← România

GHID din 9 august 2019

GHID din 9 august 2019 privind embolia cu lichid amniotic Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 738 bis din 10 septembrie 2019 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 1.241 din 9 august 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 10 septembrie 2019. Editor: Prof. Dr. Mircea Onofriescu, Prof. Dr. Demetra Socolov (

  1. c)Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România, 2019. Grupul de Coordonare al procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber și punerea la dispoziție în comun a informațiilor și dovezilor cuprinse în acest ghid, precum și adaptarea lor la condițiile locale. Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiții: (
  2. a)materialul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale; (
  3. b)persoanele sau instituțiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie materialul, să informeze Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România; și (
  4. c)Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România să fie menționate ca sursă a acestor informații în toate copiile, reproducerile sau distribuțiile materialului. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătății prin Ordinul ........... cu modificările și completările ulterioare și avizat favorabil de Colegiul Medicilor din România și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România. PRECIZĂRI Ghidurile clinice pentru Obstetrică și Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel național cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecțiuni ginecologice și obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi și de alte specialități, precum și de cadrele medicale auxiliare implicate în îngrijirea pacientelor cu afecțiuni ginecologice și obstetricale. Deși ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenționează să înlocuiască raționamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanțele individuale și opțiunea pacientei, precum și resursele, caracterele specifice și limitările instituțiilor de practică medicală. Este de așteptat ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raționament medical independent în contextul circumstanțial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcție de particularitățile acesteia, opțiunile diagnostice și curative disponibile. Instituțiile și persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informația conținută în ghid să fie corectă, redată cu acuratețe și susținută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane și/sau progresele cunoștințelor medicale, ele nu pot și nu garantează că informația conținută în ghid este în totalitate corectă și completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absența dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experților din cadrul specialității. Totuși, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere și opiniile tuturor clinicienilor și nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator. Ghidurile clinice nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variații ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanțelor individuale și opțiunii pacientei, precum și resurselor și limitărilor specifice instituției sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale și documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat. Instituțiile și persoanele care au elaborat acest ghid își declină responsabilitatea legală pentru orice inacuratețe, informație percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu își asumă responsabilitatea nici pentru informațiile referitoare la produsele farmaceutice menționate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente și să confirme că informația conținută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă. Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului față de altele similare care nu sunt menționate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs. Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire și actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin internet la adresa www.sogr.ro. CUPRINS 1. Introducere ... 2. Scop ... 3. Metodologie de elaborare și revizie3.1. Etapele procesului de elaborare ... 3.2. Principii ... 3.3. Etapele procesului de revizie ... 3.4. Data revizie ... ... 4. Structură ... 5. Evaluare și diagnostic5.1. Diagnosticul ELA5.1.1. Diagnosticul clinic (de excludere) ... 5.1.2. Diagnosticul diferențial al ELA ... ... ... 6. Conduită6.1. Conduita în urgență ... 6.2. Conduita în cazul complicațiilor ... 6.3. Capcane de diagnostic și conduită ... ... 7. Urmărire și monitorizare ... 8. Aspecte administrative ... 9. Bibliografie ... 10. Anexe Anexa 1. Lista Participanților la Reuniunea de Consens de la București, 29-30 Martie 2019 Anexa 2. Grade de recomandare și nivele ale dovezilor Anexa 3. Medicamentele meționate în ghid și utilizate în cazul ELA ... Grupul de Coordonare a Elaborării ghidurilor

(2009)Comisia Consultativă de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății Publice Profesor Dr. Gheorghe Peltecu, președinte Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, secretar Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiului Medicilor din România Profesor Dr. Vlad I. Tica, președinte Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România Profesor Dr. Florin Stamatian, președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate Dr. Roxana Radu, reprezentant Președinte - Profesor Dr. Florin Stamatian Co-președinte - Profesor Dr. Gheorghe Peltecu Secretar - Profesor Dr. Radu Vlădăreanu Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului
(2009)Coordonator Profesor Dr. Florin Stamatian Scriitor Șef Lucrări Dr. Gheorghe Cruciat Membri Profesor Dr. Iurie Acalovschi Șef Lucrări Dr. Daniel Mureșan Dr. Gabriela Caracostea Preparator Dr. Kovacs Tunde Integrator Dr. Alexandru Epure Evaluatori externi Profesor Dr. Decebal Hudiță Profesor Dr. Bela Szabo Profesor Dr. Radu Vlădăreanu Grupul de Coordonare a Reviziei ghidurilor
(2019)Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, președinte Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății Profesor Dr. Nicolae Suciu, președinte Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiului Medicilor din România Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, președinte Membrii Grupului Tehnic de Revizie a ghidului
(2019)Coordonator Profesor Dr. Mircea Onofriescu Scriitor Profesor Dr. Demetra Socolov Membri Dr. Mihaela Mirabela Petica Dr. Anca Berescu Integrator Dr. Alina-Gabriela Marin Evaluatori externi Profesor Dr. Lucian Pușcașiu Profesor Dr. Crîngu Antoniu Ionescu ABREVIERI ATI Anestezie terapie intensive CID Coagulare intravasculară diseminată ECG Electrocardiografie ELA Embolia cu lichid amniotic g Gram G Gauge Hb Hemoglobină hcl Hidroclorid Ht Hematocrit Kg Kilogram LA Lichid amniotic mcg Milicentigram mg Miligram ml Mililitru mmHg Milimetru coloană de mercur pCO2 Presiunea parțială a dioxidului de carbon pH Potențial de hidrogen pO2 Presiunea parțială a oxigenului Rh Factor Rhesus SaO2 Saturația în oxigen SDRA Sindrom acut de disfuncție respiratorie 1. Definiție: Embolia cu lichid amniotic (ELA) reprezintă o urgență majoră obstetricală, imprevizibilă, cu evoluție supraacută, cu risc vital, care se prezintă ca un colaps brusc, profund și neexplicat asociat cu: hipotensiune, hipoxie și CID. (8-10) Incidență: 1/8.000 - 1/80.000 de nașteri.
(1)Raritatea afecțiunii și instalarea sa brutală, nu oferă posibilitatea standardizării diagnosticului și tratamentului pe bază de dovezi științifice reproductibile. Managementul și tratamentul se efectuează mai mult pe baza regulilor de bună practică medicală. Prognostic: Această patologie păstrează în continuare o puternică conotație medico-legală, cu o mortalitate materno-fetală foarte ridicată (peste 90%). De asemenea, se asociază cu afectare neurologică ce se constată la 50% dintre supraviețuitoare,
(2)iar supraviețuirea neonatală este de 20-60% când evenimentul are loc în travaliu.
(12)Nu s-a dovedit existența factorilor de risc, dar s-a constatat asocierea mai frecventă cu:– vârsta înaintată a gravidei ... – multiparitatea ... – LA meconial ... – moartea fătului în uter ... – polihidramnios ... – hipertonie și hiperkinezie uterină ... – istoric matern de alergie/atopie ... – ruptura uterină ... – placenta accreta.
(13)... Multiparitatea reprezintă singurul factor favorizant decelat la 88% din pacientele cu ELA.
(2)Medicul trebuie să aibă în vedere că ELA poate să apară în absența oricărui factor favorizant. Prevenirea ELA este imposibilă, aceasta fiind considerată un eveniment imprevizibil.
(4)Datorită apariției imprevizibile a bolii, chiar în lipsa oricărui factor favorizant, este necesară cunoașterea simptomelor bolii pentru o intervenție terapeutică rapidă. Medicul trebuie să suspecteze precoce diagnosticul de ELA la pacientele aflate în travaliu, în lăuzia imediată, în timpul sau după avorturi. ELA este o afecțiune severă cu instalare acută, mai rar subacută, care poate apare la aceste paciente(5,6,7) cu evoluție de multe ori foarte rapidă și care se poate termina prin deces materno-fetal. ...
  1. Obiectivul ghidului este acela de a standardiza diagnosticul și atitudinea în cazurile de ELA. Prezentul ghid clinic pentru conduita în ELA, se adresează personalului de specialitate obstetrică-ginecologie, dar și personalului medical din alte specialități (neonatologie, anestezie-terapie intensivă, medici de chirurgie generală) ce se confruntă cu problematica abordată. Prezentul ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:– creșterea calității unui serviciu medical, a unei proceduri medicale; ... – referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific; ... – reducerea variațiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare); ... – reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice; ... – aplicarea evidențelor în practica medicală; diseminarea unor noutăți științifice; ... – integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare); ... – creșterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical; ... – ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni; ... – ghidul protejează practicianul din punctul de vedere al malpraxisului; ... – ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici și de asistente; ... – ghidul permite structurarea documentației medicale; ... – ghidul permite oferirea unei baze de informație pentru analize și comparații; ... – armonizarea practicii medicale românești cu principiile medicale internațional acceptate. ... Acest ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este conceput pentru aplicare la nivel național. Ghidul clinic precizează standardele, principiile și aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz concret clinic, care trebuie respectate de practicieni, indiferent de nivelul unității sanitare în care activează. Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivelul secțiilor de obstetrică și ginecologie sub forma unor protocoale. Ghidurile clinice sunt mai rigide decât protocoalele, ele fiind realizate la nivel național de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi științifice, tărie a afirmațiilor, grade de recomandare. Protocoalele reprezintă modalitatea de aplicare a ghidurilor clinice naționale în context local și specifică exact într-o situație clinică anume ce anume trebuie făcut, de către cine și când. Ele permit un grad mai mare de flexibilitate și reflectă circumstanțele și variațiile locale datorate diferitelor tipuri de îngrijire clinică la un anumit nivel. ...
  2. 3.
  3. Etapele procesului de elaborare Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătății Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie, Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) a organizat în 8 septembrie 2006 la Casa ONU o întâlnire a instituțiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie. A fost prezentat contextul general în care se desfășoară procesul de redactare a ghidurilor și implicarea diferitelor instituții. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru și au fost agreate responsabilitățile pentru fiecare instituție implicată. A fost aprobată lista de subiecte ale ghidurilor clinice pentru obstetrică-ginecologie și pentru fiecare ghid au fost aprobați coordonatorii Grupurilor Tehnic de Elaborare (GTE) pentru fiecare subiect. În data de 14 octombrie 2006, în cadrul Congresului Societății de Obstetrică și Ginecologie din România a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen și agreate principiile, metodologia de elaborare și formatului ghidurilor. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componența Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând un scriitor și o echipă de redactare, precum și un număr de experți externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea și integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost contractat un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declarații de Interese. Scriitorii ghidurilor au fost contractați și instruiți asupra metodologiei redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE și sub conducerea coordonatorului ghidului. Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înțelege medicul de specialitate Obstetrică-Ginecologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunțată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilității actului medical. După verificarea principiilor, structurii și formatului acceptat pentru ghiduri și formatare a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisă pentru revizia externă la experții selectați. Coordonatorul și Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare și încorporat după caz comentariile și propunerile de modificare făcute de recenzorii externi și au redactat versiunea 3 a ghidului. Această versiune a fost prezentată și supusă discuției detaliate punct cu punct în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la Mamaia, în perioada 11 - 13 mai 2007, cu sprijinul Agenției pentru Cooperare și Dezvoltare a Guvernului Elvețian (SDC) și a Fondului ONU pentru Populație (UNFPA). Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct și au fost agreate prin consens din punct de vedere al conținutului tehnic, gradării recomandărilor și formulării. Evaluarea finală a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății Publice, Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiului Medicilor din România și Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătății Publice prin Ordinul nr. 1524 din 4 decembrie 2009 și de Colegiul Medicilor prin documentul nr. 3994 din 20 septembrie 2007 și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România în data de 7 august
  4. ... 3.
  5. Principii Ghidul clinic pentru "Embolia cu lichid amniotic" a fost conceput cu respectarea principiilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România. Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi științifice, iar pentru fiecare afirmație a fost furnizată o explicație bazată pe nivelul dovezilor și a fost precizată puterea științifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmație a fost precizată alăturat tăria afirmației (Standard, Recomandare sau Opțiune) conform definițiilor din Anexa
  6. ... 3.
  7. Etapele procesului de revizie În luna Februarie 2018, conducerea Societății de Obstetrică și Ginecologie (SOGR) a inițiat primii pași pentru revizia ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie, stabilindu-se o listă a revizorilor. În cadrul celui de-al 17- lea Congres Național de Obstetrică-Ginecologie, din 20-22 Septembrie 2018, s-a luat decizia ca noua conducere să aibă ca prioritate revizia imediată a ghidurilor clinice. Astfel, noua conducere a SOGR a definitivat și aprobat coordonatorii Grupului Tehnic de Revizie (GTR) pentru fiecare subiect. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componența GTR, incluzând un scriitor și o echipă de redactare, precum și un număr de experți externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea și integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor, SOGR a contractat un integrator. Ghidul revizuit, odată finalizat de coordonator, a fost trimis pentru revizia externă la 2 experți selectați. De asemenea, forma revizuită a fost postată pentru transparență, propuneri și comentarii pe site-ul SOGR: https://sogr.ro/ghiduri-clinice. Coordonatorul și GTR au luat în considerare și au încorporat după caz comentariile și propunerile de modificare făcute de către evaluatorii externi și de pe site, redactând versiunea finală a ghidului. Această versiune a fost prezentată și supusă discuției în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la București, 29-30 martie 2019, organizată și finanțată de SOGR. Revizia ghidului a fost dezbătută și agreată prin consens din punct de vedere al conținutului tehnic, gradării recomandărilor și formulării. Participanții la Reuniunea de Consens sunt prezentați în Anexa
  8. Evaluarea finală a reviziei ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății, Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiul Medicilor din România și Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România, inițiatorul.Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătății Publice prin Ordinul .......... și de Colegiul Medicilor prin documentul .......... și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România în data de 30 Martie
  9. ... 3.
  10. Data reviziei Acest ghid clinic va fi revizuit în 2022 sau în momentul în care apar dovezi științifice noi care modifică recomandările făcute. ... ...
  11. Acest ghid este structurat în 4 capitole specifice temei abordate:– Evaluare (aprecierea riscului) și diagnostic ... – Conduită ... – Urmărire și monitorizare ... – Aspecte administrative. ... ...
  12. ...
  13. ...
  14. ...
  15. ...
  16. Introducere
  17. Morgan M. Amniotic fluid embolism. Anaesthesia 1979; 34: 20-
  18. ...
  19. Clark SL, Hankins GDV, Dudley DA, Dildy GA, Porter TF. Amniotic fluid embolism: analysis of the național registry. Am J Obstet Gynecol 1995; 172: 1158-
  20. ...
  21. Sharon Davies, Amniotic fluid embolus: a review of the literature, Obstetrical And Pediatric Anesthesia, 5/2/2001, 169-
  22. ...
  23. Sharon Davies, Amniotic fluid embolus: a review of the literature Canadian Journal of Anesthesia 48:88-98
(2001). ...
  1. McDougall RJ, Duke GJ. Amniotic fluid embolism syndrome: case report and review. Anaesth Intensive Care 1995; 23: 735-
  2. ...
  3. Dudney TM, Elliott CG. Pulmonary embolism from amniotic fluid, fat, and air. Prog Cardiovasc Dis 1994; XXXVI: 447-
  4. ...
  5. Sterner S, Campbell B, Davies S. Amniotic fluid embolism. Ann Emerg Med 1984; 13:343-
  6. ...
  7. Gilmore DA, Wakim J, Secrest J, Rawson R. Anaphylactoid syndrome of pregnancy: a review of the literature with latest management and outcome data. AANA J 2003; 71:
  8. ...
  9. Gist RS, Stafford IP, Leibowitz AB, Beilin Y. Amniotic fluid embolism. Anesth Analg 2009; 108:
  10. ...
  11. Clark SL. Amniotic fluid embolism. Obstet Gynecol 2014; 123:
  12. ...
  13. Roberts CL, Algert CS, Knight M, Morris JM. Amniotic fluid embolism in an Australian population-based cohort. BJOG 2010; 117:
  14. ...
  15. Bonnet MP, Zlotnik D, Saucedo M, et al. Maternal Death Due to Amniotic Fluid Embolism: A Național Study in France. Anesth Analg 2018; 126:
  16. ...
  17. Mu Y, McDonnell N, Li Z, et al. Amniotic fluid embolism as a cause of maternal mortality in China between 1996 and 2013: a population-based retrospective study. BMC Pregnancy Childbirth 2016; 16:
  18. ...
  19. Kramer MS, Rouleau J, Liu S, et al. Amniotic fluid embolism: incidence, risk factors, and impact on perinatal outcome. BJOG 2012; 119:
  20. ... Evaluare și diagnostic
  21. Clark SL, Hankins GDV, Dudley DA, Dildy GA, Porter TF. Amniotic fluid embolism: analysis of the național registry. Am J Obstet Gynecol 1995; 172: 1158-
  22. ...
  23. Sharon Davies, Amniotic fluid embolus: a review of the literature Canadian Journal of Anesthesia 48:88-98
(2001). ...
  1. McDougall RJ, Duke GJ. Amniotic fluid embolism syndrome: case report and review. Anaesth Intensive Care 1995; 23: 735-
  2. ...
  3. Dudney TM, Elliott CG. Pulmonary embolism from amniotic fluid, fat, and air. Prog Cardiovasc Dis 1994; XXXVI: 447-
  4. ...
  5. Sterner S, Campbell B, Davies S. Amniotic fluid embolism. Ann Emerg Med 1984; 13: 343-
  6. ...
  7. Tramoni G, Boisson C, Gamerre L, Clement HJ, BonC, Rudigoz RC, Viale JP. Amniotic fluid embolism: a review, Ann Fr Anesth Reanim. 2006 Jun; 25
(6):599-
  1. ...
  2. Morgan M. Amniotic fluid embolism. Anaesthesia 1979; 34: 20-
  3. Martin RW. Amniotic fluid embolism. Clin Obstet Gynecol 1996; 39: 101-
  4. ...
  5. Sharon Davies, Amniotic fluid embolus: a review of the literature, Obstetrical And Pediatric Anesthesia,5/2/2001,169-
  6. ...
  7. de Swiet M. Maternal mortality: confidențial enquiries into maternal deaths in the United Kingdom.Am J Obstet Gynecol 2000; 182: 760-
  8. ...
  9. Drukker L, Sela HY, Ioscovich A, et al. Amniotic Fluid Embolism: A Rare Complication of Second- Trimester Amniocentesis. Fetal Diagn Ther 2017; 42:
  10. ...
  11. Kaaniche FM, Chaari A, Zekri M, et al. Amniotic fluid embolism complicating medical termination of pregnancy. Can J Anaesth 2016; 63:
  12. ...
  13. Kanayama N, Tamura N. Amniotic fluid embolism: pathophysiology and new strategies for management. J Obstet Gynaecol Res 2014; 40:
  14. ... Conduită
  15. Byrick RJ. Comment implantation syndrome: a time limited embolic phenomenon (Editorial). Can J Anaesth 1997; 44: 107-
  16. ...
  17. Rodgers GP, Heymach GJ III. Cryoprecipitate therapy in amniotic fluid embolization. Am J Med 1984; 76: 916-
  18. ...
  19. Davies S. Amniotic fluid embolus: a review of the literature. Can J Anaesth. 2001;48
(1):88-
  1. ...
  2. Morgan M. Amniotic fluid embolism. Anaesthesia 1979; 34: 20-
  3. ...
  4. Martin RW. Amniotic fluid embolism. Clin Obstet Gynecol 1996; 39: 101-
  5. ...
  6. Hogberg U, Joelsson I. Amniotic fluid embolism in Sweden, 1951-
  7. Gynecol Obstet Invest 1985; 20: 130-
  8. ...
  9. Davies MG, Harrison JC. Amniotic fluid embolism: maternal mortality revisited. British Journal of Hospital Medicine 1992; 47: 775-
  10. ...
  11. Sharon Davies, Amniotic fluid embolus: a review of the literature, Obstetrical And Pediatric Anesthesia,5/2/2001,169-
  12. ...
  13. Tramoni G, Boisson C, Gamerre L, Clement HJ, Bon C, Rudigoz RC, Viale JP. Amniotic fluid embolism:a review, Ann Fr Anesth Reanim. 2006 Jun;25
(6):599-
  1. ...
  2. Cheng SH, Baldisseri MR. Management of amniotic fluid embolism. In: Evidence-Based Critical Care, Hyzy RC (Ed), Springer, Switzerland
  3. p.737-
  4. ...
  5. Tanaka H, Katsuragi S, Osato K, et al. Value of fibrinogen in cases of maternal death related to amniotic fluid embolism.J Matern Fetal Neonatal Med 2017;30:
  6. ... ...
  7. Anexa
  8. Lista Participanților la Reuniunea de Consens de la București, 29-30 Martie 2019 Anexa
  9. Grade de recomandare și nivele ale dovezilor Anexa
  10. Medicamentele meționate în ghid și utilizate în cazul ELA ... Anexa nr. 1 Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 29 - 30 Martie 2019 Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, București Prof. Dr. Daniel Mureșan, Cluj-Napoca Prof. Dr. Nicolae Suciu, București Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, București Prof. Dr. Elvira Bratilă, București Prof. Dr. Ștefan Buțureanu, Iași Prof. Dr. Crîngu Ionescu, București Prof. Dr. Claudiu Mărginean, Târgu Mureș Prof. Dr. Claudia Mehedințu, București Prof. Dr. Dan Mihu, Cluj-Napoca Prof. Dr. Marius Moga, Brașov Prof. Dr. Mircea Onofriescu, Iași Prof. Dr. Gheorghe Peltecu, București Prof. Dr. Lucian Pușcașiu, Târgu-Mureș Prof. Dr. Liana Pleș, București Prof. Dr. Manuela Russu, București Prof. Dr. Demetra Socolov, Iași Prof. Dr. Răzvan Socolov, Iași Prof. Dr. Florin Stamatian, Cluj-Napoca Prof. Dr. Anca Stănescu, București Prof. Dr. Vlad Tica, Constanța Conf. Dr. Costin Berceanu, Craiova Conf. Dr. Elena Bernad, Timișoara Conf. Dr. Iuliana Ceaușu, București Conf. Dr. Radu Chicea, Sibiu Conf. Dr. Alexandru Filipescu, București Conf. Dr. Gheorghe Furău, Arad Conf. Dr. Dominic Iliescu, Craiova Conf. Dr. Laurențiu Pirtea, Timișoara Conf. Dr. Ștefania Tudorache, Craiova ȘL Dr. Șerban Nastasia, București Dr. Marius Calomfirescu, București Asist. Univ. Dr. Mihaela Boț, București Dr. Alina Marin, București Anexa nr. 2 Grade de recomandare și nivele ale dovezilor Tabel
  11. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandareStandardStandardele sunt norme care trebuie aplicate rigid și trebuie urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepțiile fiind rare și greu de justificat.RecomandareRecomandările prezintă un grad scăzut de flexibilitate, nu au forța standardelor, iar atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat rațional, logic și documentat.OpțiuneOpțiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul că mai multe tipuri de intervenții sunt posibile și că diferiți medici pot lua decizii diferite. Ele pot contribui la procesul de instruire și nu necesită justificare. Tabel
  12. Clasificarea puterii științifice a gradelor de recomandareGrad ANecesită cel puțin un studiu randomizat și controlat ca parte a unei liste de studii de calitate publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi la sau Ib).Grad BNecesită existența unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi lla, llb sau III).Grad CNecesită dovezi obținute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experți sau din experiența clinică a unor experți recunoscuți ca autoritate în domeniu (nivele de dovezi IV). Indică lipsa unor studii clinice de bună calitate aplicabile direct acestei recomandări.Grad ERecomandări de bună practică bazate pe experiența clinică a grupului tehnic de elaborare a acestui ghid. Tabel
  13. Clasificarea nivelelor de doveziNivel laDovezi obținute din meta-analiza unor studii randomizate și controlate.Nivel IbDovezi obținute din cel puțin un studiu randomizat și controlat, bine conceput.Nivel lIaDovezi obținute din cel puțin un studiu clinic controlat, fără randomizare, bine conceput.Nivel llbDovezi obținute din cel puțin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil de la mai multe centre sau echipe de cercetare.Nivel IIIDovezi obținute de la studii descriptive, bine concepute.Nivel IVDovezi obținute de la comitete de experți sau experiență clinică a unor experți recunoscuți ca autoritate în domeniu. Anexa nr. 3 Medicamentele menționate în ghid și utilizate în cazul ELA -----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.