ANEXĂ din 5 august 2008 cuprinzând Programele şcolare revizuite pentru următoarele discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte: Educaţie muzicală, Educaţie plastică, clasele a V-a - a VIII-a*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 784 bis din 24 noiembrie 2008 --------- Notă ... *) Aprobată de Ordinul nr. 4.988 din 5 august 2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 784 din 24 noiembrie 2008. EDUCAŢIE MUZICALĂ Clasele a V-a - a VI-a NOTĂ DE PREZENTARE Proces complex şi unitar, ce se desfăşoară stadial, educaţia muzicală are drept scop dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de exprimare şi receptare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin audiţii muzicale. Documentul de faţă reprezintă curriculum-ul de educaţie muzicală pentru clasele a V-a - a VIII-a, parte integrantă a parcursurilor de învăţare oferite elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii. Opţiunea pentru acest curriculum a pornit de la premisele următoare: imperativele reformei învăţământului, racordate la tradiţiile învăţământului muzical românesc; proiectarea curriculum-ului pornind de la finalităţile şi obiectivele învăţământului; centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi şi atitudini esenţiale în formarea personalităţii; necesitatea proiectării concentrice a conţinuturilor, asigurând continuitatea şi progresia de la o clasă la alta. În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de şcolaritate obligatorie, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii pentru repertoriul de cântece, sugestii pentru audiţii muzicale proiectate pentru fiecare clasă, standarde curriculare de performanţă. Sugestiile privind repertoriul de cântece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cântece populare aparţinând zonei folclorice respective. Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasele a V-a - a VII-a şi 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii, care aparţin curriculum-ului nucleu, cât şi altele, la decizia şcolii, care devin obligatorii atunci când se optează pentru curriculum extins (2 ore pe săptămână la clasele a V-a a VII-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a VIII-a). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc. În ceea ce priveşte distribuţia orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfăşura fie în alternanţă cu orele de educaţie plastică, fie grupate într-un singur semestru. NOTĂ: Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbi ale minorităţilor naţionale. În lecţii se poate include material vocal şi instrumental (exemple: reproduceri de cântece şi audiţii) conform specificului naţional. OBIECTIVE CADRU CLASA A V-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative, vocale şi instrumentale 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical 4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale şi artistice CONŢINUTURI 1. Practica muzicală Practica vocală: deprinderi specifice de cânt: ţinuta corporală, respiraţia, emisia, dicţia, articulaţia modalităţi de cântare: individuală şi în grup, în dialog, monodică şi *polifonică (cu ison, în canon pe două voci) repertoriu de cântece*2) ___________ *2) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece. Practica instrumentală:*3) ___________ *3) Se recomandă utilizarea instrumentelor de percuţie, a celor de suflat (block flotte, fluiere) sau a unor instrumente specifice zonei. Se poate recurge la ajutorul elevilor ce învaţă instrumente în şcolile de artă, cluburi etc. deprinderi de tehnică instrumentală repertoriu de lucrări instrumentale 2. Elemente de limbaj muzical*4) ___________ *4) Conţinuturile incluse în acest capitol nu vor constitui subiectul unor lecţii teoretice, ci vor fi valorificate ca instrumente pentru analiza lucrărilor muzicale interpretate-audiate. Melodia: sunetele şi notele muzicale cuprinse între do 1 şi do 2 (şi do 2) şi sol (octava mică) şi sol 2 (octava a II-
- a)intervale muzicale organizări sonore: tonalităţile Do Major şi la minor natural; Ritmul: duratele sunetelor şi ale pauzelor muzicale şi valorile corespunzătoare (pătrimea, optimea, doimea, nota întreagă, şaisprezecimea) punctul de prelungire (doimea, pătrimea şi optimea cu punct) combinaţii ritmice cu duratele învăţate, în măsurile de 2/4. 3/4, 4/4 Tempoul: allegro, allegretto, moderato, andante Nuanţele: piano, forte, mezzoforte, mezzopiano Timbrul vocal (voci de copii, femei, bărbaţi) şi instrumental (familii de instrumente muzicale) Structura muzicală a cântecului: strofă, refren, rând melodic 3. Elemente de cultură muzicală Date despre lucrările muzicale abordate: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica Compozitori: A. Vivaldi, W.A. Mozart, J. Haydn, L. v. Beethoven, C. Porumbescu, T. Popovici, D.G. Kiriac Audiţii muzicale*5) ___________ *5) A se consulta sugestiile pentru audiţiile muzicale. Sugestii pentru repertoriul de cântece*6) ___________ *6) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective. Deşteaptă-te, române! A. Pann Tricolorul C. Porumbescu Marşul lui Iancu T. Popovici Barbu Lăutarul Bardul din Mirceşti P. Mezetti Revedere D.G. Kiriac La oglindă T. Popovici Limba românească I. Cartu Sfinte Dumnezeule melodie tradiţională Prohodul Domnului melodie tradiţională Hristos a Înviat melodie tradiţională Fie numele Domnului binecuvântat Al. Podoleanu Colinde populare Hora mare (Frunză verde de cicoare) popular Mândru-i jocul Haţegana popular Faţa de păstor T. Teodorescu Moara T. Popovici A ruginit frunza din vii D.G. Kiriac Răsună codrul I.D. Chirescu Cucule, pasăre sură I.D. Chirescu Cântec de primăvară W.A. Mozart Copilul şi floarea J. Brahms Cântecul gamei R. Rogers Sugestii pentru audiţiile muzicale*7) ___________ *7) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective. Antologie de folclor (Cântece şi jocuri populare) T. Alexandru Trompetele răsună G. Musicescu La oglindă T. Popovici Morarul D.G. Kiriac Pe cărare sub un brad Imnul eroilor I.C. Brătianu Mama I.D. Chirescu Rugăciune I.D. Chirescu Doruleţul I.D. Chirescu Marşul lui Tudor din oratoriul Tudor Vladimirescu Gh. Dumitrescu Dans ţărănesc C. Dimitrescu Baladă pentru vioară şi pian C. Porumbescu Trei jocuri româneşti P. Constantinescu Dansuri româneşti B. Bartok Cântec de leagăn W.A. Mozart Repetiţie de concert W.A. Mozart Mica serenadă W.A. Mozart Alla Turca din Sonata pentru pian în La major nr. 11 W.A. Mozart Anotimpurile A. Vivaldi CLASA A VI-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative, vocale şi instrumentale 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical 4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale/artistice CONŢINUTURI 1. Practica muzicală Practica vocală deprinderi specifice de cânt cântarea monodică şi *)polifonică (cu ison, în canon pe două voci, armonică pe două voci) repertoriu de cântece*8) _________ *8) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece. prin asterisc sunt integrate în segmentul "Curriculum la decizia şcolii". Notă ... *) Obiectivele de referinţă, activităţile de învăţare şi conţinuturile marcate Practica instrumentală: deprinderi de tehnică instrumentală repertoriu de lucrări instrumentale 2. Elemente de limbaj muzical Melodia: modificarea înălţimilor sunetelor prin semnele de alteraţie organizări sonore: tonalităţile Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor Ritmul: combinaţii ritmice în măsurile de 2/4. 3/4, 4/4 (actualizare) sincopa contratimpul Tempoul: accelerarea şi rărirea mişcării (accelerando şi rallentando) Nuanţele: crescendo şi descrescendo Timbrul: formaţii vocale: corul de voci egale şi mixt formaţii instrumentale: orchestra de muzică simfonică Elemente de structură: tema muzicală forma mono-, bi- şi tripartită 3. Elemente de cultură muzicală Tipuri de muzică şi genuri reprezentative: muzica populară: cântecul propriu-zis, cântecul de joc şi melodia instrumentală de joc *)muzica religioasă*9) ___________ *9) Acest conţinut va fi abordat sub aspect practic, prin cântări specifice. Notă ... *) Obiectivele de referinţă, activităţile de învăţare şi conţinuturile marcate creaţii muzicale culte: miniatura instrumentală, suita, rapsodia muzică de divertisment: valsul, tangoul, blues-ul, muzica folk Compozitori: G.F. Handel, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr. Chopin, J. Strauss,G. Bizet, Gh. Cucu, Gh. Dima, G. Musicescu, G. Enescu Audiţii muzicale*10) ___________ *10) A se consulta repertoriul de audiţii muzicale. Sugestii pentru repertoriul de cântece*11) ___________ *11) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective. Deşteaptă-te, române! după A. Pann Pe-al nostru steag C. Porumbescu Hora Unirii Al. Flechtenmacher Biruitorii Trompetele răsună G. Musicescu Ca o zi de primăvară G. Musicescu Stejarul G. Musicescu Plaiuri părinteşti L. Profeta S-a dus cucul de pe-aici popular Pitpalacul N. Oancea Pe lângă plopii fără soţ G. Şerban Ciobănaş cu trei sute de oi popular Pe cărare sub un brad D.G. Kiriac Primăvara P. Ciorogariu Coborâi din deal în vale popular Veniţi să ne închinăm cântare bisericească Hristos a înviat G. Musicescu Cu noi este Dumnezeu cântare bisericească Colinde populare Oda bucuriei L. van Beethoven Teiul Fr. Schubert Cântec de leagăn Fr. Schubert Păstrăvul Fr. Schubert Ave Maria Fr. Schubert Sugestii pentru audiţiile muzicale*12) __________ *12) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective. Miluieşte-mă, Dumnezeule Gh. Cucu Haz de necaz Gh. Cucu Miniaturi pentru pian S. Drăgoi Brâul amestecat Pr. Vlaiculescu Menuet L. Boccherini Cântece fără cuvinte F.M. Bartholdy Fur Elise L. van Beethoven Contradansuri L. van Beethoven Valsuri J. Brahms Dansuri ungare J. Brahms Vals brillant Fr. Chopin Humoreska A. Dvorak Valsuri J. Strauss Impromptu-uri Fr. Schubert Momente muzicale Fr. Schubert Păstrăvul Fr. Schubert Lacul lebedelor (fragmente) P.I. Ceaikovski Spărgătorul de nuci P.I. Ceaikovski Bolero M. Ravel Dans spaniol E. Granados Badinerie din Suita 2 în şi minor pentru orchestră J.S. Bach Visare R. Schumann Suita Muzica apelor (fragmente) G. Fr. Handel Rapsodia albastră G. Gershwin Suita I, partea I, Imaginile dimineţii E. Grieg Suita a II-a Peer Gynt (fragment) E. Grieg Tablouri dintr-o expoziţie M. Mussorgski Messias G. Fr. Handel Rapsodia română nr. 1 şi nr. 2 G. Enescu Suita Impresii din copilărie G. Enescu Poema română G. Enescu Suita La seceriş T. Brediceanu Suita În Munţii Apuseni M. Negrea MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ EDUCAŢIE MUZICALĂ CLASELE A VII-A - A VIII-A Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Educaţia muzicală - ca disciplină de învăţământ - are drept scop dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de exprimare şi receptare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin audiţii muzicale. Acest document reprezintă curriculum-ul revizuit de Educaţie muzicală pentru clasele a VII-a - a VIII-a, ca parte integrantă a parcursurilor de învăţare oferite elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte: - generalizarea învăţământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul şcolar 2003-2004; - menţinerea şi în perioada următoare a struc - turii şi a alocărilor orare din actualul plan-cadru de învăţământ, aprobat cu O.M. nr. 3638/11.04.2001; - centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi şi atitudini, a căror evaluare să fie orientată de standardele curriculare de performanţă, la sfârşitul clasei a VIII-a. Revizuirea a constat, în principal, în reformularea standardelor curriculare de performanţă la sfârşitul clasei a VIII-a, astfel încât principiul accesibilităţii să fie respectat într-o mai mare măsură. Prezentul document cuprinde: - obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de şcolaritate obligatorie; - obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii pentru repertoriul de cântece, sugestii pentru audiţii muzicale proiectate pentru fiecare clasă; - standarde curriculare de performanţă. Sugestiile privind repertoriul de cântece sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cântece populare aparţinând zonei folclorice respective. Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasa a VII-a şi 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii, care aparţin curriculum-ului nucleu, cât şi altele, care vor fi valorificate în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii. Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale. În ceea ce priveşte distribuţia orelor alocate clasei a VIII-a, acestea se pot desfăşura fie în alternanţă cu orele de educaţie plastică, fie grupate într-un singur semestru. Prezenta programă este valabilă pentru toate unităţile de învăţământ preuniversitar, inclusiv şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale. În acest ultim caz, în lecţiile de Educaţie muzicală se poate include material vocal şi instrumental (exemple: reproduceri de cântece şi audiţii), conform specificului naţional. OBIECTIVE CADRU 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale) 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical 4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale/artistice CLASA A VII-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative, vocale şi instrumentale 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical 4. Cultivarea sensibilităţii, imaginaţiei şi creativităţii muzicale/artistice CONŢINUTURI 1. Practica muzicală Practica vocală: deprinderi specifice de cânt cântarea monodică şi *)polifonică (pe două şi trei voci) repertoriu de cântece*1) ___________ *1) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece. Practica instrumentală: deprinderi de tehnică instrumentală deprinderi de acompaniament repertoriu de lucrări instrumentale 2. Elemente de limbaj muzical Melodia: organizări sonore tonale (actualizare) Ritmul: măsuri simple şi compuse: 2/8, 3/8. 5/8 Notă ... *) diviziuni excepţionale: trioletul Notă ... *) ritmul măsurat şi nemăsurat Tempoul şi nuanţele şi rolul lor expresiv (actualizare) Timbrul: formaţii instrumentale: taraful şi orchestra de muzică populară, formaţiile de muzică uşoară, fanfara interpreţi celebri: solişti vocali şi instrumentali de muzică populară, cultă, uşoară Elemente de structură: Notă ... *) forma fixă (strofică) şi liberă (improvizatorică) în muzica populară românească elemente componente ale operei, operetei şi baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou, număr 3. Elemente de cultură muzicală Tipuri de muzică şi genuri reprezentative: muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul de stea, cântecul de nuntă; *)genuri ale folclorului neocazional: doina şi balada Notă ... *) muzică religioasă muzică cultă: opera, opereta, baletul muzică uşoară: stiluri şi interpreţi Compozitori: W. A. Mozart, G. Bizet, G. Rossini, G. Verdi, K.M. von Weber, P.I. Ceaikovski, A. Pann, I. Vidu, M. Jora audiţii muzicale*2) ___________ *2) A se consulta sugestiile pentru audiţiile muzicale. Sugestii pentru repertoriul de cântece*3) ___________ *3) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective. Imnul eroilor I.G. Brătianu Românul C. Porumbescu Trompetele răsună G. Musicescu Cea de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul din colecţia G. Musicescu Vântuleţ de primăvară popular Trandafir de la Moldova popular M-a făcut mama oltean popular Faţa dobrogeană popular Tatăl nostru A. Pann Apărătoarei Doamne cântare bisericească Unul sfânt cântare bisericească Mântuieşte Doamne, poporul tău cântare bisericească Mergi la cer A. Flechtenmacher Colinde O, lume, ce frumoasă eşti! L. van Beethoven Cântări de veselie G. Donizetti Cântec de leagăn J. Brahms Barcarola C.M. von Weber Corul vânătorilor din opera "Freischutz" C.M. von Weber Sugestii pentru audiţiile muzicale*4) ___________ *4) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective. Răsunetul Ardealului I. Vidu Răsunet de la Crişana I. Vidu Grânele vara se coc I. Vidu Negruţa I. Vidu Trandafir de pe răzoare S. Drăgoi Opera Năpasta (fragmente) S. Drăgoi Divertisment rustic S. Drăgoi Tatăl nostru A. Pann Poloneze Fr. Chopin Valsuri Fr. Chopin Mazurci Fr. Chopin Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră Fr. Chopin Opera Nunta lui Figaro (uvertura, arii) W.A. Mozart Opera Oberon (uvertură) K.M. von Weber Opera Freischutz (fragmente) K.M. von Weber Opera Bărbierul din Sevilla (uvertura, arii) G. Rossini Opera Wilhelm Tell (uvertura) G. Rossini Opera Coţofana hoaţă (uvertura) G. Rossini Opera Traviata (arii, duete, coruri) G. Verdi Opera Aida (arii, duete, coruri) G. Verdi Opera Nabucco (arii, duete, coruri) G. Verdi Opera Trubadurul (arii, duete, coruri) G. Verdi Opera Ernani (arii, duete, coruri) G. Verdi Baletul Lacul lebedelor (fragmente) P.I. Ceaikovski Baletul Spărgătorul de nuci (fragmente) P.I. Ceaikovski Baletul Frumoasa din pădurea adormită (fragmente) P.I. Ceaikovski Baletul "La piaţă" (fragmente) M. Jora Opera Carmen (fragmente) G. Bizet CLASA A VIII-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative (vocale şi instrumentale) 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a muzicii şi formarea unei culturi muzicale 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical 4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii muzicale/artistice CONŢINUTURI 1. Practica muzicală Practica vocală: deprinderi specifice de cânt cântarea monodică, *)polifonică (canon pe două şi trei voci) şi armonică (pe două voci) repertoriu de cântece*5) ___________ *5) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece. Practica instrumentală: deprinderi de tehnică instrumentală deprinderi de acompaniament repertoriu de lucrări instrumentale 2. Elemente de limbaj muzical Melodia: organizări sonore tonale: tonalităţile Do Major, la minor, Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor (actualizare); *)tonalităţile Re Major, şi minor, Şi bemol Major, sol minor Ritmul: combinaţii ritmice binare şi ternare rolul expresiv al ritmului orchestra simfonică 3. Elemente de cultură muzicală Audiţii muzicale*6) ___________ *6) A se consulta sugestiile pentru repertoriul de audiţii muzicale. Genuri muzicale: muzica cultă: liedul, sonata, concertul, simfonia muzica uşoară, muzica de divertisment, muzică de jazz Compozitori: J.S. Bach, J. Haydn, W. A. Mozart, L.v. Beethoven, Fr. Schubert, R. Schumann, Fr. Liszt, F. M. Bartholdy,, J. Brahms, G. Enescu,, M. Jora, P. Constantinescu Sugestii pentru repertoriul de cântece*7) ___________ *7) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective. Deşteaptă-te, române! A. Pann Gaudeamus igitur Pui de lei I. Brătianu Limba noastră Al. Cristea Graiul neamului T. Cerne Sfânta zi de liberate Al. Flechtenmacher Iancu la Turda T. Popovici Marş de 1 Mai C. Porumbescu Doruleţule I. Chirescu Eu mă duc, codrul rămâne T. Teodorescu Colinde Chiril Popescu Corul sclavilor din opera Nabucco G. Verdi Aria lui Papageno din opera Flautul fermecat W.A. Mozart Cântecul lui Solveig din suita Peer Gynt E. Grieg Trandafirul F. Schubert Arii din opereta Liliacul J. Strauss Sugestii pentru audiţiile muzicale*8) _________ *8) La clasele, secţiile, şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, repertoriul de cântece şi audiţiile muzicale pot fi completate cu creaţii muzicale aparţinând minorităţii respective. Tocata şi fuga în re minor J.S. Bach Suita nr. 2 în şi minor (fragmente) J.S. Bach Concertul pentru două viori şi orchestră în re minor J.S. Bach (partea I) Concertul italian (pentru pian) J.S. Bach Concerte brandenburgice (fragmente) J.S. Bach Missa în şi minor (fragmente) J.S. Bach Ave Maria J.S. Bach - Ch. Gounod Stabat mater S. Pergolesi Concertul pentru vioară în la minor A. Vivaldi Simfonia nr. 101 (Ceasornicul) J. Haydn Simfonia nr. 94 (Surpriza) J. Haydn Concertul pentru pian şi orchestră nr. 21 în Do W.A. Mozart Major (partea a II-
- a)W.A. Mozart Mica serenadă Concertul pentru vioară şi orchestră în La Major (partea I) W.A. Mozart Simfonia nr. 40 în sol minor (partea I) W.A. Mozart Sonata pentru pian op. 13 "Patetica" L. van Beethoven Sonata pentru pian op. 27 nr. 2 (a Lunii) L. van Beethoven Concertul pentru vioară şi orchestră în Re Major (partea I) L. van Beethoven Concertul pentru pian şi orchestră nr. 5 (fragmente) L. van Beethoven Simfonia a V-a (fragmente) L. van Beethoven Simfonia a IX-a în re minor (fragmente) L. van Beethoven Simfonia a IX-a Din Lumea Nouă A. Dvorak Un american la Paris G. Gershwin West Side Story L. Bernstein Summertime L. Armstrong STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ EDUCAŢIE PLASTICĂ Clasele a V-a - a VI-a NOTĂ DE PREZENTARE Evoluţia societăţii omeneşti face apel în mod constant la virtuţile formative ale educaţiei prin şcoală şi, între diferitele arii curriculare, artele vizuale în cazul curriculumului de faţă constituie un domeniu privilegiat de formare a unor atitudini proprii în faţa operei de artă în parallel cu formarea la elevi de deprinderi pentru a exprima un limbaj specific. Prin statutul său, obiectul de studiu educaţie plastică promovează cultivarea sensibilităţii, a disponibilităţilor creative individuale în scopul comunicării cu şi prin artă şi creează premisele unui transfer către celelalte discipline şi în viaţa socială. Subliniem faptul că o mare parte din conţinuturile ce vor fi predate pe parcursul întregului ciclu cum ar fi unele teorii despre formă şi culoare, despre contrastele cromatice, despre dominante ş.a., sistematizate şi structurate ca atare, se datorează contribuţiei unor artişti şi teoreticieni conectaţi la mişcarea artistică a Şcolii de la Bauhaus, adică secolul al XIX lea şi prima parte a secolului XX. Actualul curriculum prezintă următoarele caracteristici: este centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare, în funcţie de obiectivele cadru şi de obiective de referinţă; conţinutul valoric este predominant; este adaptat la posibilităţile de asimilare ale elevilor; este cu precădere intuitiv şi formativ; propune activităţi didactice diversificate în funcţie de interesele şi de posibilităţile elevilor. În acest context, structura actualului curriculum cuprinde: obiective cadru, urmărite pe parcursul întregii etape de şcolaritate obligatorie, obiective de referinţă, exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, sugestii pentru tematică, sugestii pentru aplicaţii proiectate pentru fiecare clasă, standarde curriculare de performanţă. Dată fiind plaja orară prevăzută în planul cadru (1-2 ore pentru clasele V - VII şi 1/2-1 oră pentru clasa a VIII-a), curriculum-ul conţine atât obiective de referinţă şi conţinuturi obligatorii, care aparţin curriculum-ului nucleu, cât şi altele, la decizia şcolii, care devin obligatorii atunci când se optează pentru curriculum extins (2 ore pe săptămână la clasele a V-a - a VII-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a VIII-a). Acestea din urmă sunt marcate cu asterisc. OBIECTIVE CADRU CLASA A V-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate 2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic 4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic CONŢINUTURI 1. Introducere în domeniul artelor plastice: ramuri, genuri, spaţiul plastic, materiale şi tehnici de lucru 2. Culorile spectrului solar: cercul cromatic (culori primare, *binare de gradul 1 şi II, calde şi reci,*culori complementare) şi nonculori 3. Elemente de limbaj plastic: punct, linie, formă, forme naturale-forme plastice, plane şi *spaţiale, culoare. 4. Tratarea picturală: amestecuri cromatice şi acromatice; nuanţe şi griuri; tratarea decorativă 5. Compoziţia plastică: compoziţia închisă şi compoziţia deschisă; 6. Artele plastice în Antichitate: Egipt, Grecia, Roma, *China, *India. CLASA A VI-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate 2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic 4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic CONŢINUTURI 1. Contraste cromatice (după Johanes Itten - Şcoala de la Bauhaus, teoria constructivă de culoare) 2. Acorduri cromatice 3. Dominantă de culoare - game cromatice 4. *Compoziţia plastică (continuare); despre *ritm în compoziţia plastică 5. Noţiuni generale ale istoriei artelor: stilul bizantin, romanic, gotic şi renascentist MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ EDUCAŢIE PLASTICĂ CLASELE A VII-A - A VIII-A Bucureşti, 2008 OBIECTIVE CADRU 1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate 2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic 4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic CLASA A VII-A 1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate 2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic 4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic CONŢINUTURI 1. Redarea în perspectivă a liniei, a suprafeţei şi a volumului: studii după natură (natură statică, *peisaj); valoraţie creion - cărbune, culoare- efectul spaţial al culorilor 2. Forme plane şi forme spaţiale obţinute în urma observării naturii 3. Compoziţia plastică cu mai multe centre de interes - compoziţia statică şi compoziţia dinamică. 4. Compoziţia decorativă; principii decorative: stilizarea, repetiţia, alternanţa şi jocul de fond. Ritmul în compoziţia decorativă 5. Noţiuni generale de Istoria Artelor: curente şi reprezentanţi, secolele XVII, XVIII şi XIX, curente şi reprezentanţi; aplicaţii. CLASA A VIII-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi tehnici variate 2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic 4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic CONŢINUTURI 1. Studiul după natură, creion şi culoare: natură statică, *portret, proporţiile corpului omenesc 2. Elemente de desen proiectiv: - reprezentarea punctului, a dreptei, a formelor şi a corpurilor geometrice (cub, prismă, piramidă), în proiecţie ortogonală, pe cele trei plane de proiecţie şi în epură - reprezentarea punctului, a dreptei, a formelor şi a corpurilor geometrice în perspectivă 3. Compoziţia decorativă pe baza modificării succesive a spaţiului în cadrul unei liniaturi iniţiale. 4. Noţiuni generale de design; design grafic, design de produs, design ambiental 5. Noţiuni generale de istoria artelor - sec. XX. Arta românească în sec. XIX-XX Original - reproducere, *kitsch-ul STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ ----