← România

DECIZIE nr. 10 din 10 ianuarie 2006

DECIZIE nr. 10 din 10 ianuarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin.

(2)din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 132 din 13 februarie 2006 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Constantin Doldur - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Florentina Baltă - procuror Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin.
(2)din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Constanţa în Dosarul nr. 4.684/2005 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. La apelul nominal răspund, pentru autorul excepţiei, avocat Antonie Iorgovan, cu delegaţie la dosar, precum şi părţile Dan Gabriel Iordache şi Stelian Duţu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond. Apărătorul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, apreciind că necesitatea existenţei unui cvorum de două treimi pentru ca şedinţa de constituire a consiliilor judeţene să fie legal constituită aduce atingere principiilor consacrate prin art. 2, art. 8, coroborat cu art. 40, art. 36, 37, 53, art. 120 alin.
(1), art. 122, art. 123 alin.
(4)şi art. 135 alin.
(2)lit. g) din Constituţie. Părţile Dan Gabriel Iordache şi Stelian Duţu solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că art. 31 alin.
(2)din Legea nr. 215/2001 constituie expresia aplicării art. 122 alin.
(2)din Constituţie şi nu aduce atingere dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Totodată, arată că prefectul are un rol exclusiv organizatoric în ceea ce priveşte şedinţa de constituire a consiliilor judeţene, fără ca activitatea lui să constituie o imixtiune în atribuţiile acestora. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 12 septembrie 2005, Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin.
(2)din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Constanţa în Dosarul nr. 4.684/2005 al acelei instanţe, având ca obiect anularea unor hotărâri adoptate de consiliul judeţean menţionat. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 2, art. 8, coroborat cu art. 40, art. 36, 37, 53, art. 120 alin.
(1), art. 122, art. 123 alin.
(4)şi art. 135 alin.
(2)lit. g). În esenţă, autorul excepţiei consideră excesivă cerinţa unui cvorum calificat de două treimi pentru întrunirea legală a şedinţei de constituire a consiliului judeţean, susţinând că prin aceasta se adaugă la textul constituţional şi se lasă fără efect principiul constituirii consiliului judeţean prin alegeri libere şi corecte. De asemenea, se apreciază că dreptul prefectului de a dispune alte convocări pentru şedinţa de constituire a consiliului judeţean este de natură a contraveni principiului autonomiei locale, precum şi celui al nesubordonării consiliului judeţean faţă de prefect. Totodată, autorul excepţiei apreciază că textul în cauză ar fi trebuit să prevadă că şedinţa de constituire a consiliilor judeţene este legal întrunită dacă participă majoritatea consilierilor aleşi. Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră, în esenţă, că excepţia este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii se apreciază că textul legal criticat este expresia textului constituţional al art. 122 alin.
(2). Totodată, se arată că legiuitorul a avut în vedere faptul că principiul democraţiei impune ca desemnarea organelor de conducere ale unităţilor administrativ-teritoriale să se facă cu o participare cât mai largă. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, apreciind, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 122 alin.
(2)din Constituţie, ci, dimpotrivă, constituie o aplicare a acestora. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, soluţia legislativă adoptată respectând prevederile art. 122 din Constituţie. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autorului excepţiei şi ale părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 alin.
(2)din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare, de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii." Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 2 referitoare la suveranitate, ale art. 8 referitoare la pluralism şi partidele politice, coroborat cu art. 40 referitor la dreptul de asociere, ale art. 36 privind dreptul de vot, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 120 alin.
(1)privind, în special, principiul autonomiei locale, ale art. 122 cu privire la consiliul judeţean, ale art. 123 alin.
(4)privind independenţa consiliilor judeţene şi a preşedinţilor acestora în raporturile cu prefectul şi ale art. 135 alin.
(2)lit. g) privind asigurarea aplicării de către stat a politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene. Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine următoarele: Textul de lege criticat, deşi se referă la consiliile locale, are pertinenţă în cauză, întrucât, potrivit art. 103 alin.
(1)din Legea nr. 215/2001, acesta se aplică în mod corespunzător şi cu privire la consiliile judeţene. Curtea observă că, potrivit dispoziţiilor art. 122 alin.
(2)din Constituţie, "Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii". Aşa fiind, prevederile art. 31 alin.
(2)din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 nu aduc atingere textului constituţional invocat, ci, dimpotrivă, constituie o expresie a acestuia. Cvorumul de două treimi din numărul consilierilor aleşi, necesar desfăşurării şedinţei de constituire, dă o legitimitate sporită hotărârilor luate cu acest prilej. Posibilitatea acordată prefectului, prin textul de lege criticat, de a convoca şedinţa de constituire a consiliilor judeţene nu constituie o imixtiune în problemele administraţiei publice locale, prefectul neavând drept de vot în adoptarea hotărârilor, ci un rol exclusiv organizatoric. Aşadar, Curtea nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 123 alin.
(4)din Constituţie. Cu privire la dispoziţiile art. 2, art. 8, coroborat cu art. 40, art. 36, 37, 53, art. 120 alin.
(1)şi art. 135 alin.
(2)lit.
  1. g)din Constituţie, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
  2. d)şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin.
(2)din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Constanţa în Dosarul nr. 4.684/2005 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 ianuarie 2006. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ------------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.