ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 8 din 30 martie 1998

(4)din Constituţia României, Guvernul României emite următoarea ordonanţa de urgenţă: Articolul UNIC Se ratifica Memorandumul de finanţare a Programului Operational de Ţara PHARE 1997 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti la 19 decembrie

1. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru integrare europeană, Alexandru Herlea Ministrul afacerilor externe, Andrei Plesu p. Ministrul finanţelor, Valentin Lazea, secretar de stat p. Ministrul reformei, Adrian Ciocanea MEMORANDUM DE FINANŢARE*) ------------- Notă ... *) Traducere. Comisia Comunităţii Europene, denumita în continuare Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumita în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, au convenit cele ce urmează: Măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în acest memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 este stabilit de Condiţiile generale anexate la acordul-cadru dintre comisie şi Guvernul României, completate dn prevederile acestui memorandum şi prin prevederile speciale anexate la acesta. Articolul 1 Natura şi subiectul Ca parte a programului sau de asistenţa, Comisia va contribui la finanţarea gratuita a următoarei măsuri: Numărul proiectului: RO-9703-9713 Titlul: Program Operational de Ţara 1997 Durata: până la 31 decembrie
2. Articolul 2 Angajamentul Comunităţii Contribuţia financiară a Comunităţii este fixată la nivelul maxim de 76,61 MECU, denumita în continuare finanţarea gratuita. Finanţarea gratuita are o dată de expirare, după care orice sold rămas disponibil va fi anulat. Comisia poate însă, în funcţie de împrejurări, să fie de acord cu o prelungire adecvată a acestei date de expirare, cu condiţia ca o asemenea prelungire să fie solicitată şi justificată în mod corespunzător de către Guvernul României. Pentru prezenta măsura, data de expirare a finanţării gratuite este stabilită prin prezentul memorandum la 31 decembrie
3. Articolul 3 Adrese Corespondenta privitoare la executarea măsurii, având menţionate numărul şi titlul măsurii, va fi adresată: Pentru Comunitate: ------------------ Comisia Comunităţilor Europene DG-IA/B/4 Rue de la Loi, 200 (SC29 2140) B-1049 Bruxelles, Belgia Adresa telegrafica: COMEUR BRUXELLES Telex: 21877 COMEU B Fax: 322/299.16.66 Pentru Guvernul României: ------------------------- Ministrul pentru integrare europeană Piaţa Victoriei nr. 1 Bucureşti, România Telefon: 401.312.69.28 222.36.80 Fax: 401.312.69.29 Articolul 4 Numărul de exemplare Acest memorandum este întocmit în limba engleza, în doua exemplare. Articolul 5 Intrarea în vigoare Acest memorandum va intră în vigoare la data semnării de către ambele părţi. Numai cheltuielile care au loc după această dată sunt eligibile pentru finanţarea gratuita. Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui memorandum. Anexe: Acordul-cadru şi Clauza de arbitrare (anexa 1 [a] [b]) Prevederi speciale (anexa 2) ACORD-CADRU*) ---------- Notă ... *) Traducere. Comisia Comunităţilor Europene, numita în cele ce urmează Comisia, actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, numita în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de altă parte, împreună denumite părţi contractante, având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2698/90 din 17 septembrie 1990, având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea, în cele ce urmează, a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii, au convenit după cum urmează: Articolul 1 Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum care urmează a fi convenit între părţile contractante, numit în continuare memorandum de finanţare, pentru care este oferit un model în anexa C. România va lua toate măsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor. Articolul 2 Fiecare măsura finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare. Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, în funcţie de necesităţile implementarii măsurii în discuţie. Articolul 3 Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentată de delegaţia sa, o dată ce aceasta va fi înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. Articolul 4 Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenţie. În acest caz, termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionaţi într-un acord ce va fi încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. Articolul 5 Orice diferend legat de acest acord, care nu poate fi rezolvat prin consultare, va fi soluţionat, în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B. Articolul 6 Acest acord este întocmit în dublu exemplar, în limba engleza. Articolul 7 Acest acord va intră în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecărei părţi contractante. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, exceptând situaţia în care efectivitatea lui încetează prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă. La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord, orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi adusă la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. Articolul 8 Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor operaţiuni convenite între părţile contractante, care, prin natura lor, nu sunt cuprinse într-un memorandum specific, finanţat, în baza programului de asistenţa PHARE, la cererea Guvernului României. Anexele vor fi considerate ca fiind parte integrantă a acestui acord. Întocmit la Bucureşti în ziua de 12 martie 1991 Eugen Dijmarescu, ministru de stat, ROMÂNIA Frans Andriessen, vicepreşedinte al Comisiei Europene COMUNITATEA Anexa A CONDIŢII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANŢARE În aceste Condiţii generale, termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. Titlul I Finanţarea proiectelor Articolul 1 Obligaţia Comunităţii Angajamentul Comunităţii, numit în cele ce urmează finanţarea gratuita a C.E.E., a carei valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se va desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător. Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuita a C.E.E. vor fi suportate de Beneficiar. Articolul 2 Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a C.E.E. Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a C.E.E. va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare. Articolul 3 Cheltuirea Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare, numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie. În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a C.E.E., cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita. Oricum, în anumite contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata directa de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare. Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, în vederea aprobării de către Comisie a contractelor ce trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuita a C.E.E. sa fi fost angajata anterior. În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu prevede altfel, o primă transa de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi executată în favoarea Beneficiarului, pentru a facilita lansarea măsurii. Alte transe de plată vor fi disponibilizate, la cererea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate în paragraful 2 de mai sus. Titlul II Achiziţionarea Articolul 4 Generalitati Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnica va fi menţionată în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos. Articolul 5 Condiţii de participare
4. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea, în timp util, a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute, pentru Comunitate, cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, iar pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzător.
5. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE. Articolul 6 Derogarea de la procedurile standard Acolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în doua stagii, operaţiuni multifazate, specificăţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional: - acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie; - încheierea contractelor prin acord direct; - realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice. O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare. Articolul 7 Acordarea contractelor de lucrări şi livrări Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca, pentru fiecare operaţiune, oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi calităţii serviciilor, al naturii şi condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau livrărilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice. Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, cat de repede posibil. Articolul 8 Contractele de cooperare tehnica
6. Contractele de cooperare tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţa tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
7. Contractele vor trebui sa fi întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când astfel se prevede în memorandumul de finanţare.
8. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.
9. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagă, dintre cei propuşi, candidatul cu care intenţionează sa încheie contractul.
10. Când exista recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Titlul III Acordarea de facilităţi Articolul 9 Privilegii generale Personalului care participa la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor familiilor lor li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenţa economică şi de cooperare tehnica. Articolul 10 Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţă În cazul contractelor de lucrări, livrări sau servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi rezidenţă în situaţiile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna după desemnarea contractului. Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau servicii finanţate de Comunitate şi membrilor cei mai apropiati ai familiei lor să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. Articolul 11 Importul şi reexportul de echipament Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului. Beneficiarul va acorda, în plus, persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat. Articolul 12 Controlul importurilor şi schimburilor valutare Pentru executarea măsurilor, Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia. Beneficiarul va acorda permisele necesare repatrierii fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. Articolul 13 Impozitare şi vama
11. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuita a C.E.E.
12. Importurile în baza contractelor de livrări încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E. vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe de import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare, pentru a fi livrate către contractant, astfel cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata, conform celor cerute pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau diferende asupra stabilirii taxelor vamale, plăţilor sau impozitelor menţionate mai sus.
13. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E. nu vor fi supuse, în statul Beneficiarului, plăţii taxei pe valoarea adăugată, timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.
14. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat, din statele membre ale Comunităţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E., vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
15. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice şi membrii familiilor lor, altele decât cele recrutate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, taxe de import, taxe şi alte impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţara, conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.
16. Persoanele fizice şi juridice care importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, astfel cum este definit în legislaţia naţionala a Beneficiarului faţă de echipamentul respectiv. Titlul IV Executarea contractelor Articolul 14 Originea livrărilor Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava Macedonia. Articolul 15 Proceduri de efectuare a plăţilor
17. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a C.E.E., documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile efectuate fie de unităţi europene de cont (ECU), fie, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului, sau în valută statului unde ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri, sau în valută statului unde sunt produse livrările.
18. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plăţii.
19. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil. Titlul V Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar Articolul 16 Inspecţie şi evaluare
20. Comisia va avea dreptul să-şi trimită proprii agenţi sau reprezentanţii autorizaţi corespunzător pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară sau de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz, Comisia va comunică în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni. Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile potrivite pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducă la îndeplinire evaluarile sau inspecţiile.
21. Beneficiarul: a) va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; ... b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus menţionaţi ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante, privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare, şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene în executarea evaluărilor contabile privind utilizarea finanţării gratuite a C.E.E. ... Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat. Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite, care vor fi rambursate Comisiei. Articolul 17 Urmărirea măsurilor În urmărirea executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, acolo unde este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări pentru măsura, care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere. Beneficiarul va întocmi rapoarte către Comisie conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii, şi asupra completării acesteia după încheiere. Comisia, în lumina rapoartelor şi, acolo unde este oportun, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a acestuia. Titlul VI Prevederi generale şi finale Articolul 18 Consultări - Diferende
22. Orice problema legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, când este necesar, la un amendament al memorandumului de finanţare.
23. Acolo unde se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi aceste Condiţii generale, care nu au fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii, după consultarea cu Beneficiarul.
24. Beneficiarul poate renunţa, total sau parţial, la executarea măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori. Articolul 19 Anunţ - Adrese Orice anunţ şi orice acord între părţile contractante, prevăzute în contextul acordului-cadru de faţa, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul şi titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate sa primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare. Anexa B ARBITRAJ Orice diferend între părţile contractante, rezultând din acordul-cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvat prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supus arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează: Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte. Tribunalul de arbitraj va consta în trei arbitri, numiţi după cum urmează: - un arbitru va fi numit de Beneficiar; - un al doilea arbitru va fi numit de Comisie; - al treilea arbitru (numit în continuare şi conducător), va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de secretarul general al O.N.U. Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător. Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să-şi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.
25. OBIECTIVELE ŞI PRIORITĂŢILE PROGRAMULUI România şi-a depus candidatura pentru a deveni membru al Uniunii Europene (U.E.). În procesul pregătirii sale pentru aderare, România trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, şi anume:

(1)stabilitatea instituţiilor garantate ale democraţiei, statului de drept, drepturilor omului şi respectului şi protecţiei minorităţilor;

(2)existenta unei economii de piaţa functionale, precum şi capacitatea de a face faţa presiunii concurentiale şi forţelor pieţei din U.E.;

(3)capacitatea de a-şi asuma obligaţiile care decurg din statutul de membru, incluzând aderarea la obiectivele uniunii politice, economice şi monetare. În concordanta cu Programul Indicativ Multianual, obiectivul asistenţei PHARE va fi sprijinirea României pentru îndeplinirea acestor criterii, astfel încât sa îi fie facilitata aderarea la U.E. Acest obiectiv urmează să fie atins prin acordarea de sprijin în următoarele arii prioritare: 1. dezvoltare instituţională prin sprijin pentru armonizare în domeniile standardelor alimentare şi statistic, cat şi prin dezvoltarea capacităţilor în domeniul judiciar, al integrării europene, dezvoltării administraţiei publice locale, dezvoltării regionale şi în domeniul democraţiei; 2. investiţii în domeniul mediului şi, în special, în domeniile apelor uzate şi apei potabile; de asemenea, în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (I.M.M.); 3. stabilizarea finanţelor publice şi continuarea reformei prin programe ce privesc atât veniturile, cat şi cheltuielile bugetare, simultan cu sprijinirea creării unei reţele de protecţie în domeniul sănătăţii. 1.1. Dezvoltare instituţională Obiective generale În contextul integrării României în U.E., obiectivul general al acestei componente este de a ajuta România în procesul adoptării acquisului şi în construirea capacităţii de implementare a legislaţiei armonizate într-un număr de domenii prioritare. Obiective specifice: * sprijinirea concordanţei depline cu principalele norme şi standarde statistice ale U.E. până în anul 2000, cu privire la regulile şi sistemele de colectare, procesare şi diseminare a datelor; * accelerarea armonizării legislaţiei, normelor şi standardelor privind produsele alimentare şi facilitarea adaptării industriei alimentare din România la noul mediu concurential şi de reglementare; * contribuţia la creşterea capacităţii sistemului judiciar român şi a Ministerului Public de a sprijini statul de drept şi de a face faţa noilor ameninţări în domeniul criminalistic; * sprijinirea intaririi structurilor destinate integrării europene, astfel încât Consiliul pentru Integrare Europeană, în special, şi Guvernul României, în general, să-şi poată îndeplini rolul în procesul de preaderare; * sprijinirea dezvoltării în continuare a administraţiei locale româneşti, pentru a-i permite să-şi îndeplinească rolul în dezvoltarea economică şi socială la nivel local; * sprijinirea dezvoltării structurii administrative necesare reducerii disparitatilor regionale în România; * sprijinirea consolidării instituţionale în domeniul cultural şi dezvoltarea artelor şi a societăţii civile, prin proiecte în domeniul democraţiei. 1.2. Finanţarea investiţiilor Obiective generale: * obiectivul general al Programului de dezvoltare a serviciilor municipale (M.U.D.P.) îl reprezintă crearea cadrului pentru investiţii substanţial sporite în infrastructura municipala de apa potabilă şi ape uzate, pe termen lung, pentru a pune la dispoziţie servicii adecvate şi a îmbunătăţi concordanta cu standardele de mediu în domeniul apei potabile şi al apelor uzate; * Programul de dezvoltare a I.M.M. va contribui la sporirea accesului I.M.M. la finanţări. Obiective specifice: * punerea la dispoziţie de servicii îmbunătăţite în domeniul aprovizionarii cu apa şi al apelor uzate şi reducerea pierderilor de apa în zece oraşe româneşti. Introducerea de tehnologii eficiente pentru îmbunătăţirea concordanţei cu standardele de calitate a apei şi de protecţie a mediului; * dezvoltarea şi consolidarea managementului financiar şi operational al companiilor municipale de apa; * dezvoltarea cooperării dintre companiile municipale de servicii şi administraţia publică locală; * dezvoltarea şi consolidarea proceselor de planificare bugetară şi a investiţiilor în cadrul administraţiei publice locale şi a mecanismelor pentru finanţarea pe bază de credite a infrastructurii locale; * instituirea de mecanisme descentralizate de finanţare a I.M.M. într-un număr limitat de zone-pilot; * stimularea oferirii de credite pe termen mediu pentru I.M.M., prin punerea la dispoziţie sectorului bancar a unor finanţări pe termen mediu în condiţii avantajoase, în favoarea I.M.M. 1.3. Sprijin pentru stabilizarea finanţelor publice şi pentru reforma Obiective generale: * sprijinirea Guvernului României pentru reorganizarea sistemului sau de finanţare a sănătăţii, dezvoltarea capacităţii Ministerului Sănătăţii de administrare a resurselor sale financiare, umane şi materiale, garantarea pentru întreaga populaţie a unui acces minim la servicii calificate şi facilitarea armonizării legislaţiei; * instituirea unei taxe moderne pe venitul global, în vederea asigurării generarii de venituri la bugetul de stat, perfectionand, totodată, procesul de impozitare şi relaţiile dintre contribuabili şi administraţie. Obiective specifice: Sprijin pentru: * implementarea Legii privind asigurările sociale de sănătate, aprobată recent; * accelerarea privatizării serviciilor medicale, cu accent asupra celor de ocrotire a sănătăţii la nivel primar; * instituirea unei baze normative adecvate şi a unor structuri eficace de control pentru produse farmaceutice, sanguine şi biologice, în concordanta cu standardele europene; * crearea sistemului computerizat necesar pentru implementarea impozitului pe venitul global; * definirea şi implementarea campaniei de informare; * instruirea administraţiei fiscale şi dezvoltarea profesiei fiscale. 2. DESCRIEREA PROGRAMULUI 2.1. Dezvoltarea instituţională Programul acoperă următoarele componente: armonizarea legislaţiei în domeniul statistic şi al standardelor alimentare şi dezvoltarea capacităţii în domeniul judiciar, al integrării europene, dezvoltării administraţiei publice locale, dezvoltării regionale şi democraţiei. Statistica Obiectivul general al programului este sa sprijine integrarea completa şi rapida a sistemului statistic românesc în cel european. Aceasta reprezintă o preconditie pentru schimbul de informaţii comparabile dintre România şi U.E. şi pentru alimentarea adecvată cu date a procesului de preaderare. Pentru realizarea acestui obiectiv general, programul are doua obiective imediate intercorelate: * primul consta în concordanta totală dintre sistemul statistic românesc şi principalele norme şi standarde ale U.E. până în anul 2000. Programul va finanta îmbunătăţiri ale metodelor şi practicilor în sectoarele selecţionate, cum ar fi cel social, industrial, al statisticilor de mediu şi regionale şi conturile naţionale; * al doilea priveşte întărirea bazei pentru un sistem statistic viabil, armonizat cu cel al U.E. Programul va aborda, în primul rând, capacitatile interne ale Comisiei Naţionale pentru Statistica, prin scheme de instruire şi reciclare; va fi concepută o strategie de instruire la locul de muncă. Armonizarea standardelor alimentare Acest program sprijină armonizarea şi alinierea legislaţiei, standardelor şi practicii de producţie româneşti din domeniul alimentar cu acquisul comunitar, prin doua componente care se concentreaza asupra: 1. sprijinul orientat către ministere şi alte entităţi publice; 2. sprijinul acordat întreprinderilor din industria alimentara. Ministerele-cheie avute în vedere pentru acordarea de asistenţa sunt Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Sănătăţii. Scopul este acela de a propune anumite schimbări necesare pentru legislaţia, standardele şi procesele de aplicare din România, în scopul alinierii la măsurile-cheie din cadrul U.E., identificate în Cartea Alba din anul 1995 (actualizate în mod corespunzător), de a evalua, împreună cu reprezentanţii din industrie şi cu celelalte părţi implicate interesate, impactul şi timpul necesar pentru efectuarea schimbărilor la nivelul producţiei şi distribuţiei şi de a întări capacitatile de aplicare şi monitorizare. În paralel cu sprijinul acordat pentru instituţiile şi capacitatile guvernamentale, se va acorda asistenţa în cadrul celei de-a doua componente pentru informarea şi sprijinirea întreprinderilor în vederea obţinerii concordanţei cu cele mai bune practici legislative şi industriale ale U.E. Judiciar Acest program pentru domeniul judiciar din România este primul de acest fel. Scopul sau este de a contribui la întărirea statului de drept şi la crearea unui sistem judiciar modern în România. În plus, programul îşi propune o sporire a cunoştinţelor şi expertizei magistraţilor şi consilierilor români din cadrul Ministerului de Justiţie asupra valorilor democratice, incluzând norme de drepturi ale omului, şi sa familiarizeze consilierii din Ministerul Justiţiei cu acquisul comunitar, pentru a facilita procesul de armonizare legislativă în contextul strategiei româneşti de preaderare. Aceste obiective vor fi realizate prin: * dezvoltarea Institutului Naţional al Magistraturii şi Implementarea unui proiect cuprinzator de formare pentru consilierii din Ministerul Justiţiei; * conceperea şi implementarea unui proiect privind o biblioteca cu specific juridic şi furnizarea de documentaţie pentru sectorul juridic românesc, Ministerul Public şi consilierii din cadrul Ministerului Justiţiei; * iniţierea etapelor către crearea unei infrastructuri electronice de comunicaţii şi informaţii, prin intermediul unui sistem de management al cazurilor şi documentaţiei (S.M.C.D.). Strategia consolidata de preaderare Guvernul României este ferm angajat pe calea integrării europene. În vederea accelerarii pregătirii tarii pentru aderarea la U.E., Guvernul este hotărât sa întărească rolul Consiliului pentru Integrare Europeană (C.I.E.), în calitatea sa de instituţie centrala în procesul de preaderare. Experienta de până acum a atras atenţia asupra necesităţii diferentierii dintre nivelul de formulare a politicilor şi cel de implementare. În concluzie, Guvernul a decis reorganizarea C.I.E. şi îmbunătăţirea cadrului instituţional prin înfiinţarea a trei noi direcţii - "Acquis comunitar", "Acorduri europene" şi "Strategie şi relaţii publice" la nivelul de formulare a politicilor, ca şi prin înfiinţarea unui Oficiu de Plati şi Contractare PHARE şi a Institutului European, subordonate la C.I.E., la nivelul de implementare. Principalele rezultate ale programului vor fi: * un Consiliu pentru Integrare Europeană reorganizat, capabil sa îndeplinească noile sarcini ce îi revin din perspectiva aderării României la U.E.; * un număr de noi instituţii (de exemplu: Oficiul de Plati şi Contractare PHARE, Institutul European), capabile sa stimuleze procesul de integrare europeană; * actualizarea Strategiei naţionale de preaderare (S.N.P.A.) şi a Planului naţional pentru adoptarea acquisului (P.N.A.A.); * o administrare financiară a programului PHARE în România, îmbunătăţită şi mai transparenta; * pregătirea unui număr de 1.000 de funcţionari publici, inclusiv viitorii negociatori ai aderării; * un progres substanţial în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei. Dezvoltarea administraţiei publice locale Programul va sprijini implementarea legilor privind bugetele locale, respectiv patrimoniul public şi privat. El conţine trei componente: 1. întărirea sistemului autonomiei locale Scopul sau este sprijinirea asociaţiilor din domeniul administraţiei publice locale (Asociaţia Preşedinţilor de Consilii Judeţene, Federaţia Primarilor de Municipii şi Federaţia Oraşelor) în construirea capacităţii de a-şi îndeplini rolul în mod adecvat; 2. sporirea capacităţilor de formare profesională pentru administraţia publică locală; şi 3. dezvoltarea cooperării şi a dialogului dintre diferitele niveluri centrale şi locale ale administraţiei publice. Dezvoltare regionala Obiectivul imediat al programului îl constituie o infrastructura administrativă eficace pentru implementarea politicii de dezvoltare regionala atât la nivel naţional, cat şi regional, până la sfârşitul anului 1998. Indicatorul de măsurare a succesului îl va constitui înfiinţarea unei unităţi de dezvoltare regionala (U.D.R.), a unei comisii naţionale pentru dezvoltare regionala şi a unui fond de dezvoltare regionala la nivel naţional, precum şi a opt agenţii de dezvoltare regionala la nivel regional. U.D.R. şi Comisia Naţionala pentru Dezvoltare Regionala vor deveni punctele focale de coordonare a întregului sprijin pe care Comisia Europeană îl va furniza în viitor în domeniile politice regionale şi al fondurilor structurale*). Rezultatele programului vor fi: (

1. i)planurile de dezvoltare regionala pentru fiecare dintre cele opt macroregiuni; (îi) programul naţional de dezvoltare regionala; (iii) crearea unei capacităţi instituţionale şi de infrastructura eficace şi viabile, în cadrul: - Unităţii de Dezvoltare Regionala; - Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare Regionala; - celor opt agenţii de dezvoltare regionala; (
2. iv)constituirea sistemelor operationale şi de control necesare pentru asigurarea unei operari eficace şi transparente a Fondului Naţional de Dezvoltare Regionala; (
3. v)prin intermediul punctelor (i)-(iv), crearea capacităţii la nivel naţional de coordonare a fondurilor structurale, oferind astfel un punct focal pentru dialog şi negocieri cu Comisia Europeană. ----------- Notă ... *) Prin rolurile complementare pe care le au în implementare programele PHARE şi DG XVI. Dimensiunea culturală a democraţiei Obiectivul programului îl constituie întărirea articularii sectorului cultural românesc la eforturile întreprinse în vederea facilitării inaintarii României pe calea aderării la U.E. Acest proces vizează consolidarea democraţiei şi a dezvoltării instituţionale. Programul îşi propune realizarea obiectivului sau principal prin sprijinirea Ministerului Culturii în dezvoltarea unei strategii pe termen mediu, destinată sa impulsioneze modernizarea, eficienta managementului şi capacitatea de a răspunde noilor cerinţe ale societăţii româneşti. Programul îşi propune, de asemenea, sa implementeze mecanisme de sprijin vizând viabilitatea proiectelor culturale, inclusiv a celor rezultate pe baza noilor parteneriate dintre domeniile public/privat. Programul cuprinde doua componente: 1. consolidarea instituţională în sectorul cultural, cu accent special asupra a trei domenii: legislaţie, reforma ministerului şi sprijinirea autorităţilor locale şi regionale; şi 2. înfiinţarea unui fond pentru dezvoltarea artelor şi societăţii civile, inclusiv proiecte din sfera industriei, care subliniaza rolul culturii în relaţiile din cadrul comunităţii. 2.2. Finanţarea de investiţii Programul de dezvoltare a serviciilor municipale Programul de dezvoltare a serviciilor municipale (M.U.D.P.) este un program de mari dimensiuni, de cooperare tehnica şi investiţii, condus de B.E.R.D. pentru reabilitarea infrastructurii municipale de aprovizionare cu apa şi a apelor reziduale, în vederea remedierii deteriorarilor rezultate din lipsa cronica de investiţii la un nivel suficient. O prima faza a fost implementata în cinci oraşe, începând din anul 1995, pe baza creditelor B.E.R.D., în suma de 50 MECU. Cea de-a doua faza care debuteaza în prezent (M.U.D.P. II) vizează alte zece oraşe selectate pe baza conţinutului tehnic al propunerilor lor de investiţii, prioritatea acordată de către autorităţile locale sectorului apei potabile şi apelor uzate, cat şi populaţiei, raportate la valoarea investiţiei propuse. M.U.D.P. II este un program de investiţii de capital cu o durată de patru ani, cu un cost total estimat de 132,63 MECU. Se intenţionează ca programul general să fie cofinantat de către un împrumut B.E.R.D. (65,04 MECU), Guvernul României (contribuţii nerambursabile din surse centrale şi locale) (40,59 MECU) şi PHARE (35 MECU). Acest sprijin PHARE va îmbunătăţi rata investiţiilor în acest sector-cheie şi va începe, într-o maniera practica, adaptarea la directivele de mediu privind apa potabilă şi apele uzate în România. Componenta 1: Fondurile PHARE vor fi folosite pentru investiţii în şase localităţi (Arad, Bistrita, Cluj-Napoca, Constanta, Focsani, Targoviste), în special în domeniul apelor uzate. Componenta 2: Se va acorda sprijin pentru implementarea din punct de vedere tehnic a întregului program de investiţii M.U.D.P. II şi urmărirea contractelor de lucrări finanţate de B.E.R.D. şi PHARE. Componenta 3: Oferirea de asistenţa concepută astfel încât sa corespundă înţelegerilor financiare, operationale şi instituţionale, stipulate de acordul de creditare B.E.R.D.: (
4. i)Sprijin pentru îmbunătăţirea performantelor financiare şi operationale ale regiilor de apa (0,75 MECU); (îi) Sprijin sub forma instruirii şi asistenţei tehnice pentru transformarea regiilor de apa în corporatii şi dezvoltarea capacităţilor de planificare şi management financiar în localităţi şi judeţe (0,75 MECU); şi (iii) Asistenţa tehnica pentru dezvoltarea instituţiilor municipale de creditare, ca şi a bonitaţii la nivel municipal (1,4 MECU). Dezvoltarea I.M.M. Pentru dezvoltarea I.M.M. este necesară sporirea accesului acestora la finanţări, în special la finanţări pe termen mediu şi lung. Programul va sprijini sectorul I.M.M., oferind finanţare pe termen mediu, destinată I.M.M., unor bănci selectate; va ajuta la crearea de puncte focale pentru I.M.M., într-un număr limitat de filiale regionale, dezvoltand astfel capacitatea bancară de operare în acest domeniu; în plus, va contribui la dezvoltarea de pachete de creditare şi de alte servicii bancare pentru I.M.M. Selectarea băncilor se va face pe o baza competitivă. Acestea îşi vor asuma răspunderea administrării fondurilor. Indicatorii de succes ai programului îi vor constitui crearea punctelor focale pentru I.M.M. şi viabilitatea lor, dezvoltarea unei scheme de creditare functionale, contractarea şi recuperarea fondurilor şi răspândirea conceptului. Vor fi eligibile doar proiectele de investiţii înaintate de I.M.M. Beneficiarii trebuie să aibă propria contribuţie, băncilor cerandu-li-se sa cofinanteze cel puţin 25% din investiţia globală. Împrumuturile, de maximum 0,3 MECU, se vor acorda pe perioade de până la cinci ani. Activitatea desfăşurată se va concretiza în propuneri detaliate asupra: 1. aranjamentelor instituţionale/bancare (de exemplu: mandate/contracte bancare între Guvernul României/Comisie/băncile participante) pentru implementarea liniilor de credit pentru I.M.M.; 2. cererilor de asistenţa tehnica pentru băncile implicate, în vederea dezvoltării capacităţii lor administrative în activităţile desfăşurate cu I.M.M. Implementarea liniilor de credit va fi condiţionată de aprobarea de către Guvernul României şi Comisie a propunerii prezentate de consultanţi asupra aspectelor mai sus menţionate. În plus, impactul pozitiv al acestui proiect asupra întregului cadru de operare a I.M.M. va depinde într-o mare măsura de adoptarea unei politici pentru I.M.M. O asemenea politica va include definirea rolurilor şi responsabilităţilor factorilor implicaţi şi înfiinţarea cadrului instituţional pentru implementarea programului. 2.3. Sprijin pentru stabilizarea finanţelor publice şi pentru reforma Reforma sistemului sanitar Până în luna noiembrie 1996 procesul de reforma în domeniul sănătăţii a fost întârziat, având loc foarte puţine schimbări în organizarea şi managementul sistemului sanitar. După alegerile din noiembrie 1996 noua echipa a Ministerului Sănătăţii a lucrat la elaborarea unui program care acoperă trei arii principale: * Reforma instituţională; * Reforma finanţării sectorului sanitar; * Armonizarea legislaţiei în sectorul farmaceutic. Programul va sprijini Ministerul Sănătăţii în implementarea noului sistem de asigurări sociale de sănătate şi pentru îmbunătăţirea structurilor de management al sectorului sănătăţii. Programul va spori gradul de descentralizare a organizării curente a sistemului de sănătate şi îi va întări eficacitatea. El va crea cadrul pentru reglementarea practicii medicale în domeniul privat şi va asigura încorporarea acquisului din sector în legislaţia românească şi implementarea sa. Pregătirea şi implementarea impozitului pe venitul global Programul are trei componente principale: 1. Înfiinţarea unui sistem computerizat necesar pentru administrarea impozitului. Aceasta componenta are următoarele obiective: * crearea unui registru naţional al persoanelor supuse plăţii impozitului global, înfiinţarea sistemului de implementare şi pentru actualizarea informaţiilor cuprinse în acest sistem; * crearea unui registru naţional al celor ce angajează forta de muncă, furnizand venituri care fac obiectul impozitării prin perceperea la sursa; * desemnarea canalelor şi fluxurilor de procesare a veniturilor realizate prin impozitare; * desemnarea şi organizarea funcţiilor şi sarcinilor structurilor împuternicite cu procesarea, verificarea şi administrarea veniturilor rezultate, la nivel local şi central. 2. Campanie de informare asupra impozitului pe venitul global 3. Instruirea angajaţilor responsabili pentru acest impozit 3. COSTURI ŞI PLAN FINANCIAR 4. ARANJAMENTE DE IMPLEMENTARE Programul Operational de Ţara 1997 pentru România va fi administrat în cadrul Sistemului descentralizat de implementare (D.I.S.), cu excepţia următoarelor componente care vor fi administrate de către Comisie în numele autorităţilor naţionale: 1. Programul de Dezvoltare Regionala - Dezvoltare Instituţională; 2. M.U.D.P. II; 3. Dezvoltarea I.M.M. Pentru componenta M.U.D.P. II Comisia va semna un acord financiar cu B.E.R.D. pentru a stabili procedurile tehnice şi financiare de implementare. Un responsabil cu autorizarea finanţării programelor (P.A.O.) va fi nominalizat pentru acest program de către semnatarul memorandumului de finanţare. Programul va fi administrat de către un Oficiu de Plati şi Contractare PHARE (O.P.C.P.), înfiinţat sub responsabilitatea Consiliului pentru Integrare Europeană din cadrul Guvernului României (C.I.E.). Un memorandum de înţelegere privind înfiinţarea Oficiului de Plati şi Contractare PHARE (O.P.C.P.) în România şi care stabileşte modalităţile de administrare a programelor PHARE de către O.P.C.P. va fi semnat de către Guvernul României şi Comisie. O.P.C.P. va fi subordonat şi va raporta direct responsabilului cu autorizarea finanţării programelor (P.A.O.), acesta urmând să fie un reprezentant oficial al Guvernului, numit de către C.I.E. O.P.C.P. va avea întreaga responsabilitate legată de bugete, efectuarea plăţilor, contabilitate, administrarea contractelor şi raportarea financiară, cu privire la contractările de servicii, bunuri şi lucrări în cadrul programului PHARE în România. O.P.C.P. va lua măsuri pentru aderarea la regulile, reglementările şi procedurile PHARE privitoare la contractarea serviciilor, bunurilor şi lucrărilor şi pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemului de raportare şi informaţii asupra proiectelor. Aspectele tehnice ale implementarii programelor vor cădea integral în sarcina autorităţii responsabile pentru implementarea fiecărui program în parte. (Autoritatea de Implementare - I.A.), sprijinita de o unitate specifică de implementare a programului (P.I.U.) din cadrul autorităţii, după caz. O.P.C.P. va administra fondurile primite din partea programului PHARE în concordanta cu Manualul PHARE de Implementare Descentralizata (D.I.S.) şi Manualul PHARE privind Regulile de Contractare şi Achizitionare (C.P.R.) şi va opera un sistem contabil distinct. O.P.C.P. va deschide şi administra un cont purtător de dobânda în ECU, distinct, în cadrul unui sistem contabil distinct. Dobânzile asupra tuturor conturilor vor fi raportate în mod regulat Comisiei Europene şi vor fi returnate acesteia. Dobânzile vor putea fi însă reinvestite în program, în cazul în care Comisia autorizeaza. Plăţile în avans, altele decât cel prevăzute la art. 3.3 din Condiţiile generale anexate la acordul-cadru, vor fi efectuate în concordanta cu Manualul D.I.S. mai sus menţionat. La cererea P.A.O., o plata în avans de maximum 5% din valoarea totală a programului va fi efectuată în concordanta cu procedura Manualului D.I.S. pentru activităţi de iniţiere sau pentru lansarea programului. Nu se va avansa nici o plata din bugetul Programului Operational de Ţara înainte de semnarea Memorandumului de înţelegere privind înfiinţarea O.P.C.P. Toate contractele produse de O.P.C.P. sau de alte entităţi vor fi pregătite în concordanta cu procedurile conţinute în Manualul C.P.R. mai sus menţionat. Prevederile în legătură cu implementarea pot fi reconsiderate, după caz; orice astfel de reconsiderare (reconsiderari) trebuie să facă subiectul unui acord scris între Comisie şi autorităţile naţionale. Programul poate face, pe parcursul implementarii sale, obiectul unei reconsiderari, la cererea coordonatorului naţional sau a Comisiei Europene, în scopul analizarii programelor operationale individuale de sector din punct de vedere al performantelor bugetare şi al relevantei pentru procesul de preaderare. Aceasta poate conduce la realocari între programele operationale de sector şi/sau componentele incluse într-un program operational de sector. 5. AUDIT, MONITORIZARE ŞI EVALUARE Conturile şi operaţiunile O.P.C.P. şi ale altor entităţi relevante de implementare a programelor pot face, la intervale regulate, obiectul unor verificări efectuate de un evaluator extern contractat de către Comisie, fără a aduce prejudicii responsabilităţilor Comisiei şi Curţii Europene de Conturi, asa cum sunt menţionate în Condiţiile generale privind memorandumurile financiare, anexate la acordul-cadru. Serviciile Comisiei: 1. vor monitoriza implementarea programului pe baza rapoartelor regulate înaintate de toate P.I.U. relevante sau de alte entităţi de implementare a programului; 2. vor semna contracte cu consultanţi independenţi pentru a urmări evoluţia programului şi a componentelor sale; 3. vor lua măsuri pentru desfăşurarea unei evaluări ex-post după încheierea programului. Pentru a facilita aceste activităţi, va fi definit un set de indicatori de realizare, definit în conformitate cu obiectivele şi scopurile programului. 6. CONDIŢII SPECIALE Continuarea asistenţei PHARE este condiţionată de progresul continuu al procesului de transformare politica, economică şi socială, de adoptarea acquisului comunitar şi de implementarea eficienta a programelor PHARE în derulare. Anumite condiţii de baza trebuie îndeplinite pentru ca acest program să aibă un impact viabil. Acestea includ: * adoptarea legilor privind statutul funcţionarului public, bugetele locale, patrimoniul public şi privat şi impozitul pe venitul global; * raportări asupra funcţionarii magistraturii, incluzând, între altele, o analiza asupra coordonării între diferitele autorităţi judiciare şi alte entităţi guvernamentale relevante, rolul procuraturilor, relaţia lor cu sectorul juridic şi poliţia; * ratificarea ordonanţei/legii privind dezvoltarea regionala; * realizarea de progrese în transformarea regiilor autonome în societăţi comerciale. 7. RISCURI Programul a fost astfel conceput încât să fie minimalizate orice riscuri ce ar putea aparea, de exemplu, din pregătirea inadecvata a diferitelor componente ale programului. Rămân însă riscurile cu privire la: * înfiinţarea la timp şi funcţionarea adecvată a O.P.C.P. * dificultăţile în coordonarea diferitelor autorităţi implicate în program; * incapacitatea instituţiilor beneficiare de a pune la dispoziţie personal şi facilităţi adecvate pentru implementarea programelor; * posibilitatea ca resursele pentru cofinantari sa nu fie disponibile la momentele avute în vedere; * caracterul sensibil politic al unor politici de reforma cu implicaţii asupra bugetului de stat, ce ar putea conduce la neadoptarea unor reforme importante, ca, de exemplu, legea asupra impozitului pe venitul agricol. --------------