DECIZIE nr. 635 din 24 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^15 pct. 1 lit.
- a)din Codul de procedură penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.153 din 20 decembrie 2005 Ioan Vida - preşedinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^15 pct. 1 lit.
- a)din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Anuţa Stângaciu în Dosarul nr. 886/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. La apelul nominal lipseşte autoarea excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă Curţii că autoarea excepţiei a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, însoţite de un set de acte, prin care solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe dacă "ceea ce au făcut instanţele penale [...] reprezintă sau nu situaţie continuă şi continuată de inacces la justiţie". Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, arătând că excepţia invocată nu are legătură cu cauza. Se arată că existenţa unei aparente legături între excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^15 pct. 1 lit.
- a)din Codul de procedură penală şi cauza în care a fost ridicată a fost determinată exclusiv prin utilizarea de către autoarea excepţiei a mijloacelor procedurale în alt mod decât prevede legea. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 26 aprilie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 886/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^15 pct. 1 lit.
- a)din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Anuţa Stângaciu în dosarul menţionat. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este contrar dispoziţiilor constituţionale invocate, în măsura în care acesta "este aplicat fără a avea loc judecata pe fond". Autoarea excepţiei arată că în cauză, în cursul judecăţii, nu s-a dat răspuns excepţiilor de neconstituţionalitate pe care le-a ridicat, ceea ce este de natură să aducă atingere drepturilor şi garanţiilor procesuale stabilite prin Legea fundamentală. În fapt, Anuţa Stângaciu a formulat recurs împotriva Încheierii de şedinţă din 23 septembrie 2004, pronunţată de Tribunalul Mureş în Dosarul nr. 2.008/2004, de prorogare a pronunţării asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate de aceasta. Recursul astfel formulat a fost respins ca inadmisibil prin Decizia penală nr. 741/R din 17 noiembrie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia penală în Dosarul nr. 854/2004, împotriva căreia recurenta a declarat recurs. Acest din urmă recurs a fost respins ca inadmisibil prin Decizia nr. 55 din 5 ianuarie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 7.015/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, împotriva căreia Anuţa Stângaciu a formulat contestaţie în anulare, în cadrul căreia a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^15 pct. 1 lit.
- a)din Codul de procedură penală. În motivarea excepţiei sunt criticate pe larg hotărârile pronunţate în cauză de instanţele judecătoreşti, cu privire la care apreciază că "nu reprezintă o înfăptuire a justiţiei" şi că vatămă drepturile şi interesele legitime ale autoarei excepţiei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât "între textul invocat ca neconstituţional şi prevederile constituţionale la care s-a făcut referire nu există nici o incompatibilitate şi nici un caracter discriminatoriu". În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate răspund exigenţelor constituţionale care consacră liberul acces la justiţie. În opinia Guvernului, faptul că o persoană, care avea dreptul la recurs, nu a depus toate diligenţele pentru declararea acestei căi de atac în termenul legal nu are semnificaţia unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale ce consacră liberul acces la justiţie. Referitor la prevederile constituţionale cuprinse în art. 124 şi 126, invocate de asemenea în motivarea excepţiei, se apreciază că nu au relevanţă în cauză. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu încalcă liberul acces la justiţie şi, de asemenea, nu îngrădesc independenţa, imparţialitatea instanţei şi principiile înfăptuirii justiţiei, deoarece întreaga activitate de judecare şi soluţionare a recursului se desfăşoară în limitele acestor principii constituţionale. Totodată, se arată că stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti este de competenţa exclusivă a legiuitorului, soluţie ce rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin.
(2). În concluzie, Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 385^15 pct. 1 lit.
- a)din Codul de procedură penală, potrivit cărora "Instanţa, judecând recursul, pronunţă una din următoarele soluţii: 1. respinge recursul, menţinând hotărârea atacată:
- a)dacă recursul este tardiv sau inadmisibil;". ... Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cele cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, în art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi în art. 126 privind instanţele judecătoreşti. Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că, în realitate, în motivarea acesteia se critică hotărârile pronunţate în cauză de instanţele judecătoreşti, cu privire la care se apreciază că împiedică liberul acces la justiţie şi, respectiv, "nu reprezintă o înfăptuire a justiţiei". Or, asemenea susţineri nu reprezintă critici de neconstituţionalitate, ci vizează modul de interpretare şi de aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti, şi, prin urmare, nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, în conformitate cu prevederile art. 2 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, "se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată". Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 alin.
(1)şi
(6)din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^15 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Anuţa Stângaciu în Dosarul nr. 886/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2005. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta --------------