ANEXĂ din 30 iunie 2008

ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind Programele şcolare pentru clasele a IX-a - a XII-a*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 776 bis din 19 noiembrie 2008 __________ Notă ... *) Aprobată prin Ordinul nr. 4.642 din 30 iunie 2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASELE A IX-A - A XII-A LIMBA TURCĂ LIMBA MODERNĂ 2 NOTĂ DE PREZENTARE Disciplina Limba turcă are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare "pentru a face faţă cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere şi pentru a le facilita accesul post şcolar la învăţarea pe toată durata vieţii" (Memorandumul asupra învăţării permanente, 2002). În Liceul Internaţional de Informatică, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie referitoare la planul cadru, se studiază limba turcă ca limbă modernă 2, cu două ore săptămânal la toate clasele de liceu, profil real şi umanist, după cum urmează: Clasa a IX-a: anul I de studiu Clasa a X-a: anul II de studiu Clasa a XI-a: anul III de studiu Clasa a XII-a: anul IV de studiu Prezentul curriculum a fost elaborat urmărindu-se: A. Practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ. B. Formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative. C. Dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv Internetul. Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional. Structura programei pentru clasa a IX-a este următoarea:
COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului);
VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învăţământului liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene);
COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales pentru ce anume se învaţă anumite conţinuturi.
SUGESTII METODOLOGICE: > Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în: ● Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba turcă şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare.) ● Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în comunicare) ● Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională a comunicării) > Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersului didactic) Nivelurile ţintă din Cadrul European de Referinţă vor fi, la finele ciclului inferior al liceului, următoarele: Limba modernă 2 - nivelul B1 pentru competenţele de receptare - nivelul A2 pentru competenţele de producere CLASA A IX-A
COMPETENŢE GENERALE
VALORI ŞI ATITUDINI
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR
Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare
Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
Transferarea şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
SUGESTII METODOLOGICE CONŢINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: - DOMENIUL PERSONAL ● Însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii, ocupaţie, hobby-uri ● Familia: membrii familiei, ● Alimentaţie ● Petrecerea timpului liber - DOMENIUL PUBLIC ● Mijloace de transport, orientarea în spaţiu ● Cumpărături ● Lumea înconjurătoare - DOMENIUL OCUPAŢIONAL ● Profesiuni - DOMENIUL EDUCAŢIONAL ● Şcoală ● Călătorii ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: Substantivul: pluralul substantivelor cazul substantivelor Adjectivul: gradele de comparaţie Pronumele: pronumele personal posesiv, demonstrativ, interogativ, posesiv Verbul: Modul Indicativ - Timpul Prezent (afirmativ, interogativ, negativ) - Timpul Perfect compus (afirmativ, interogativ, negativ) - Timpul Viitor (afirmativ, interogativ, negativ) Modul Imperativ Adverbul: Prepoziţia: prepoziţii de loc, de timp, de spaţiu, de direcţie Numeralul: numeralul cardinal numeralul ordinal FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: Pe parcursul clasei a IX-a se vor exersa următoarele funcţii comunicative ale limbii: ● A solicita şi a oferi informaţii generale ● A solicita şi a oferi informaţii de ordin personal ● A descrie persoane ● A cere şi a oferi o părere ● A solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare ● A caracteriza acţiuni sau persoane ● A invita ● A da instrucţiuni SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare/învăţare/instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la Curriculum-ul Naţional - la planificarea anuală - la proiectarea unităţilor de învăţare; - transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete; - evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului obţinut. I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ - este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul. Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape:
Studierea atentă a programei şi a manualului.
Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile/lecţiile din manual în care se regăsesc.
În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice.
Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră/ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă.
Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate Structura planificării calendaristice ┌───┬───────────────────────────────────────┬──────────┬───────┬──────┬────────┐ │ │ Conţinuturi ale U.Î. │Competenţe│ Număr │Săptă-│ │ │Nr.│● detalieri tematice │specifice │de ore │mâna │Obser- │ │UÎ │● elemente de construcţie a comunicării│ vizate │alocate│ │vaţii │ │ │● funcţii comunicative │ │ │ │ │ ├───┼───────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼────────┤ ├───┼───────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼────────┤ └───┴───────────────────────────────────────┴──────────┴───────┴──────┴────────┘ II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată. III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC
Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - exerciţii de identificare - exerciţii de discriminare - exerciţii de verificare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris - exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) - exerciţii de desprindere/înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire) - exerciţii de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente - proiecte
Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri - exerciţii de completare de formulare, text lacunar - exerciţii de construire a paragrafului - exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan - exerciţii de prezentare, relatare/repovestire, rezumare - dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere - discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming - expunere/prezentare sub formă de monolog - exerciţii de formulare de corespondenţă personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) - exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat - exerciţii de rezumare/expansiune (oral şi în scris) - proiecte
Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, - joc de rol, discuţie, dezbatere - prezentare - exerciţii de grup: formulare/ordonare/esenţializare a unor idei/enunţuri - exerciţii de formulare/construire a unei argumentări - exerciţii de redactare a unor texte/scrisori ghidate - exerciţii de luare de notiţe - proiecte
Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare - exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) - exerciţii de traducere şi retroversiune - exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe - exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers - proiecte IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului: ● să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor ● să identifice lacunele şi cauzele lor ● să regleze procesul de predare/învăţare Pentru a se realiza o evaluare completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învăţare, a competenţelor achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii şi a învăţării elevilor. Este evident că metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A X-A LIMBA TURCĂ LIMBA MODERNĂ 2 NOTĂ DE PREZENTARE Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru clasele a X-a a fost elaborat avându-se în vedere următoarele: ● curriculumul parcurs de elevi în clasa a IX-a; ● necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale, exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului. Prezentul curriculum a fost elaborat urmărindu-se: A. Practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ. B. Formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative. C. Dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv Internetul. Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional/acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice. Alocare orară Disciplina limba turcă are următorul regim de predare la clasele a X-a, liceu: ÎN TRUNCHIUL COMUN: ● ca LIMBA MODERNĂ 2 - cu o alocare orară de 2 ore la toate profilurile ÎN CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII: ● cu o alocare orară de 1 oră la toate profilurile Structura programelor
COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului);
VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învăţământului liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene);
COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales de ce anume se învaţă anumite conţinuturi. Nivelurile ţintă din Cadrul European de Referinţă vor fi, la finele ciclului inferior al liceului, următoarele: Limba modernă 2 - nivelul B1 pentru competenţele de receptare - nivelul A2 pentru competenţele de producere COMPETENŢE GENERALE VALORI ŞI ATITUDINI COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR
Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă *Font 9* SUGESTII METODOLOGICE Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit. CONŢINUTURI TEME DOMENIUL PERSONAL ● Viaţa personală (familie, relaţii interumane, sănătate, sentimente, ocupaţii, hobby-uri) ● Adolescentul în lumea contemporană (comunicare, stil de viaţă, aspiraţii) ● Petrecerea timpului liber DOMENIUL PUBLIC ● Mijloace de transport, orientarea în spaţiu ● Mass-media ● Natura şi viaţa DOMENIUL OCUPAŢIONAL ● Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional DOMENIUL EDUCAŢIONAL ● Şcoală, educaţie ● Repere culturale (muzică, sport, arte) FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:
A da şi a solicita informaţii: a oferi şi a solicita informaţii privind locul de unde vin diverse persoane; a oferi informaţii despre programul zilnic/săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.); a oferi informaţii despre vreme; a solicita/oferi informaţii despre diverse evenimente; a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc.
A descoperi şi a exprima atitudini a refuza o ofertă/invitaţie; a exprima obligaţia de a face ceva.
A descoperi şi a exprima atitudini morale: a da sfaturi; a cere scuze.
A comunică în societate: a saluta; a face prezentări; a oferi un obiect în mod politicos. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: Substantivul Articolul Adjectivul adjective cu grade de comparaţie Verbul Adverbul grade de comparaţie SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare/învăţare/instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la Curriculum-ul Naţional - la planificarea anuală - la proiectarea unităţilor de învăţare; - evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului obţinut. I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape:
Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat.
Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile/lecţiile din manual în care se regăsesc.
În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice.
Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră/ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă.
Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate. Structura planificării calendaristice ┌───┬───────────────────────────────────────┬──────────┬───────┬──────┬────────┐ │ │ Conţinuturi ale U.Î. │Competenţe│ Număr │Săptă-│ │ │Nr.│● detalieri tematice │specifice │de ore │mâna │Obser. │ │UÎ │● elemente de construcţie a comunicării│ vizate │alocate│ │văţii │ │ │● funcţii comunicative │ │ │ │ │ ├───┼───────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼────────┤ ├───┼───────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼──────┼────────┤ └───┴───────────────────────────────────────┴──────────┴───────┴──────┴────────┘ II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată. III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC
Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - exerciţii de identificare - exerciţii de discriminare - exerciţii de verificare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris - exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) - exerciţii de desprindere/înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire) - exerciţii de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente - proiecte
Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri - exerciţii de completare de formulare, text lacunar - exerciţii de construire a paragrafului - exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan - exerciţii de prezentare, relatare/repovestire, rezumare - dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere - discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming - expunere/prezentare sub formă de monolog - exerciţii de formulare de corespondenţă personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) - exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat - exerciţii de rezumare/expansiune (oral şi în scris) - proiecte
Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă - exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, - joc de rol, discuţie, dezbatere - prezentare - exerciţii de grup: formulare/ordonare/esenţializare a unor idei/enunţuri - exerciţii de formulare/construire a unei argumentări - exerciţii de redactare a unor texte/scrisori ghidate - exerciţii de luare de notiţe - proiecte
Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de transfer şi transformare - exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) - exerciţii de traducere şi retroversiune - exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe - exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers - proiecte IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului: ● să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor ● să identifice lacunele şi cauzele lor ● să regleze procesul de predare/învăţare Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR LIMBA TURCĂ LIMBA MODERNĂ 2 CLASELE A XI-A - A XII-A NOTĂ DE PREZENTARE Curriculumul a fost elaborat avându-se în vedere următoarele repere: ● curriculumul de limba turcă parcurs de elevi în ciclul inferior al liceului; ● documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul parcursului şcolar şi în cadrul învăţării pe toată durata vieţii; ● necesitatea de a oferi, prin curriculum, un răspuns mai adecvat cerinţelor sociale, exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de formare prin ciclul superior al liceului. A. Practica raţională a limbii: prin exersarea competenţelor de receptare, de producere, de interacţiune şi de mediere şi transfer, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ; B. Formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune: elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative sociale generale şi specializate. C. Dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii: elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu cu ajutorul cărora să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, grafice, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv baze de date şi Internetul. Obiectivul fundamental al studierii limbilor moderne în ciclul superior al liceului este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional/acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice. Regimul de predare - alocare orară Regimul de predare la clasele a XI-a şi a XII-a liceu este următorul: În trunchiul comun: ● ca limba modernă 2 - cu o alocare de 2 ore/săpt. (cls. a XI-a şi a XII a profil real şi umanist) Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară: competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării, sugestii metodologice. Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a competenţelor, evaluarea se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în deplină concordanţă cu competenţele din programe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din secţiunea "Scurt ghid metodologic". Nivelurile ţintă din Cadrul European de Referinţă vor fi, la finele ciclului superior al liceului, următoarele: Limba modernă 2 - nivelul B2 pentru competenţele de receptare - nivelul B1 pentru competenţele de producere CLASELE A XI-A ŞI A XII-A COMPETENŢE GENERALE VALORI ŞI ATITUDINI Pe parcursul studierii limbii turce în ciclul superior al liceului se va avea în vedere cultivarea şi dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini: CLASA A XI-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR
Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare Clasa a XII-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR
Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă
Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru toate specializările) NOTE:
Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, se recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos
La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul şi domeniul de specializare al fiecărei clase. TEME Se recomandă ca activităţile de învăţare, în clasele a XI-a şi a XII-a, să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme: DOMENIUL PERSONAL Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri); Relaţii interpersonale/inter-umane/profesionale, viaţa de echipă; Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber). DOMENIUL PUBLIC Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor); Tinerii şi viaţa comunitară; Mass-media. DOMENIUL OCUPAŢIONAL Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii; Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional DOMENIUL EDUCAŢIONAL Descoperiri ştiinţifice şi tehnice; Viaţa culturală şi lumea artelor. FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII: Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea cu precădere a acelor funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos care sunt specifice domeniului de specializare. Funcţiile comunicative ale limbii (actele de vorbire) vor fi exersate oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în registrul informal, în contexte relevante pentru viaţa socială şi pentru domeniul profesional de specializare. Pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a se vor achiziţiona şi utiliza, în funcţie de necesităţi, următoarele funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire): - A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular - A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri, etc.) - A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale - A formula comparaţii între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese - A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune - A solicita şi acorda/refuza permisiunea de face ceva - A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice) - A întrerupe în mod politicos - A solicita şi a da instrucţiuni - A solicita şi a da sfaturi - A solicita şi a formula propuneri, sugestii - A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul - A corecta/încuraja/avertiza pe cineva - A exprima acordul/dezacordul cu un curs de acţiune - A caracteriza persoane, fapte, acţiuni - A formula concluzii - A exprima obligaţia/necesitatea/interdicţia de a face ceva - A exprima diverse grade de certitudine/incertitudine - A exprima condiţii - A exprima cauze şi consecinţe - A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe - A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere - A exprima o hotărâre sau o promisiune - A solicita opinii/puncte de vedere personale - A exprima şi a motiva acordul/dezacordul faţă de opiniile altora - A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj - A cere şi a da detalii şi explicaţii - A solicita repetarea şi reformularea ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII: Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice discursului specializat, în funcţie de domeniul de specializare. Pe parcursul claselor se recomandă ca la Limba modernă 2 să se opereze cu următoarele elemente de construcţie a comunicării: ● Substantivul ● Articolul ● Adjectivul şi adverbul ● Verbul ● Cuvinte de legătură: prepoziţia ● Sintaxă: fraza condiţională; corespondenţa timpurilor CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE > Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul. > Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor prevăzute de programă la un nivel satisfăcător. > Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere sugestiile din ghidul metodologic. > Alegerea temelor, contextelor, textelor pe baza cărora se va lucra şi a funcţiilor comunicative care se vor achiziţiona şi exersa se va face în corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase. > În activitatea de învăţare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi centrate pe elev. > Temele pentru acasă vor fi stabilite astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor să nu depăşească timpul de lucru efectiv al elevilor pe parcursul orei de curs > Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu competenţele din programe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic. SCURT GHID METODOLOGIC*1) ___________ *1) Pentru detalii, se recomandă a se consulta "Ghid metodologic - aria Limbă şi comunicare, liceu", MEC, CNC, Bucureşti,
Procesul de formare/învăţare/instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: - proiectarea de la programa şcolară - la planificarea anuală - la proiectarea unităţilor de învăţare; - transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete; - evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului obţinut; - evaluarea rezultatelor învăţării/gradului de achiziţie a competenţelor. I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ - este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape:
Studierea atentă şi în detaliu a programei şcolare.
Selectarea din conţinuturile programei (teme, funcţii comunicative) a celor adecvate pentru domeniul de specializare
Corelarea competenţelor cu conţinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea Unităţilor de învăţare (U.Î.).
Identificarea resurselor didactice necesare: manual, texte, materiale audio-video, documente autentice etc.
Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu competenţele care le sunt asociate.
Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele vizate. Structura planificării calendaristice ┌───┬───────────────────────────────────────┬──────────┬───────┬─────────┬─────┐ │ │ Conţinuturi ale U.Î. │ │ Nr. │ │ │ │Nr.│● tematic │Competenţe│ ore │Săptămâna│Obs. │ │UÎ │● elemente de construcţie a comunicării│ vizate │alocate│ │ │ │ │● funcţii comunicative │ │ │ │ │ ├───┼───────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┼─────┤ ├───┼───────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┼─────┤ └───┴───────────────────────────────────────┴──────────┴───────┴─────────┴─────┘ II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE*2) ___________ *2) Pentru detalii, se recomandă a se consulta "Ghid metodologic - aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu", MEdC, CNC, Bucureşti,
Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată. III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC
Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare - exerciţii de identificare de informaţii - exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral/text scris - exerciţii de identificare şi discriminare între informaţii factuale şi opinii/puncte de vedere - exerciţii de selectare de detalii specifice dintr-un text oral/scris - exerciţii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un mesaj oral sau scris - exerciţii de utilizare a unor materiale de referinţă pentru identificarea sensului unor elemente de text nefamiliare - exerciţii de identificare de opinii, atitudini şi sentimente - exerciţii de confirmare/clarificare şi de solicitare a confirmării/clarificării sensului - exerciţii de desprindere/înţelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, grafic, prezentare, povestire) - exerciţii de completare de texte lacunare - exerciţii de confirmare a înţelegerii prin efectuarea de acţiuni pe baza informaţiilor obţinute pe cale orală/prin lectură - exerciţii de analiză de situaţii prezentate în texte, în scopul luării unor decizii - proiecte individuale sau de grup
Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare - exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri - exerciţii de solicitare şi oferire de informaţii, prin întrebări şi răspunsuri, - exerciţii de oferire şi solicitare de instrucţiuni în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru - exerciţii de solicitare şi oferire de clarificări şi explicaţii când informaţia/instrucţiunea nu este înţeleasă imediat - exerciţii de elaborare de planuri de redactare/de prezentare - exerciţii de prezentare, relatare/(re)povestire, monolog, descriere, asociere, comparaţie, comentariu - dialoguri, discuţii, conversaţii dirijate sau libere, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere, - exerciţii de completare de formulare în situaţii de viaţă cotidiene/situaţii profesionale specifice specializării - exerciţii de prezentare orală/redactare pe bază de plan - exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat - exerciţii de redactare de texte funcţionale generale (CV, proces verbal, referat, cerere, raport, corespondenţă) - exerciţii de utilizare a unor materiale de referinţă pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite - exerciţii de redactare în vederea acurateţei informaţiei şi limbajului: paragraf, rezumat etc. - proiecte individuale sau de grup
Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă - exerciţii în perechi/grup, joc de rol, simulări: dialoguri, conversaţii, discuţii, dezbateri - convorbiri telefonice, mesaje telefonice - exerciţii de solicitare a opiniilor interlocutorului şi de răspuns la acestea - exerciţii de confruntare de opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate - exerciţii de solicitare/oferire de clarificări/explicaţii când informaţia nu este clar înţeleasă - exerciţii de susţinere a unei prezentări (pe bază de materiale pregătite în prealabil), de raportare (formală şi informală) - exerciţii de construire/formulare a unei argumentări - exerciţii de lucru în grup: formulare/ordonare/esenţializare a unor idei/enunţuri - exerciţii de construire şi realizare a unui interviu - exerciţii de reformulare, clarificare şi adaptare la context a discursului oral - exerciţii de adaptare a textului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat - proiecte de grup
Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare - exerciţii de operare cu informaţii din texte generale şi de specialitate (corelare, completare de tabele, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente etc.) - exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) - exerciţii de luare de notiţe - exerciţii de rezumare - exerciţii de traducere şi retroversiune - exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional - exerciţii de transformare, oral şi în scris, a unui dialog/text dialogat în unul narativ - proiecte individuale sau de grup IV. EVALUAREA Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a rezultatelor învăţării este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia, la orele de limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea ______________

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.