DECIZIE nr. 1.376 din 27 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 16 decembrie 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Adriana Sărac în Dosarul nr. 5.288/211/2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa constantă a Curţii în această materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 4 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.288/211/2008, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Adriana Sărac. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că, prin limitarea situaţiilor în care se admite administrarea probei cu martori care au calitatea de rude sau afini până la gradul al treilea cu părţile litigante doar la cele două situaţii: divorţul şi pricinile privitoare la starea civilă, se produce o discriminare între persoanele care promovează asemenea acţiuni şi persoanele care promovează acţiunea privind partajul judiciar al bunurilor ce constituie comunitatea matrimonială de bunuri. Această restricţionare în planul mijloacelor procesuale aflate la îndemâna părţilor, în cazul acţiunii de partaj, generează soluţionarea unor situaţii identice prin aplicarea unor reguli diferite, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil. Mai mult, limitarea în acest mod a liberului acces la justiţie nu este una rezonabilă, deoarece aceasta anihilează dreptul părţii de a-şi susţine pretenţiile. Or, subiectivismul care planează asupra mărturiei rudelor apropriate poate fi înlăturat prin depunerea jurământului şi prin posibilitatea instanţei de a cenzura parţialitatea unei mărturii ulterior ascultării ei. Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată. Excluderea rudelor sau afinilor până la gradul trei de la depunerea mărturiei în procesele civile are în vedere subiectivismul acestora în prezentarea şi perceperea anumitor situaţii de fapt. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul conţinut: "Nu pot fi ascultaţi ca martori: 1. rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv;". În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20, art. 21 şi art. 53, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 80/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 19 februarie 2007, Curtea a reţinut că "proba testimonială reprezintă unul dintre mijloacele probatorii cel mai frecvent folosite în procesul civil. Mijlocul de probă îl reprezintă tocmai declaraţiile făcute de martor, persoană terţă faţă de proces, care relatează în faţa instanţei fapte sau împrejurări concludente pentru soluţionarea cauzei. În principiu, orice persoană care are cunoştinţă despre fapte relevante referitoare la pricina dedusă justiţiei poate fi ascultată în calitate de martor. De la această regulă legea procesual civilă instituie anumite excepţii, indicând persoanele care nu pot fi audiate ca martori, precum şi pe cele care sunt scutite de la obligaţia de a depune mărturie, în considerarea calităţii pe care o deţin. În acest context, Curtea observă că interdicţia consacrată de art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă se întemeiază pe o prezumţie de parţialitate şi subiectivism a rudelor şi afinilor până la gradul al treilea inclusiv în relatarea faptelor de care au cunoştinţă. Textul de lege dedus controlului relevă o evidentă utilitate în cadrul procesului civil. Astfel, prin instituirea acestei interdicţii se asigură de plano echilibrul procesual al părţilor în litigiu şi se respectă unul dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual - principiul aflării adevărului, statuat la art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc." Pe de altă parte, incapacitatea rudelor şi afinilor până la gradul al treilea inclusiv de a depune mărturie, fiind stabilită exclusiv în interesul părţilor litigante, este o incapacitate relativă, astfel încât părţile pot conveni, expres sau tacit, îndepărtarea interdicţiei cu un atare obiect. Astfel, potrivit art. 189 alin. 2 din Codul de procedură civilă, rudele şi afinii pot fi audiaţi ca martori dacă partea în favoarea căreia a fost consacrată o astfel de interdicţie nu formulează obiecţiuni cu privire la audierea lor." Soluţia adoptată în decizia anterioară, ca şi considerentele pe care aceasta se întemeiază îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, întrucât nu au apărut elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Adriana Sărac în Dosarul nr. 5.288/211/2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 octombrie 2009. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu -------