← România

MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE din 9 aprilie 2003

MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE din 9 aprilie 2003 suplimentar pentru Aranjamentul stand-by*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 9 iunie 2003 ----------- Notă ... *) Traducere. I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a României III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi lista celor 22 de întreprinderi de stat care urmează sa implementeze concedieri V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate cumulate pentru Distrigaz-Sud, Distrigaz-Nord, Termoelectrica şi Electrica VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României Activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României (B.N.R.) sunt definite ca diferenţa între baza monetara medie (asa cum este definită în secţiunea IX) şi media activelor externe nete (asa cum sunt definite în secţiunea II pentru luna indicată, excluzând ajustarea pentru certificatele de trezorerie denominate în valută), ambele exprimate în moneda naţionala. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculării activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar S.U.A., stabilite prin consultări cu personalul F.M.I. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în secţiunea II. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., furnizate săptămânal F.M.I. de către B.N.R. Nivelul activelor interne nete medii în septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde lei. Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele condiţii:

(1)În sensul reducerii (creşterii) în mod proporţional, pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externa bruta depăşeşte (se reduce faţă de) nivelurile programate, specificate în secţiunea II. ...
(2)Pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, asa cum se prezintă în secţiunea IX. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, B.N.R. se va consulta cu personalul F.M.I. ...
(3)În sensul creşterii (reducerii), în mod proporţional, cu echivalentul în lei al scaderii (creşterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valută (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002). ...
(4)În sensul reducerii, în mod proporţional, cu echivalentul în lei al creşterii veniturilor în valută obţinute din privatizari mari (preţ de vânzare de peste 10 milioane dolari S.U.A.) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002). ...
(5)În sensul reducerii, cu scăderea rezervelor efective faţă de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci. ... II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a României Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenţa dintre activele de rezerva şi pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezerva sunt definite ca aurul monetar, disponibilităţile DST, orice poziţie de rezerva la F.M.I. şi disponibilităţile de valuta ale B.N.R. în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari S.U.A. pe uncie, iar disponibilităţile DST la 1,355109 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective. Pentru scopurile programului, pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanţie) şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută la B.N.R., ale băncilor comerciale rezidente; cumpărări de la F.M.I.; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenta lor. Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzătoare faţă de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Toate modificările cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzări, cumpărări sau operaţiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor F.M.I. Activele externe nete ale B.N.R. vor fi ajustate: (
  1. i)în sensul creşterii/scaderii cu 100% din depăşirea/reducerea finanţării externe brute*1) faţă de nivelurile programate: - pe baza cumulată începând cu sfârşitul lunii septembrie 2001: decembrie 2001: 248 milioane dolari S.U.A.; martie 2002: 248 milioane dolari S.U.A.; iunie 2002: 953 milioane dolari S.U.A.; septembrie 2002: 953 milioane dolari S.U.A.; decembrie 2002: 953 milioane dolari S.U.A.; - pe baza cumulată de la sfârşitul lunii decembrie 2002: martie 2003: 50 milioane dolari S.U.A.; iunie 2003: 450 milioane dolari S.U.A.; (îi) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice denominate în valută, inclusiv al celor emise pentru restructurare bancară (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii decembrie 2002). Stocul rămas la 31 decembrie 2002 a fost de 478,9 milioane dolari S.U.A. evaluat la cursurile de schimb ale programului; (iii) în sensul creşterii, cu suma veniturilor în valută obţinute din privatizari mari (preţ de vânzare peste 10 milioane dolari S.U.A.) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002). Activele externe nete vor fi monitorizate pe bază de date operationale zilnice până la sfârşitul lunii martie 2002, după care se vor utiliza date din situaţia monetara. Datele zilnice vor fi încă utilizate pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de către B.N.R. La 30 septembrie 2001 activele externe nete au fost de 3.311 milioane dolari S.U.A., iar la 31 decembrie 2002, 5.257 milioane dolari S.U.A. III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile de asigurări sociale*2), Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, Regia Autonomă "Administraţia Naţionala a Drumurilor" (AND), alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor Publice sau de alte ministere şi agenţii din afară cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe, şi fondurile de contrapartida create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulării programului, în scopul realizării de operaţiuni de natura fiscală, asa cum se defineste în Manualul pentru statistica finanţelor publice al F.M.I., vor fi încorporate în definitia bugetului general consolidat. În cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile, furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, şi, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintă suma finanţării externe şi interne a bugetului, precum şi veniturile din privatizare obţinute de toate entitatile bugetului general consolidat, veniturile din recuperarea activelor bancare de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (A.V.A.B.). Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Totuşi, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului, se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar. Pentru scopurile programului, valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la sfârşitul lunii decembrie 1999, şi din dolari S.U.A. în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultări cu F.M.I. Valoarea creditului în valută nou-acordat în 2001 şi 2002 va fi evaluată la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul F.M.I. Împrumuturile guvernamentale către bănci la o rata de dobânda mai mica decât rata de referinţa a B.N.R., pentru a finanta subimprumuturile către agenţi economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale, în scopurile programului, este prezentată în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de Afaceri Fiscale) "România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa nr. 11, din februarie 1994. În scopurile programului, plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2003 vor fi ajustate, în sensul reducerii, cu diferenţa faţă de ţinta a sumelor trimestriale cumulate obţinute din privatizare, la bugetul general consolidat. Încasările din privatizare, exprimate în valută, vor fi convertite în dolari S.U.A. la cursul valutar din 31 decembrie 1999, iar din dolari S.U.A. în lei la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul F.M.I. Limita minima prevăzută pentru aceste sume se prezintă astfel: Pentru a se atinge ţinta de deficit, în suma de 49.520 miliarde lei, în anul 2003, şi pentru a se asigura spaţiu suficient de manevra pentru o ajustare în sensul reducerii acestei tinte în cursul anului 2003, dacă acest lucru ar fi necesar pentru a limita efectele creşterii salariului minim, cheltuielile lunare cumulate, pentru bugetul de stat, pe perioada ianuarie-iunie 2003, vor fi limitate la plafoane convenite cu personalul F.M.I. În plus, dacă veniturile lunare cumulate ale bugetului general consolidat se vor situa sub tintele agreate cu F.M.I., plafoanele lunare de cheltuieli pentru bugetul de stat vor fi ajustate în sensul diminuării, pentru a compensa scăderea veniturilor. ------------ *1) Finanţarea externa este definită ca intrari de credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditorii multilaterali şi bilaterali, precum şi resurse cu o scadenta mai mare de un an, obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor F.M.I. *2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru accidente de muncă, Fondul de şomaj şi Fondul asigurărilor sociale de sănătate. IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi lista celor 22 de întreprinderi de stat ce urmează sa implementeze concedieri A. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate Lista celor 76 de întreprinderi de stat, ale căror salarii urmează să fie monitorizate prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, este menţionată în Hotărârea Guvernului nr. 866/2001. Fondul de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat a fost ajustat corespunzător reducerii numărului de întreprinderi de la 82 în 2002 şi de la 86 în 2001. Fondul de salarii va fi ajustat după cum urmează: (
  2. i)în sensul scaderii, cu suma economiilor datorate "externalizarii" (definită ca desprindere a unei unităţi sau transferul acesteia la o alta entitate ori transferurile temporare/permanente ale angajaţilor, atunci când totalitatea acestor transferuri depăşeşte 100 de angajaţi lunar). În fiecare luna economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numărul de salariaţi externalizati până la momentul respectiv şi salariul mediu la nivelul companiei; (îi) în sensul scaderii, dacă o societate se privatizează, cu fondul de salarii prevăzut în buget, al respectivei companii, începând cu luna următoare celei în care a fost semnat contractul de privatizare. Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar, pe baza cumulată, la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (regii autonome şi companii naţionale) şi APAPS (societăţi comerciale) şi va raporta lunar la F.M.I. nivelul fondurilor de salarii şi numărul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general). Reducerea de personal rezultată din toate formele de externalizare va fi raportată în coloana de "externalizari" a respectivelor tabele, cu o nota de subsol, dacă este necesar. B. Lista celor 22 de întreprinderi de stat ce urmează sa implementeze concedieri Lista celor 22 de întreprinderi de stat care vor implementa concedieri de cel puţin 18.000 de angajaţi, după cum a fost precizat în paragraful 24 din MSPEF-2, cuprinde: 1. Tractorul-UTB - S.A. Braşov; 2. Turnu - S.A. Turnu Magurele; 3. Electroputere - S.A. Craiova; 4. CSR - S.A. Resita; 5. Republica - S.A. Bucureşti; 6. Iasitex - S.A. Iaşi; 7. Mefin - S.A. Sinaia; 8. Mecanică - S.A. Marsa; 9. Chimcomplex - S.A. Borzesti; 10. Letea - S.A. Bacau; 11. Rempes - S.A. Deva; 12. CUG - S.A. Cluj; 13. Fortpres - S.A. Cluj-Napoca; 14. Siderurgica - S.A. Hunedoara; 15. Tepro - S.A. Iaşi; 16. Fortus - S.A. Iaşi; 17. ARO - S.A. Campulung; 18. Carom - S.A. Onesti; 19. Roman - S.A. Braşov; 20. Faur - S.A. Bucureşti; 21. Industria Sarmei - S.A. Campia Turzii; 22. Rulmentul - S.A. Braşov. V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat Plafonul se aplică stocului rămas de arierate, aferente grupului celor 76 de întreprinderi de stat, care urmează să fie monitorizate conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 şi Hotărârii Guvernului nr. 866/2001. În cadrul ordonanţei menţionate arieratele sunt definite ca sume datorate care au depăşit data scadentei, menţionată explicit în contracte, sau dacă asemenea data explicita nu exista, 30 de zile după furnizarea serviciilor/produselor. Raportarea arieratelor totale va avea următoarele subcategorii: către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat, către bugetele locale, către fondurile speciale şi către alţi creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor patru categorii. Sumele reflectand arieratele, exclusiv penalităţile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost reesalonate/anulate, suma reesalonata/anulată (inclusiv penalităţile) nu va fi considerată drept reducere de arierate şi trebuie să fie raportată. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre creanţele fiecăreia dintre companiile monitorizate, asa cum se raportează în conformitate cu Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 79/2001. Pentru modificările intervenite în lista societăţilor monitorizate, tintele vor fi ajustate în sensul scaderii/creşterii, cu suma arieratelor societăţilor eliminate/adăugate din/în lista. Informaţiile necesare monitorizarii vor fi furnizate lunar F.M.I. de către Ministerul Finanţelor Publice. Stocul arieratelor la sfârşitul lunii decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei. VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate cumulate pentru Distrigaz-Sud, Distrigaz-Nord, Termoelectrica şi Electrica Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii: - rata combinata (criteriu de performanţă) pentru Distrigaz-Nord şi Distrigaz-Sud (tinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecărei companii); - rata combinata pentru încasările societăţii Termoelectrica, inclusiv pentru unităţile de producţie transferate la autorităţile locale, atât pentru energie termica, cat şi pentru energie electrica (criteriu de performanţă). Vor fi stabilite tinte indicative pentru ratele de încasare la:(
  3. i)electricitate, atât pentru Termoelectrica, cat şi pentru unităţile de producţie transferate la autorităţile locale; (îi) energia termica furnizată de Termoelectrica; (iii) energia termica a unităţilor transferate; - rata de încasare pentru societatea Electrica (ţinta indicativa până în martie 2003, criteriu de performanţă în luna iunie 2003). Limitele minime şi rezultatele efective de la sfârşitul lunilor septembrie, decembrie 2001 şi martie 2002 sunt măsurate utilizându-se ratele de încasări cumulate definite ca raport între încasări şi valorile facturate, măsurate de la începutul anului până la data specificată. Pentru datele-test rămase, limitele minime pentru ratele de încasări sunt definite după cum urmează: (
  4. i)Termoelectrica şi unităţile de la autorităţile locale (sector termic), Distrigaz-Nord şi Distrigaz-Sud: Facturile pentru energia termica şi gaze naturale sunt luate în considerare în calcul, devansat cu o luna. Definitia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(
  5. m)pentru luna m=1,2...12: c(
  6. m)= suma [încasări pentru energia termica (m): încasări pentru energia termica (m-12)] împărţit la suma [valori facturate pentru energia termica (m-1): valori facturate pentru energia termica (m-13)]; (îi) Termoelectrica şi unităţile de la autorităţile locale (sectorul de energie electrica); Electrica: definitia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(
  7. m)pentru luna m=1,2...12: c(
  8. m)= suma [încasări pentru energia electrica (m): încasări pentru energia electrica (m-12)] împărţit la suma [valori facturate pentru energia electrica (m): valori facturate pentru energia electrica (m-12)]. Utilizându-se aceste definiţii, ratele de încasare la sfârşitul lunii decembrie 2001 au fost de 85,5 pentru Termoelectrica, 92,9 pentru Electrica şi 85,5 pentru cele doua companii de distribuţie a gazelor naturale. Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Industriei şi Resurselor şi raportate lunar la F.M.I. Ministerul Industriei şi Resurselor va include în acest raport şi datele cu privire la valorile facturate şi încasate, înregistrate de Distrigaz-Nord, Distrigaz-Sud, Electrica şi Termoelectrica, precum şi informaţii cu privire la posibilele deconectari şi reconectari pentru următoarele companii:
  9. a)industriale şi
  10. b)termice.
  11. a)S.C. Siderurgica, COS Targoviste, Minvest SM-Rosia Poieni, Moldomin, Minvest-SM Balan, Snif, S.C. Industria Sarmei Campia Turzii, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Aries, S.C. Turnu, CUG Cluj, S.C. Apaterm Galaţi, S.C. Tractorul UTB, S.C. Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (RGAB), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Rusca Teliuc, Siderca, S.C. Electrocarbon, Tepro, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, US Govora, Republica, Zahăr Bod, Stirom Bucureşti, Danubiana, Gerom Buzau, Colorom Codlea, Roman Braşov, Metrom Braşov, Carfil Braşov, Stiaz Azuga, Faur Bucureşti, UPSOM - S.A. Ocna Mures, Bicapa - S.A. Tarnaveni, S.C. Stipo - S.A. Dorohoi, Ampellum - S.A. Zlatna, S.C. Cugir - S.A, S.C. Melana Savinesti, Letea Bacau, Rafo - S.A. Onesti, S.C. Fortus - S.A. Iaşi, Ambro - S.A. Suceava, Stratusmob - S.A. Blaj, S.C. Sticla Turda, Iris - S.A. Cluj, Metalurgica Aiud; ...
  12. b)Radet Bucureşti, Radet Constanta, Apaterm Galaţi, R.A. Termoficare Craiova, S.C. Apaterm -S.A. Deva, Termica - S.A. Targoviste, Termoficare Petrosani, Dalkia Ploiesti, S.C. Termoficare Petrosani, S.C. Universal Lupeni, Aptercol Brăila, S.C. Citadin Aninoasa, R.A. Termoficare Cluj, S.C. Aqua Calor Piatra-Neamt, R.A. Energomur Targu Mures, S.C. Energ. Termica Sibiu, Termoloc Populaţie Bacau, R.A. Goscom Roman, Proditerm Bistrita, Rail Hunedoara, Comunală R.A. Satu Mare, Termica -S.A. Botosani, Radet Bucureşti, Enet Focsani, Cet Brăila, Cet Govora, R.A. Termo Craiova, Ram Buzau, R.A. Termo Braşov, Aquaterm Targu Jiu, Aquaterm 98 Pitesti. ... VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor Plafoanele se aplică stocului cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001 al datoriei interne nou-garantate sau preluate la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului, preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalenta cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci. Aceasta limita include orice împrumut a cărui dobânda este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea III. Criteriul se aplică şi la folosirea resurselor APAPS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau ca depozit colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la cursuri de schimb contabile, convenite prin consultări cu personalul F.M.I. Aceste limite exclud: ● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secţiunea VIII; ● datoria transferata în procesul de restructurare bancară, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat; ● preluarea unor datorii ca rezultat al activarii unei garanţii sau depozit colateral; ● garanţiile interne pentru creditele destinate achiziţionării de combustibil din import pentru cele 16 unităţi producătoare de energie termica ce au fost transferate de la Termoelectrica la autorităţile locale, în măsura în care valoarea aferentă garanţiilor externe nebugetare, emise în acest scop (a se vedea secţiunea VIII) se situeaza sub 120 milioane dolari S.U.A. (suma garanţiilor externe şi interne emise în acest scop nu trebuie să depăşească 120 milioane dolari S.U.A.). Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar F.M.I. de către Ministerul Finanţelor Publice. Stocul garanţiilor şi datoriei preluate, după cum a fost prezentat în aceasta secţiune, a fost de 469 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2001. VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe Plafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea III. Acest criteriu de performanţă se aplică nu numai datoriei, asa cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare ale F.M.I. privind criteriile de performanţă referitoare la datoria externa, adoptate la 24 august 2000 (Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85), ci şi angajamentelor contractate sau garantate pentru care nu a fost primită valoarea. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către F.M.I. şi împrumuturile "punte" de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau de la orice alte instituţii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominata în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau garanţie devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria nebugetara include toate datoriile entitatilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanţelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru Distrigaz, Termoelectrica şi cele 16 unităţi producătoare de energie termica, ce au fost transferate de la Termoelectrica la autorităţile locale, sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantată nebugetara. În ceea ce priveşte noile împrumuturi contractate pentru a asigura importurile de combustibili în sezonul rece 2002/2003, acestea sunt excluse din plafoanele datoriei garantate nebugetare, până la concurenta sumei de 200 milioane dolari S.U.A. pentru Termoelectrica şi 120 milioane dolari S.U.A. pentru unităţile termice transferate. Creditele destinate importului de combustibil, contractate de Termoelectrica şi de unităţile termice transferate, sunt excluse din plafoanele de datorie cu scadente între 1 şi 3 ani. Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35% din valoarea împrumutului, utilizând rate de discont pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinţa ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantarii împrumutului. Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de către Ministerul Finanţelor Publice. Stocul datoriei la sfârşitul lunii iunie 2001 a fost de 1.194 milioane dolari S.U.A. pentru datoria cu scadenţa mai mare de un an (din care 83 milioane dolari S.U.A. a fost nebugetara), 196 milioane dolari S.U.A. pentru subplafonul datoriei cu scadenţa între 1 şi 3 ani (zero datorie nebugetara), zero pentru datoria cu scadenţa mai mica de un an. Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plati externe va fi un criteriu de performanţă monitorizat pe o baza continua. Pentru scopurile programului, arieratele aferente garanţiilor de stat executate sunt definite ca plati externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile. IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medie Baza monetara medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de moneda aflată în circulaţie, în afară B.N.R., şi media depozitelor (rezerve obligatorii plus suplimentare) ale băncilor comerciale, la B.N.R., pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valută pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetara vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmisi săptămânal la F.M.I. de către B.N.R. Stocul bazei monetare medii la sfârşitul lunii septembrie 2001 a fost de 60.442 miliarde lei. Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în următoarele condiţii:
(1)Dacă rezervele obligatorii vor creşte/descreşte de la 25% pentru toate rezervele obligatorii păstrate în lei, tintele privind baza monetara vor creşte/descreşte cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii şi a depozitelor programate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este de 189.886 miliarde lei, pentru martie 2003, şi de 204.549 miliarde lei, pentru iunie 2003. ...
(2)Tintele pentru baza monetara vor fi diminuate cu scăderea rezervelor efective faţă de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci, măsurate de la data de 24 a lunii anterioare până la data de 23 a lunii-test, asa cum este prevăzut de reglementările B.N.R. ... X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara Masa monetara este definită ca fiind pasivele sistemului bancar faţă de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele statului şi ale instituţiilor monetare străine şi ale altor nerezidenti. Pentru scopurile programului, depozitele care sunt exprimate în valută vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul F.M.I. Datele referitoare la masa monetara vor fi monitorizate utilizându-se datele lunare privind conturile băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar F.M.I. de către B.N.R. Stocul masei monetare la 30 septembrie 2001, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 235.363 miliarde lei. XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat Expunerea totală acoperă toate creditele, aconturile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilantiera, ale băncilor rezidente, către întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totală. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome şi societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este statul sau APAPS. În scopul monitorizarii, datoria în valută va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar de la sfârşitul lunii, stabilite prin consultări cu personalul F.M.I. Creditul în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective faţă de dolarul S.U.A., după cum se specifică în secţiunea II. Datele referitoare la împrumuturile acordate de către sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de B.N.R. Valoarea expunerii totale, raportată de B.N.R., va include (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii martie 2002): (i) expunerea către societăţile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop APAPS şi ministerele implicate vor furniza lunar la B.N.R. actualizari ale portofoliului lor. (îi) orice anulare de datorie sau sume extrabilantiere; (iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilantiere de către Guvern sau alte instituţii publice. În plus, B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc de expunere mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere al sectorului bancar către întreprinderile de stat, la cursurile de schimb ale programului, a fost 27.052 miliarde lei la 30 septembrie 2001, din care B.C.R.- 13.541 miliarde lei. --------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.