DECIZIE nr. 11 din 20 ianuarie 2004

DECIZIE nr. 11 din 20 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 3.4.1 şi 3.4.2 din anexa nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2003, aprobată şi modificată prin Legea nr. 227/2003 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 2 februarie 2004 Costică Bulai - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Lucian Stângu - judecător Ioan Vida - judecător Aurelia Popa - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent şef Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 3.4.1 şi 3.4.2 din anexa nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2003, aprobată şi modificată prin Legea nr. 227/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Valmo Prod" - S.R.L. din Câmpina în Dosarul nr. 2.012/2003 al Judecătoriei Slobozia. La apelul nominal răspunde Aurel Oprea, administratorul Societăţii Comerciale "Valmo Prod" - S.R.L. din Câmpina. Lipseşte Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate pentru motivele invocate şi depuse în scris la dosar. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că prevederile constituţionale invocate nu sunt relevante pentru soluţionarea cauzei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 3 septembrie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 2.012/2003, Judecătoria Slobozia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 3.4.1 şi 3.4.2 din anexa nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2003, aprobată şi modificată prin Legea nr. 227/2003. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Valmo Prod" - S.R.L. din Câmpina într-o cauză ce are ca obiect plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor încheiat de Administraţia Naţională a Drumurilor - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că menţiunile cuprinse la pct. 3.4.1 şi 3.4.2 din anexa nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2003, sunt în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 49, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. În acest sens, consideră că "orice persoană, fie ea fizică sau juridică, atunci când cumpără un camion ţine cont obligatoriu şi de capacitatea de transport a acestuia. În acest fel, persoana respectivă cumpără exercitarea dreptului de a transporta o anumită cantitate de mărfuri cu camionul respectiv, autorizată prin certificatul de înmatriculare al autovehiculului, care este emis de organul administrativ abilitat de lege." Autorul excepţiei menţionează că, potrivit certificatului de înmatriculare nr. P00120334H, eliberat de I.P.J. Prahova, camionul Societăţii Comerciale "Valmo Prod" - S.R.L. avea dreptul să transporte, pe osia motoare, o cantitate maximă autorizată de 10.000 kg, iar prin anexa nr. 2 la ordonanţă "se restrânge acest drept de la 10.000 kg la 9.000 kg", încălcându-se astfel art. 49 din Constituţie, întrucât nici unul dintre cazurile enumerate în dispoziţiile constituţionale avute în vedere nu cuprinde şi restricţia instituită prin actul normativ criticat. Instanţa de judecată consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează că, deşi autorul excepţiei "nu a menţionat în mod expres dacă excepţia ridicată priveşte neconstituţionalitatea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, în întregul său, ori a anumitor articole ale acesteia, sau numai a Ordonanţei Guvernului nr. 26/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, (...) în esenţă, motivele de neconstituţionalitate invocate de autorul excepţiei privesc aspectele legate de incidenţa art. 49 din Constituţie, în raport cu Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările ulterioare". În acest sens, instanţa apreciază că Ordonanţa Guvernului nr. 26/2003 stabileşte, în funcţie de categoria de drum, limitele maxime ale tonajelor pe osie şi ale gabaritelor impuse vehiculelor admise în circulaţie pe drumurile publice. Prin aceasta însă legiuitorul nu interzice circulaţia pe drumurile publice a acelor autovehicule care nu s-ar încadra în limitele prevăzute de anexa nr. 2 din ordonanţă, ci condiţionează exercitarea acestui drept, în funcţie de categoria de drum, de obţinerea autorizaţiei speciale de transport. Or, în opinia instanţei, "instituirea unei taxe nu constituie o interdicţie, ci eventual un impediment de ordin financiar", iar "legitimarea constituţională a stabilirii unor limite de tonaj pentru autovehiculele ce circulă pe drumurile publice, în funcţie de categoria acestora din urmă, rezultă exclusiv din prevederile art. 49 din Constituţie, din interpretarea cărora rezultă că un drept poate fi afectat prin lege pentru salvgardarea altui drept a cărui importanţă legiuitorul o consideră primordială, scop în care acesta poate stabili, în considerarea unor interese specifice, reguli privind conţinutul şi limitele exercitării unui drept". Întrucât drumurile publice fac parte din sistemul naţional de transport, legiuitorul poate să instituie reguli obligatorii privind administrarea, întreţinerea şi exploatarea drumurilor naţionale. Potrivit prevederilor art. 24 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că autorului excepţiei nu i se restrânge nici un drept, ci acesta are "opţiunea fie de a circula numai pe drumurile publice având capacitatea portantă corespunzătoare vehiculului (conform prevederilor din anexa nr. 2, criticată), fie de a obţine autorizaţia necesară pentru a circula (în condiţiile prevăzute de această autorizaţie) pe drumul pe care a fost depistată circulând fără a respecta reglementările privind regimul drumurilor". Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 46 lit. d) din Constituţie, republicată, ale art. 1 alin.

(1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile pct. 3.4.1 şi 3.4.2 din anexa nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 227 din 23 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2003. Dispoziţiile legale criticate se referă la "Mase şi dimensiuni maxime admise" şi au următoarea redactare: În susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea fostului art. 49 din Constituţie, devenit art. 53 după republicare, cu următorul conţinut: "

(1)Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2)Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii." ... Examinând excepţia, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 53, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 24 din 4 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 20 ianuarie 1998, a statuat că acest text constituţional stabileşte condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. El are în vedere însă drepturile şi libertăţile fundamentale, înscrise în capitolul II al titlului II din Constituţia României, nu şi alte drepturi. Or, dispoziţiile cuprinse în anexa nr. 2 nu au în vedere astfel de drepturi, ci, aşa cum arată chiar autorul excepţiei, dreptul "de a transporta un anumit număr de tone de mărfuri pe drumurile publice". Aceasta constituie însă o obligaţie în sarcina participanţilor la trafic pe drumurile publice a cărei îndeplinire are ca scop prevenirea consecinţelor negative în cazul încălcării reglementărilor privind regimul drumurilor. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin.

(4)din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin.

(1)lit. A.c), al art. 23 alin.

(1)şi

(6)şi al art. 25 alin.

(1)şi

(3)din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 3.4.1 şi 3.4.2 din anexa nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2003, aprobată şi modificată prin Legea nr. 227/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Valmo Prod" S.R.L. din Câmpina în Dosarul nr. 2.012/2003 al Judecătoriei Slobozia. Definitivă şi obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2004. PREŞEDINTE, prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI Magistrat-asistent şef, Doina Suliman ----------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.