DECIZIE nr. 265 din 24 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003 Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecător Nicolae Cochinescu - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Lucian Stangu - judecător Şerban Viorel Stanoiu - judecător Ioan Vida - judecător Aurelia Popa - procuror Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Ovidius" S.A. din Constanta în Dosarul nr. 12.098/2002 al Judecătoriei Constanta. La apelul nominal se constata lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind neîntemeiată, apreciind ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei, în acest sens fiind şi jurisprudenta constanta a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 247/2002, nr. 147/2002 şi nr. 79/2003. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Prin Încheierea din 11 februarie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 12.098/2002, Judecătoria Constanta a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Ovidius" S.A. din Constanta în cadrul unei cauze civile având ca obiect soluţionarea contestaţiei la executare, introdusă de autoarea excepţiei. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine ca dispoziţiile legale criticate, prin modul în care sunt redactate, dau posibilitatea executorilor judecătoreşti sa adauge la titlul executoriu fără încuviinţarea instanţei judecătoreşti, ceea ce împiedica accesul liber la justiţie, incalcand astfel art. 21 din Constituţie. Totodată, prin posibilitatea executorilor judecătoreşti de a reactualiza sumele cuprinse în titlul executoriu fără intervenţia instanţelor judecătoreşti, se încalcă şi prevederile art. 125 alin.
(1)şi
(2)din Constituţie referitoare la înfăptuirea justiţiei numai de către instanţele judecătoreşti, respectiv la interzicerea infiintarii de instanţe extraordinare. Judecătoria Constanta opineaza în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece procedura reglementată de dispoziţiile criticate vizează în exclusivitate activitatea de executare silită încredinţată prin lege executorilor judecătoreşti, procedura "care, în actuala reglementare, are un caracter mixt, în care predomina latura administrativă". Activitatea de actualizare a debitelor este un act juridic administrativ şi se face conform criteriilor prevăzute de dispoziţiile legale criticate. Dacă se contesta însăşi legalitatea actului de executare, cei interesaţi au la indemana calea unei contestaţii la executare, care va fi soluţionată de instanţa de judecată, fiind asigurat astfel accesul liber la justiţie. Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât actualizarea valorii debitelor de către executorul judecătoresc nu justifica parcurgerea din nou a fazei judecaţii, ci reprezintă o operaţiune tehnica ce poate fi realizată de către organul de executare. În vechea redactare a textului, pentru actualizarea sumelor trebuia sesizată din nou instanţa de judecată. Conţinutul actual al dispoziţiilor criticate a fost stabilit prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 59/2001, cu scopul de a simplifica desfăşurarea procesului civil în faza executării silite şi de a asigura o mai mare celeritate. Având în vedere acestea, dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 125 alin.
(1)referitoare la înfăptuirea justiţiei, ci reprezintă o aplicare a alin.
(3)al art. 125 din Constituţie, conform căruia procedura de judecată este stabilită prin lege. În ceea ce priveşte accesul liber la justiţie, prevăzut de art. 21 din Constituţie, precum şi alin.
(2)al art. 125 din Constituţie, apreciază ca acestea nu au relevanta în cauza. Avocatul Poporului apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate reglementează o procedură executionala data, în mod firesc, în sarcina organului de executare. Operaţiunea de actualizare a sumelor este un act juridic administrativ, care nu presupune o activitate de judecată cu respectarea principiilor publicităţii şi contradictorialităţii, asa cum a statuat şi Curtea Constituţională în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 177/2002. Cu privire la faptul ca actualizarea sumei se face în raport de o alta moneda decât cea naţionala, apreciază ca aceasta este o problemă de legalitate, iar nu de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin.
(1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, introduse prin art. I pct. 31 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 59/2001 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001), care au următorul conţinut: "Dacă titlul executoriu conţine suficiente criterii în funcţie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligaţiei stabilite în bani, indiferent de natura ei, se va proceda şi la actualizarea ei. În cazul în care titlul executoriu nu conţine nici un criteriu, organul de executare va proceda la actualizare în funcţie de cursul monedei în care se face plata, determinat la data plăţii efective a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu." În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia apreciază ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate următoarele prevederi constituţionale: - Art. 21: "
(1)Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2)Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."; ... - Art. 125: "
(1)Justiţia se realizează prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2)Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare." ... Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate nu reglementează o procedură de competenţa instanţelor judecătoreşti, ci o procedură executionala, data în mod firesc în sarcina executorilor judecătoreşti. În cadrul acestei proceduri executorul judecătoresc nu are de soluţionat un litigiu, ci de stabilit valoarea actualizată a obligaţiilor stabilite în bani în raport cu elementele şi criteriile cuprinse în titlul executoriu sau, în lipsa acestor criterii, în funcţie de cursul monedei în care se face plata. Astfel, operatia de actualizare efectuată de executorul judecătoresc întruneşte elementele unui act juridic administrativ, împotriva căruia persoana care se considera vătămată în drepturile sale are deschisă calea contestaţiei la executare, reglementată prin dispoziţiile art. 399-404 din Codul de procedură civilă. Având în vedere aceste considerente, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate nu contravin principiului accesului liber la justiţie, consacrat constituţional de prevederile art. 21. În ceea ce priveşte cealaltă critica de neconstituţionalitate, potrivit căreia dispoziţiile legale criticate ar contraveni prevederilor art. 125 din Constituţie referitoare la înfăptuirea justiţiei numai prin Curtea Suprema de Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, Curtea constata ca nici aceasta nu este intemeiata, întrucât actualizarea valorii obligaţiei de plată nu constituie un act de judecată, ci o operaţiune tehnico-administrativă compatibila cu natura organului care o efectuează, şi anume executorul judecătoresc. Nu se poate retine, asadar, astfel cum susţine autoarea excepţiei, ca o activitate de judecată a fost transferata în competenţa unui organ administrativ şi nici ca, prin reglementarea dreptului executorului judecătoresc de a actualiza valoarea obligaţiei de plată în cadrul procedurii executării silite, executorul judecătoresc a fost transformat în instanţa extraordinară. În acelaşi sens, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 177 din 18 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 18 iulie 2002, respingând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Neexistand elemente noi de natura a reconsidera jurisprudenta Curţii în aceasta materie, considerentele şi soluţia acestei decizii rămân valabile şi în prezenta cauza. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin.
(2)din Constituţie, precum şi al art. 13 alin.
(1)lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin.
(1)şi
(4)din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Ovidius" - S.A. din Constanta în Dosarul nr. 12.098/2002 al Judecătoriei Constanta. Definitivă şi obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 iunie 2003. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiva ─────────────────