DECLARAŢIE din 24 iunie 1991

DECLARAŢIE din 24 iunie 1991 privind Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele acestuia pentru ţara noastră Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 27 iunie 1991 Evocam în aceste zile momentele tragice traite de România în iunie şi august 1940, la numai doua decenii după împlinirea aspiratiei de veacuri a poporului român-reîntregirea neamului prin Marea Unire din 1918 şi crearea Statului naţional unitar român în hotarele lui fireşti, din punct de vedere istoric, etnic, social, politic şi cultural. Evocam acele dureroase evenimente, cînd părţi importante din trupul tarii au fost rupte cu forta şi anexate samavolnic prin implicarea directa sau complicitatea puterilor semnatare ale pactului, a politicii lor agresive, de revizuire a tratatelor de la Versailles, de schimbare a ordinii politice europene instaurate după primul război mondial. În contextul acestor evolutii din Europa, de la sfîrşitul deceniului al patrulea, nu doar sistemul de tratate şi alineate ale României, construit cu migala şi inteligenta de diplomatia românească şi ilustrul sau exponent, Nicolae Titulescu, dar şi sistemul general al Societăţii Naţiunilor s-au dovedit fragile. În faţa forţei brutale, a politicii agresive din Est şi din Vest, încercarea de înţelegere şi de preintampinare a conflictelor s-a dovedit inoperantă sau fără efect. Atitudinea de cedare a unor tari în faţa politicii statelor agresive a făcut posibile Pactul Ribbemtrop-Molotov şi Dictatul de la Viena. În baza lor, Uniunea Sovietica anexa Basarabia, Tinutul Hertei şi Nordul Bucovinei, iar Ungaria Hortysta anexa o treime din Transilvania - sfinte pamanturi româneşti. Prin jertfa de sânge a poporului român, unul din aceste odioase aranjamente - Dictatul de la Viena - a fost abolit. Celelalte teritorii româneşti continua să fie înstrăinate. Nici un fel de politica, nici chiar cea stalinista de înstrăinare a populatiilor din aceste teritorii, nu a putut anihila constiinta apartenentei Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Tinutului Hertei la România. Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care U.R.S.S. şi Germania îşi stabileau "sferele de interese" de la Marea Baltica la Marea Neagra - hotărînd, cu de la sine putere, destinele unor state suverane, între care şi România-, contravine în mod flagrant principiilor şi normelor fundamentale ale dreptului internaţional. În consecinţa, în numele poporului român, parlamentul condamna acest pact ca fiind ab initio nul şi neavenit. Tot astfel trebuie să fie considerată şi consecinţa directa a acestor înţelegeri secrete dintre Stalin şi Hitler - Notele ultimative ale Guvernului sovietic din 26 şi 27 iunie, urmate de ocuparea cu forta la 28 iunie 1940 a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Tinutului Hertei, împotriva voinţei populaţiei din aceste stravechi teritorii româneşti, acţiune care a reprezentat o încălcare brutala a suveranităţii, independentei şi integrităţii teritoriale a României. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost şi este repudiat de cancelariile multor state. La 24 decembrie 1989, Congresul Deputaţilor Poporului din U.R.S.S. a condamnat "semnarea Protocolului adiţional al Tratatului din 1939... şi a altor înţelegeri secrete cu Germania" şi a recunoscut ca acestea "sînt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei şi valabilitate, din momentul semnării lor", venind "în contradictie cu suveranitatea şi independenta unor state terţe". Impartasim aprecierea din Hotărîrea Congresului Deputaţilor din U.R.S.S., potrivit căreia protocoalele sovieto-germane "au fost folosite de Stalin şi anturajul sau pentru a da ultimatumuri şi a exercita presiuni, prin recurgerea la forta asupra altor state, incalcand obligaţiile juridice asumate faţă de acestea". Privite retrospectiv, aceste acte constituie o pregnanta manifestare a politicii imperiale de anexiuni, a dictatului şi agresiunii fatise, expresia cea mai grava a încălcării moralei internaţionale şi a dreptului internaţional, cea mai condamnabila conduita în relaţiile internaţionale. Noile relaţii şi evolutiile pozitive ce au loc în Europa şi în lume creează premise favorabile pentru identificarea modalităţilor vizând înlăturarea pe cale paşnică a consecinţelor nefaste ale actelor nedrepte ce au la baza protocoalele secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, în consens cu principiile statuate în Actul final al Conferintei pentru securitate şi cooperare în Europa şi în Carta de la Paris pentru o noua Europa, cu normele moralei şi dreptului internaţional. Parlamentul României afirma hotărât poziţia sa de a aborda cu deplina responsabilitate aceasta problema. În acest sens, solicita Preşedintelui tarii, Guvernului României, tuturor forţelor politice din ţara noastră sa acţioneze în spiritul acestei declaraţii, în vederea implinirii nazuintelor legitime ale populaţiei din teritoriile româneşti, anexate cu forta în urma înţelegerilor secrete stabilite prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Parlamentul României îşi exprima convingerea ca deplina afirmare a aspiratiilor legitime ale românilor - astfel cum istoria, justiţia şi morala le consacra de drept - trebuie să reprezinte o misiune nobila şi inaltatoare pentru toate forţele responsabile ale tarii, indiferent de opţiunea lor politica. Aceasta declaraţie a fost adoptată de Parlamentul României în şedinţa din 24 iunie 1991, cu unanimitate de voturi. PREŞEDINTELE SENATULUI PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU MARŢIAN DAN --------