DECIZIE nr. 315*) din 8 iulie 1997

(2)din Legea nr. 47/1992, fără citarea părţilor, examinând excepţia de neconstituţionalitate, constata următoarele: Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilă, prin Încheierea din 1 aprilie 1997, pronunţată în Dosarul nr. 3.873/1996, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi următoarele din Codul de procedură civilă, invocată de intimatele-reclamante Brumar Maria şi Martau Victoria. Examinând concluziile scrise, depuse în cauza pentru motivarea excepţiei, se constată că aceasta vizează numai dispoziţiile legale cuprinse în art. 330 şi art. 330^2 din Codul de procedură civilă. În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile atacate contravin prevederilor "art. 16 alin.

(2)din Constituţie privitoare la egalitatea în faţa legii a tuturor, persoane fizice ori juridice", prin aceea ca se acordă posibilităţi procurorului general "sa intervină în mersul justiţiei, după criterii de oportunitate şi conjuncturale" şi sa dispună "suspendarea executării unor hotărâri judecătoreşti" pe un termen nelimitat. Exprimandu-şi opinia potrivit art. 23 alin.

(5)din Legea nr. 47/1992, instanţa de judecată apreciază ca excepţia este neîntemeiată. CURTEA, având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele şi lucrările dosarului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea urmează să soluţioneze excepţia privind dispoziţiile art. 330 şi următoarele din Codul de procedură civilă, cu care a fost legal sesizată. Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii art. 330, art. 330^2, art. 330^3 şi a art. 330^4 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 şi, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, prin care s-a constatat, pe de o parte, ca prevederile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, iar pe de altă parte, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Cu privire la excepţia privind art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se constată că aceasta este lipsită de obiect, urmând să fie respinsă ca vadit nefondata, întrucât, potrivit art. 145 alin.

(2)din Constituţie şi art. 26 alin.

(5)din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curţii Constituţionale sunt obligatorii erga omnes şi deci un text declarat neconstitutional nu mai poate face obiectul unei noi excepţii de neconstituţionalitate. De asemenea, urmează să fie respinsă ca vadit nefondata şi excepţia privind dispoziţiile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea practicii constante a Curţii Constituţionale. Cu privire la dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, se constată că, prin Legea nr. 17/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, acestea au suferit modificări, în sensul că recursul în anulare nu mai poate fi declarat oricând de către Ministerul Public, ci numai în termen de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 1 din Codul de procedură civilă, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 2 din acelaşi cod. Curtea, însă, retinand ca autorii excepţiei nu au pus în discuţie constituţionalitatea termenului de 6 luni menţionat, urmează sa respingă excepţia ca fiind vadit nefondata. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin.

(2)din Constituţie, precum şi al art. 13 alin.

(1)lit. A.c), al art. 24 alin.

(2)şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate invocată de Brumar Maria şi Martau Victoria în Dosarul nr. 3.873/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă, privind: - dispoziţiile art. 330, ale art. 330^1, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă; - dispoziţiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, ca fiind lipsită de obiect. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată la data de 8 iulie 1997. PREŞEDINTE, prof.univ.dr. Lucian Stangu Magistrat-asistent, Claudia Miu -----------