DECIZIA nr. 841 din 12 decembrie 2019

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 233 din 22 martie 2020 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Gabriel Stoicescu și Adrian Laurențiu Stoicescu în Dosarul nr. 3.978/312/2015/a2 al Judecătoriei Slobozia și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.246D/

1. ...
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4. Prin Încheierea din 21 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.978/312/2015/a2, Judecătoria Slobozia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gabriel Stoicescu și Adrian Laurențiu Stoicescu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de restituire a taxei judiciare de timbru. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 45 alin.

(2)raportate la art. 45 alin.

(1)lit. d) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora când acțiunea corect timbrată a fost anulată în condițiile art. 200 alin.

(3)din Codul de procedură civilă, se restituie jumătate din taxa plătită, încalcă prevederile art. 16 alin.

(1)din Constituție. Astfel, autorii excepției susțin că, în situația în care nu ar fi achitat taxa stabilită de instanță, ar fi fost într-o situație mai avantajoasă, întrucât, deși nu ar fi avut dreptul la restituire, neachitând în integralitate taxa datorată, ar fi fost în pierdere doar cu suma de 250 lei, suma achitată inițial, și nu cu suma de 629,27008 lei, jumătate din taxa achitată, la care au dreptul la restituire conform prevederilor legale criticate. Au mai arătat că sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată este dublată de sancțiunea pierderii a jumătate din taxa judiciară de timbru, indiferent de suma achitată cu acest titlu, deși judecătorul învestit cu soluționarea cauzei nu intră pe fondul cererii de chemare în judecată, în faza de regularizare fiind efectuată o simplă verificare de ordin administrativ a elementelor necesare pentru promovarea acțiunii. ... 6. Judecătoria Slobozia consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 480 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2014. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 10. Prevederile art. 45 alin.

(1)lit. d), e), f),

1. h)și
2. i)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, la care textul de lege criticat face trimitere, au următorul cuprins:

(1)Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în următoarele situații:(...)d) când acțiunea corect timbrată a fost anulată în condițiile art. 200 alin.

(3)din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunțat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; ...

1. e)când, în procesul de divorț, părțile au renunțat la judecată ori s-au împăcat; ...
2. f)când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă; ... (...)
3. h)când probele au fost administrate de către avocați sau consilieri juridici; ...
4. i)în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abține sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă; ... ... 11. În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin.

(1)din Constituție privind egalitatea în drepturi. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 45 alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 457 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 octombrie 2019, Decizia nr. 264 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 6 iulie 2016, și Decizia nr. 283 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 20 iulie 2016). ... 13. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 45 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în anumite situații. Totodată, Curtea a observat că art. 45 alin.

(1)lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 face trimitere la dispozițiile art. 200 alin.

(3)din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin.

(3).“ ... 14. Referitor la art. 200 alin.

(3)și

(4)din Codul de procedură civilă, cu denumirea marginală „Verificarea cererii și regularizarea acesteia“, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că, prin aceste dispoziții legale, legiuitorul a dorit instituirea unei discipline procesuale tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare. În privința cererii de chemare în judecată, prin Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 17 aprilie 2014, Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, precum și la asigurarea celerității procesului, permițând astfel o bună desfășurare a judecății întrun termen optim și previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin.

(3)din Constituție. Curtea a mai reținut că instanțele de judecată sunt singurele competente să aprecieze, în concret, în ce măsură anumite lipsuri ale cererii de chemare în judecată au o suficientă gravitate pentru a justifica anularea cererii în procedura regularizării. În acest sens a se vedea Decizia nr. 583 din 29 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 18 noiembrie 2015. De asemenea, Curtea a statuat că anularea cererii de chemare în judecată reprezintă un act de dispoziție al instanței, în respectarea principiului legalității consacrat de art. 7 alin.

(2)din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispozițiilor legii privind realizarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părților din proces“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 306 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 26 iulie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 193 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din data de 22 august 2018, paragraful 26). ... 15. Referitor la materia restituirii taxelor judiciare de timbru, prin Decizia nr. 283 din 10 mai 2016, precitată, paragraful 15, Curtea a reținut că o reglementare similară dispozițiilor legale criticate se regăsea în cuprinsul art. 23 alin.

(1)și

(2)din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care cuprindea dispoziții referitoare la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru. Asupra acestor prevederi de lege, Curtea s-a mai pronunțat, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005, prin care s-a reținut că „textul art. 23 alin.

(1)și

(2)din Legea nr. 146/1997 cuprinde prevederi referitoare la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, evitându-se astfel o îmbogățire fără justă cauză a statului, și acoperă o paletă largă de situații în care se restituie, în totalitate sau în parte, taxele judiciare de timbru“. De asemenea, Curtea a constatat că, „potrivit dispozițiilor art. 126 alin.

(2)din Constituție, procedura de judecată este prevăzută de lege, astfel încât stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru este de competența legiuitorului“. ...

1. Totodată, în jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut că, în momentul în care justiția a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupun declanșarea și desfășurarea unui proces a fost deja pus în mișcare, ceea ce implică o serie de cheltuieli, uneori foarte costisitoare, astfel încât, având în vedere tocmai caracterul de serviciu public al justiției, aceasta nu poate fi învestită în mod gratuit. În acest sens a se vedea Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, precitată. ...
2. Prin Decizia nr. 264 din 10 mai 2016, precitată, paragraful 20, Curtea a statuat că judecătorul urmează să aprecieze care este cuantumul sumei care va fi reținută, corespunzător, în funcție de specificitatea cauzei și a activităților desfășurate până la momentul la care acesta constată că devine aplicabil vreunul dintre cazurile de restituire, integrală sau parțială, a sumei plătite de reclamant cu titlu de taxă judiciară de timbru. De asemenea, Curtea a reținut că, atunci când timbrarea acțiunii este o cerință imperativă a legii, judecătorul nu poate soluționa o cerere fără a constata în prealabil valabilitatea efectuării plății taxei de timbru aferente valorii obiectului cererii de chemare în judecată (Decizia nr. 144 din 7 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 10 aprilie 2013). ...
3. În continuare, sintetizând criticile formulate prin raportare la dispozițiile art. 16 alin.

(1)din Constituție, Curtea a reținut că neconstituționalitatea dispozițiilor art. 45 alin.

(1)lit. d) teza întâi și alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a fost dedusă dintr-un pretins tratament discriminatoriu în privința restituirii taxei, instituit, pe de o parte, între justițiabilii care nu au achitat deloc taxa de timbru și justițiabilii care au achitat parțial taxa de timbru, iar, pe de altă parte, între justițiabilii care au achitat parțial taxa de timbru, dar în proporție diferită. ... 19. Prevederile art. 45 alin.

(2), raportate la cele ale art. 45 alin.

(1)lit.

1. d)din Ordonanța de urgență Guvernului nr. 80/2013, prevăd restituirea a jumătate din taxa plătită, având în vedere situația în care acțiunea a fost corect timbrată, iar motivul anulării este diferit de cel al netimbrării acțiunii. Cu privire la principiul egalității, Curtea a statuat, în mod constant, că acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, justițiabilii care au achitat taxa judiciară de timbru integral nu se află în aceeași situație juridică cu justițiabilii care nu au plătit taxa judiciară de timbru sau au plătit-o parțial, așa încât tratamentul juridic este diferit. ... 20. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție. ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerente reținute în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
2. d)și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriel Stoicescu și Adrian Laurențiu Stoicescu în Dosarul nr. 3.978/312/2015/a2 al Judecătoriei Slobozia și constată că prevederile art. 45 alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Slobozia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2019. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----