DECIZIA nr. 422 din 23 iunie 2020

(2)lit.

1. a)și
2. d)din Codul penal Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 3 august 2020 Valer Dorneanu- președinteCristian Deliorga- judecătorMarian Enache- judecătorDaniel Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorGheorghe Stan- judecătorLivia Doina Stanciu- judecătorElena-Simina Tănăsescu- judecătorMarieta Safta- prim-magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana Cristina Bunea. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin.

(2)lit.

1. a)și
2. d)din Codul penal, excepție ridicată de Cosmin Marin Samoilă în Dosarul nr. 1.281/319/2017 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 225D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că aceasta se bazează pe o comparație între două instituții prevăzute de lege. Invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 105 din 25 februarie 2020. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 21 ianuarie 2019 pronunțată în Dosarul nr. 1.281/319/2017, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin.

(2)lit.

1. a)și
2. d)din Codul penal. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelantul inculpat Cosmin Marin Samoilă în cadrul apelului declarat împotriva sentinței penale pronunțate de Judecătoria Târgu Lăpuș. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că din coroborarea celor două texte constituționale invocate, respectiv ale art. 124 - Înfăptuirea justiției și ale art. 132 - Statutul procurorilor, rezultă că judecătorii care se supun numai legii „ar trebui să aibă limite cel puțin egale sau mai largi de a decide decât procurorii care sunt supuși și controlului ierarhic“. Se arată, în acest sens, că prevederile art. 318 alin.

(2)din Codul de procedură penală, referitor la condițiile renunțării la urmărirea penală, reglementează condiții „mai largi și mai permisive decât cele prevăzute la art. 80 alin.

(2)din Codul penal.“ Or, „nu este justificată posibilitatea procurorului de a avea o plajă mai mare de a decide în interesul public decât judecătorul.“ Consideră că nu poate beneficia de prevederile art. 318 din Codul de procedură penală în mod neconstituțional, „pentru că judecătorii sunt ținuți de dispozițiile art. 80 din Codul penal“. ... 6. Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Făcând comparație între instituțiile reglementate de art. 80 alin.

(2)lit.

1. a)și
2. d)din Codul penal și, respectiv, de art. 318 din Codul de procedură penală, instanța constată că „cel puțin în ipoteza săvârșirii unei infracțiuni care prezintă o gravitate redusă, de către o persoană care a suferit o condamnare anterioară ce ar întruni condițiile primului termen al recidivei, procurorul poate dispune renunțarea la urmărirea penală, respectiv o soluție care să nu conducă spre condamnarea inculpatului, dar în aceeași situație, instanța de judecată nu ar putea soluționa acțiunea penală în condițiile art. 396 alin.

(3)din Codul de procedură penală, pronunțând o soluție de renunțare la aplicarea pedepsei.“ Ca urmare, în ipoteza dată, „după trimiterea în judecată, instanța de judecată are mai puține opțiuni legale pentru soluționarea acțiunii penale decât procurorul. Or, de vreme ce în condițiile art. 126 alin.

(1)din Constituția României, justiția se înfăptuiește de către Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, ar trebui ca întinderea jurisdicțională să fie cel puțin egală cu posibilitățile de evaluare a modalității de rezolvare a acțiunii penale de către organele de urmărire penală. Altfel spus, o jurisdicție deplină implică în mod necesar condiția ca instanța de judecată să poată aprecia asupra unei cauze, cel puțin în aceleași condiții în care pot aprecia organele de urmărire penală.“ ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 10.

(2)Nu se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă:

1. a)infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 lit.
2. a)și lit.
3. b)sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare; ... [...]
4. d)pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 5 ani. ... ... 11. În susținerea neconstituționalității normelor criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 124 - Înfăptuirea justiției și ale art. 132 - Statutul procurorilor. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că atât autorul acesteia, cât și instanța de judecată, determină neconstituționalitatea dispozițiilor criticate prin compararea lor cu prevederile art. 318 din Codul de procedură penală, solicitând, în esență, ca judecătorul să aibă posibilitatea de a realiza un examen de individualizare a pedepsei, pentru a dispune renunțarea la aplicarea acesteia ori amânarea aplicării pedepsei, în condiții similare dispunerii de către procuror a renunțării la urmărirea penală, în caz contrar, textul de lege criticat fiind neconstituțional. Având în vedere însă prevederile art. 2 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]“, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. ... 13. Curtea constată, totodată, că a mai fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 80 alin.

(2)lit.

1. d)din Codul penal, motivele de neconstituționalitate fiind formulate din aceeași perspectivă. Astfel, s-a solicitat ca judecătorul să aibă posibilitatea de a realiza un examen de individualizare a pedepsei, pentru a dispune renunțarea la aplicarea acesteia, în condiții similare dispunerii de către procuror a renunțării la urmărirea penală. Analizând excepția de neconstituționalitate din perspectiva acestor critici, Curtea Constituțională a apreciat că se realizează o comparație între instituția renunțării la aplicarea pedepsei și instituția renunțării la urmărirea penală. Având în vedere aceste aspecte, Curtea, prin deciziile nr. 527 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 15 octombrie 2017, nr. 774 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 13 februarie 2018, nr. 207 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 4 iulie 2019, respectiv nr. 648 din 17 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din data de 17 decembrie 2019, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, soluție aplicabilă, pentru aceleași motive, și în prezenta cauză. ... 14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
2. d)și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin.

(2)lit.

1. a)și
2. d)din Codul penal, excepție ridicată de Cosmin Marin Samoilă în Dosarul nr. 1.281/319/2017 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta -----