DECIZIA nr. 461 din 11 iulie 2019

(1)pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 30 octombrie 2019 Mona-Maria Pivniceru- președinteCristian Deliorga- judecătorMarian Enache- judecătorDaniel Marius Morar- judecătorGheorghe Stan- judecătorLivia Doina Stanciu- judecătorElena-Simina Tănăsescu- judecătorVarga Atilla- judecătorSimina Popescu-Marin- magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin.

(1)pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Ioan Brici în Dosarul nr. 708/107/2018 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.002D/

1. ...
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 170 din 19 martie
4. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5. Prin Sentința administrativă nr. 600/CAF/2018 din 18 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 708/107/2018, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin.

(1)pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Ioan Brici într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece suprimă drepturile prevăzute de art. 20 alin.

(1)din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, potrivit căruia „La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate (...)“. Suprimarea acestor drepturi bănești nu respectă exigențele prevăzute de art. 53 din Constituție, neexistând niciunul dintre cazurile care să justifice restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. În opinia autorului excepției, ajutoarele și indemnizațiile la ieșirea la pensie prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 fac parte din categoria drepturilor și libertăților la care se referă Constituția, prin art. 15 alin.

(1). În raport cu acestea, se arată că prin Legea-cadru nr. 153/2017 nu puteau fi abrogate în întregime prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 și că legiuitorul trebuia să abroge doar în parte prevederile acestei legi și să mențină în vigoare prevederile care consacră drepturile stabilite prin art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/

1. ...
2. Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Instanța apreciază că nu este un caz nejustificat de restrângere a exercițiului unor drepturi, conform art. 53 din Constituție. Invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia ajutoarele ori indemnizațiile nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea sau chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 170 din 19 martie
3. ...
4. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 44 alin.

(1)pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, având următorul cuprins: „

(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: (...) ...

1. Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare;“. ...
2. În opinia autorului excepției, prevederile art. 44 alin.

(1)pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 contravin dispozițiilor art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin.

(1)pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea observă că prevederile legale criticate dispun abrogarea legii anterioare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Astfel, dispozițiile art. 20 alin.

(1)din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit cărora „la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate, (...):“, își încetează efectele juridice o dată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. ... 13. Referitor la ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, Curtea observă, de asemenea, că printr-o serie de acte normative legiuitorul a dispus, cu caracter temporar, măsura neaplicării dispozițiilor legale privind ajutoarele de natură salarială (a se vedea, în acest sens, art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, art. 13 alin.

(1)din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, art. 10 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. 9 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, art. 11 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, art. 10 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, art. 1 alin.

(3)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative). ...

1. În ceea ce privește natura drepturilor acordate cu prilejul ieșirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că aceste drepturi reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora. Ele nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este în drept să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării lor, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Decizia nr. 326 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iulie 2013, Decizia nr. 334 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, Decizia nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, sau Decizia nr. 154 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 6 august 2018). ...
2. Totodată, instanța de contencios constituțional a statuat în mod constant, în jurisprudența sa, faptul că statul are deplină legitimitate constituțională să acorde sporuri, premii periodice și alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea sunt drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate și garantate de Constituție. Legiuitorul are libertatea de le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda și chiar de a dispune anularea lor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, Decizia nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, și Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011). ...
3. De asemenea, Curtea reține că, în Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, referindu-se la anumite drepturi de natură bănească acordate angajaților, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că statul este cel care este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuși, atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare. ...
4. Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea constată că acțiunile statului în privința abrogării prevederilor legale care stabileau acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă se înscriu în marja sa de acțiune, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile și veniturile statului. ...
5. Pe cale de consecință, cât timp nu există o vătămare a unor drepturi fundamentale, iar statul a acționat normativ în limitele dreptului său de apreciere cu privire la beneficiile ce ar trebui să fie plătite angajaților săi din bugetul de stat, abrogarea dispozițiilor legale privind acordarea unor drepturi de natură salarială, care nu se înscriu în categoria drepturilor fundamentale, nu este de natură să încalce exigențele instituite de art. 53 din Constituție referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți fundamentale, neputându-se reține incidența în cauză a acestor dispoziții din Legea fundamentală. ...
6. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Brici în Dosarul nr. 708/107/2018 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și constată că prevederile art. 44 alin.

(1)pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2019. PREȘEDINTE prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU Magistrat-asistent Simina Popescu-Marin ----