DECIZIE nr. 870 din 23 octombrie 2012

DECIZIE nr. 870 din 23 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 pct. 27 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 12 decembrie 2012 Augustin Zegrean - preşedinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ştefan Minea - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 pct. 27 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Vitantis" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.787/4/2011 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 78D/2012 al Curţii Constituţionale. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Alberto Văduva, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosar. Se constată lipsa celeilalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. Susţine că textul de lege criticat ar fi trebuit să precizeze anumite valori ale intensităţii sunetului, exprimate în decibeli, în funcţie de care fapta să fie considerată contravenţie. În schimb, prevederea legală supusă controlului de constituţionalitate permite aprecierea faptei drept contravenţie pe baza percepţiei subiective a agentului constatator. Depune şi note scrise în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere faptul că autorul acesteia solicită completarea textului de lege criticat, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată. În acest sens, consideră că important pentru caracterizarea faptei ca fiind contravenţie nu este valoarea exactă a intensităţii sunetului, ci gradul în care aceasta aduce atingere climatului necesar convieţuirii liniştite. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 23 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 17.787/4/2011, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 pct. 27 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Vitantis" - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatareşi sancţionare a unei contravenţii. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat este lacunar şi este necesară completarea acestuia prin indicarea, în unităţi de măsură a sunetului (decibeli), fie a intensităţii începând de la care folosirea aparaturii muzicale cauzează tulburarea liniştii locuitorilor, fie a intensităţii maxime la care poate fi folosită aparatura muzicală fără a fi tulburată liniştea locuitorilor. Arată că, în măsura în care norma nu stabileşte în mod neechivoc astfel de valori, constatarea săvârşirii contravenţiei reprezintă efectul percepţiei subiective a agentului constatator, egalitatea în faţa legii fiind, în acest fel, înfrântă, deoarece aplicarea legii devine arbitrară. Precizează, totodată, că persoana interesată să conteste procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nu are la îndemână niciun mijloc eficace de probă prin care să demonstreze că intensitatea la care folosea aparatura muzicală nu cauzează tulburarea liniştii publice. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate, persoanele sancţionate contravenţional având posibilitatea să apeleze la persoane specializate pentru analiza nivelului de zgomot şi să depună la dosar rezultatele acestor verificări, să înregistreze intensitatea sunetului cu aparate speciale ori să solicite audierea unor martori cu privire la intensitatea zgomotelor. Menţionează că este adevărat că indicarea unor limite ale intensităţii zgomotelor ar înlătura riscul pronunţării unor soluţii contradictorii în practica judecătorească, dar acest lucru nu ţine de constituţionalitatea legii. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege ce constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate este constituţional. Consideră că, reglementând sancţionarea contravenţională a faptelor prin care se încalcă o normă de convieţuire socială, aceasta se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. Arată, de asemenea, că textul criticat nu instituie nicio măsură de natură să lezeze dreptul la un proces echitabil, contravenientul având posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată pentru exercitarea controlului legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal şi de a propune probe în apărare. Precizează, totodată, că aspectele de neconstituţionalitate vizează, de fapt, modificarea şi completarea normei legale supuse controlului de constituţionalitate, or, potrivit art. 2 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 pct. 27 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 31 ianuarie 2011, care au următorul cuprins: "Constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: (...) 27. organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban". În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 16 alin.

(1)care consacră egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi în art. 21 alin.

(3)potrivit căruia părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, din motivarea acesteia, rezultă că autorul său îşi bazează criticile pe lipsa unor precizări care consideră că ar fi necesare în cuprinsul textului de lege ce formează obiect al excepţiei pentru a se putea stabili în mod obiectiv dacă aparatura muzicală a fost într-adevăr utilizată la o intensitate de natură a tulbura liniştea locuitorilor. Conform jurisprudenţei sale, Curtea nu poate da curs unei astfel de solicitări, neintrând în atribuţiile sale modificarea şi completarea textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate. În acest sens sunt prevederile art. 2 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992. Dacă ar proceda la sancţionarea pretinsei omisiuni legislative, Curtea Constituţională ar nesocoti competenţa exclusivă a Parlamentului, care este, potrivit art. 61 alin.

(1)din Constituţie, unica autoritate legiuitoare a ţării. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 pct. 27 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Vitantis" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.787/4/2011 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 octombrie 2012. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu _________

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.