DECIZIA nr. 763 din 28 noiembrie 2019

(1)și

(3)și ale art. 115 alin.

(1)din Codul de procedură penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 3 martie 2020 Valer Dorneanu- președinteCristian Deliorga- judecătorDaniel Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorGheorghe Stan- judecătorLivia Doina Stanciu- judecătorElena-Simina Tănăsescu- judecătorVarga Attila- judecătorMarieta Safta- prim-magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 114 alin.

(1)și

(3)și ale art. 115 alin.

(1)din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mădălin-Vasile Băcilă în Dosarul nr. 4.457/226/2016 al Judecătoriei Făgăraș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.510 D/

1. ...
2. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, arătând că autorul solicită completarea legii penale. În subsidiar, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile legale criticate nu contravin normelor constituționale invocate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 4 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.457/226/2016, Judecătoria Făgăraș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 114 alin.

(1)și

(3)și ale art. 115 alin.

(1)din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mădălin-Vasile Băcilă în dosarul menționat având ca obiect soluționarea unei cauze penale privind săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzute de art. 335 alin.

(1)din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin.

(1)din Codul penal. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că prevederile legale menționate sunt neconstituționale, deoarece permit și nu exclud posibilitatea audierii și citării în cauză, în calitate de martori, a unor persoane incompatibile cu această calitate, incompatibilități care ar trebui exceptate de la această calitate în mod expres. Textele de lege criticate nu fac în mod expres referire la calitatea de procuror, judecător sau anchetator. Arată că în cauză a fost propusă pentru audiere, în calitate de martor, însăși persoana care a anchetat această cauză în totalitate, de la sesizare și până la final, și a întocmit referat cu propunere de trimitere în judecată, dobândind implicit calitatea de acuzator în această cauză. Susține în acest sens că: prevederile art. 114 alin.

(1)din Codul de procedură penală ar trebui completate cu sintagma „dacă nu este incompatibilă cu această calitate“; la prevederile art. 114 alin.

(3)din Codul de procedură penală ar trebui precizat în mod expres faptul că are întâietate calitatea de judecător, procuror sau organ de cercetare penală; la prevederile art. 115 alin.

(1)din Codul de procedură penală ar trebui adusă completarea excepției referitoare la judecător, procuror sau organul de cercetare penală. ...

1. Judecătoria Făgăraș opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, autorul excepției nu critică prevederile legale atacate pentru cuprinsul lor, ci pentru anumite insuficiențe legislative, ajungând la concluzia că acestea ar trebui completate pentru a corespunde exigențelor constituționale. Omisiunile legislative - referitoare la lipsa indicării situațiilor de incompatibilitate în cadrul secțiunii din Codul de procedură penală dedicate audierii martorului - nu constituie premisele unor vădite încălcări ale normelor constituționale, astfel încât să fie corijate în procedura controlului de constituționalitate. De altfel, o astfel de reglementare ar exclude de plano posibilitatea luării unei depoziții de martor persoanei care îndeplinește rolul de organ de cercetare penală, în condițiile în care nu în toate situațiile se cunoaște ce probatoriu se impune a fi administrat încă de la demararea demersului judiciar, ci acest aspect poate fi relevat în stadii procesuale ulterioare, în raport cu planul de anchetă. Poziționarea calității de martor pe un rol secundar față de calitatea ce implică realizarea unor atribuții judiciare în cauză ar aduce atingere în mod iremediabil principiului aflării adevărului, fără a contrabalansa drepturile inculpatului, pe de o parte, cu dreptul la o justă soluționare a cauzei, pe de altă parte. ...
2. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă, deoarece autorul acesteia nu formulează o veritabilă excepție de neconstituționalitate, ci dorește completarea textelor de lege criticate, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. În subsidiar, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile legale criticate desemnează persoanele care pot fi audiate ca martor și categoriile de persoane care au capacitatea de a fi martor. În acest sens, poate fi audiată ca martor orice persoană, care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală. Intră sub incidența acestui text orice persoană, inclusiv persoana care are calitatea de judecător, procuror sau organ de urmărire penală. Pentru aceste din urmă categorii de persoane, legiuitorul infraconstituțional a reglementat în art. 64 și 65 din Codul de procedură penală, printre alte cazuri de incompatibilitate, pe cel în care judecătorul a fost expert sau martor în cauză. Rezultă că și în cazul judecătorului, pentru că principiul aflării adevărului este unul dintre principiile esențiale ale procesului penal, dacă acesta are cunoștință despre fapte sau împrejurări care constituie probă în cauză penală, urmează a fi audiat ca martor. Ulterior audierii sale ca martor în respectiva cauză, judecătorul nu mai poate participa la judecarea acelei cauze, având obligația de a se abține de la participarea la procesul penal, în caz contrar putând fi recuzat. Dispozițiile art. 64 alin.

(1)lit. a)-

1. d)și
2. f)din Codul de procedură penală, deci inclusiv cele referitoare la magistratul care a fost martor în cauză, se aplică în mod corespunzător și procurorului și organului de cercetare penală. Așa fiind, prevederile legale criticate sunt în acord cu dispozițiile art. 21 și 24 din Constituție, câtă vreme acestea nu împiedică soluționarea cauzei de către o instanță de judecată care să se bucure de jurisdicție deplină și nici nu limitează inculpatului dreptul de a fi apărat, de a promova căile ordinare de atac prevăzute de lege în condițiile prevăzute de acestea, putând să se prevaleze de toate garanțiile procesuale specifice unui proces echitabil. În sfârșit, nu poate fi primită nici susținerea potrivit căreia sunt afectate dispozițiile constituționale ale art. 53, deoarece prevederile legale criticate nu restrâng niciunul dintre drepturile la care se referă textul constituțional invocat, text care, de altfel, nu este incident în cauză. ... 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit.
3. d)din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 11. – Art. 114 alin.

(1)și

(3): „

(1)Poate fi audiată în calitate de martor orice persoană care are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală. (...)

(3)Calitatea de martor are întâietate față de calitatea de expert sau de avocat, de mediator ori de reprezentant al uneia dintre părți sau al unui subiect procesual principal, cu privire la faptele și împrejurările de fapt pe care persoana le-a cunoscut înainte de a dobândi această calitate.“; ... – Art. 115 alin.

(1): „Orice persoană poate fi citată și audiată în calitate de martor, cu excepția părților și a subiecților procesuali principali.“ ... ... 12. Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cuprinse în art. 21 alin.

(3)referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ...

1. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate dispun cu privire la sfera persoanelor care pot fi audiate ca martor în procesul penal, aceasta fiind delimitată dintr-o dublă perspectivă prin art. 114 și 115 din Codul de procedură penală, texte care se completează reciproc. Cu referire la cauza concretă în care excepția de neconstituționalitate a fost ridicată, Curtea constată că în faza de judecată s-a încuviințat readministrarea probatoriului din faza de urmărire penală, iar inculpatul, prin apărător, s-a opus audierii unui martor pe motiv că este „organul de poliție care a instrumentat cauza“, context în care a invocat excepția de neconstituționalitate, prilej cu care a formulat și o serie de propuneri de modificare a textelor de lege criticate. ...
2. Asupra unor critici similare, Curtea Constituțională s-a pronunțat, în unanimitate, prin Decizia nr. 243 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie
3. În acea cauză, similar celei de față, autorul excepției a criticat faptul că dispozițiile legale prevăzute de art. 65 alin.

(1)raportat la art. 64 alin.

(1)lit. c) și art. 114 alin.

(4)din Codul de procedură penală permit organului de cercetare penală ca, după efectuarea diferitelor acte de urmărire penală, să poată fi audiat în calitate de martor. ...

1. Cu acel prilej, invocând jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut că normele legale care permit ca anumite persoane să dețină o dublă calitate într-un dosar, respectiv aceea de organe de constatare și cea de martori, sunt constituționale. Curtea a mai constatat, de asemenea, că, spre deosebire de vechea reglementare - art. 214 alin. 5 din Codul de procedură penală din 1968 - în noua reglementare, legiuitorul a făcut o serie de modificări, procesul-verbal de constatare constituind act de sesizare a organelor de urmărire penală, iar nu mijloc de probă. Potrivit doctrinei dezvoltate cu privire la normele procesual penale anterioare, procesele-verbale serveau la stabilirea situației de fapt și a vinovăției inculpaților și constituiau mijloace de probă, atâta vreme cât acestea consemnau elemente de fapt, de natură a servi la constatarea existenței sau inexistenței unor infracțiuni și la identificarea făptuitorilor, constatate direct și în prezența martorilor, și nu erau administrate cu încălcarea legii. Totodată, în acel context legislativ, doctrina a apreciat că aceste procese-verbale ridicau probleme din perspectiva respectării principiului contradictorialității, considerându-se că legiuitorul ar trebui să analizeze, în cadrul viitoarelor sale intervenții în această materie, posibilitatea chemării ca martori a persoanelor care, neavând calitatea de organe de cercetare penală, încheie procese-verbale în faza premergătoare procesului penal. Curtea a statuat, totodată, că procesul-verbal întocmit în condițiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală poate constitui „mărturie în acuzare“, potrivit jurisprudenței de principiu în materie a instanței de la Strasbourg (Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Kaste și Mathisen împotriva Norvegiei, paragraful 53; Hotărârea din 27 februarie 2001, pronunțată în Cauza Luca împotriva Italiei, paragraful 41), organele enumerate în cuprinsul normei căpătând calitatea de „martori“ în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Hotărârea din 24 aprilie 2012, pronunțată în Cauza Damir Sibgatullin împotriva Rusiei, paragraful 45). ...
2. Așa fiind, Curtea a constatat că posibilitatea conferită de normele procesual penale, de a fi audiate în calitate de martor și persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 din Codul de procedură penală, se constituie într-o garanție a respectării dreptului la un proces echitabil, iar nu într-o încălcare a acestuia. Curtea a apreciat că textul criticat oferă posibilitatea audierii persoanelor care întocmesc procese-verbale potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, aceasta constituindu-se, în egală măsură, într-o garanție a exercitării dreptului acuzatului de a interoga martorii, expresie a exercitării dreptului la apărare și, implicit, a prezumției de nevinovăție, ca garanție a dreptului la un proces echitabil. ...
3. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția care au fundamentat decizia mai sus menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ...
4. Potrivit art. 2 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. ... 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mădălin-Vasile Băcilă în Dosarul nr. 4.457/226/2016 al Judecătoriei Făgăraș și constată că dispozițiile art. 114 alin.

(1)și

(3)și ale art. 115 alin.

(1)din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Făgăraș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2019. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta -----