursul în interesul legii este un alt element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, însă acesta se aplică numai în situațiile în care există o jurisprudență neunitară de o anumită consistență. Mai mult, recursul în interesul legii acoperă situațiile pentru viitor, el nefiind un remediu direct, nemijlocit al persoanei pentru revenirea la starea de legalitate în cazul concret dedus judecății. Prin urmare, în vederea unificării jurisprudenței, Înalta Curte de Casație și Justiție nu are numai rolul de a soluționa recursuri în interesul legii, ci și pe acela de a casa hotărârile instanțelor inferioare care nu sunt conforme cu regulile de drept aplicabile. Întrucât recursul se soluționează de Înalta Curte de Casație și Justiție și, în cazurile anume prevăzute de lege, de instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată, prin decizia menționată, Curtea a reținut că, în cazul recursurilor ce intră în competența de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispozițiile legale criticate introduc o dublă măsură în privința evaluării legalității hotărârilor judecătorești, stabilind, pe de o parte, că instanța supremă își exercită acest rol numai în anumite situații și, pe de altă parte, că își exercită acest rol numai atunci când cererile evaluabile în bani au o anumită valoare. Prin urmare, în cazul recursurilor ce intră în competența de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin.

(2)din Legea nr. 2/2013, contravine și dispozițiilor art. 126 alin.

(3)din Constituție. ... 14. În prezenta cauză, având în vedere, pe de o parte, faptul că data sesizării Curții Constituționale este ulterioară pronunțării deciziei amintite, precum și, pe de altă parte, prevederile art. 29 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. ... 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinse în art. XVIII alin.

(2)din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Gîlcă în Dosarul nr. 1.476/189/2016* al Curții de Apel Iași - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie -----