ANEXA nr. 20 din 5 ianuarie 2000 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE Note de Capitol. 1. - Capitolul nu cuprinde:
- a)legumele şi fructele preparate sau conservate prin procedeele menţionate la Capitolele 7, 8 sau 11; ...
- b)preparatele alimentare care conţin peste 20% din greutate carnati, carnaciori, salam, carne, organe, sânge, peste sau crustacee, moluste sau alte nevertebrate acvatice sau orice combinaţie a acestora (Capitolul 16); ...
- c)preparatele alimentare compuse omogenizate, cuprinse la poziţia nr. 21.04. ... 2. - Poziţiile nr. 20.07 şi 20.08 nu cuprind jeleurile din fructe, pastele din fructe, migdalele confiate (glazurate) şi produsele similare prezentate sub forma de produse zaharoase (poziţia nr. 17.04) sau produsele din ciocolata (poziţia nr. 18.06). 3. - Poziţiile nr. 20.01, 20.04 şi 20.05 cuprind, după caz, numai acele produsă de la Capitolul 7 sau de la poziţia nr. 11.05 sau 11.06 (altele decât făina, gris şi pudrele produselor de la Capitolul 8), care au fost preparate sau conservate prin alte procedee decât cele prevăzute la Nota 1a). 4. - Sucul de tomate al cărui conţinut, în greutate, de substanţa uscata este de minim 7%, se clasifica la poziţia nr. 20.02. 5. - În sensul poziţiei nr. 20.09, prin expresia sucuri nefermentate fără adaos de alcool se înţelege sucurile a căror concentraţie de alcool funcţie de volum (vezi Nota 2 de la Capitolul 22) de maximum 0.5% vol. Note de subpozitii. 1. - În sensul subpozitiei nr. 2005.10, prin expresia legume omogenizate se înţelege preparatele din legume fin omogenizate şi condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul ca alimente pentru copii sau pentru utilizări dietetice, în recipiente cu un conţinut de maximum 250 g. Pentru aplicarea acestei definiţii nu se tine seama de diversele ingrediente adăugate, după caz, la preparare, în mici cantităţi, pentru asezonare sau pentru a le asigura conservarea ori cu alte scopuri. Aceste preparate pot sa conţină, în cantităţi mici, fragmente vizibile de legume. Subpozitia nr. 2005.10 are prioritate faţă de oricare alta subpozitie a poziţiei nr. 20.05. 2. - În sensul subpozitiei nr. 2007.10, prin expresia preparate omogenizate se înţelege preparatele din fructe fin omogenizate, condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul, ca alimente pentru copii sau pentru utilizări dietetice, în recipiente cu un conţinut de maximum 250 g. Pentru aplicarea acestei definiţii nu se tine seama de diversele ingrediente adăugate, după caz, la preparare, în cantităţi mici, pentru asezonare sau pentru a le asigura conservarea ori pentru alte scopuri. Aceste preparate pot sa conţină, în cantităţi mici, fragmente vizibile de fructe. Subpozitia nr. 2007.10 are prioritate faţă de oricare alta subpozitie a poziţiei nr. 20.07. CONSIDERATII GENERALE Capitolul cuprinde: 1) Legumele, fructele şi alte părţi comestibile de plante, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic. 2) Legumele, fructele, cojile de fructe şi alte părţi de plante, confiate. 3) Gemurile, jeleurile de fructe, marmeladele, piureurile de fructe, pastele de fructe obţinute prin fierbere. 4) Legumele şi fructele preparate sau conservate, omogenizate. 5) Sucurile de fructe sau legume, nefermentate şi fără adaos de alcool sau având o concentraţie alcoolică funcţie de volum de maximum 0,5% vol. 6) Legumele, fructele şi alte părţi comestibile de plante, preparate sau conservate prin alte procedee decât cele prevăzute în Capitolele 7, 8 şi 11 sau în altă parte din Nomenclatura. 7) Produsele de la poziţiile nr. 07.14, 11.05 sau 11.06 (altele decât făina, grisurile şi pudrele din produsele de la Capitolul 8), care au fost preparate sau conservate prin alte procedee decât cele specificate în Capitolele 7 sau 11. Aceste produse pot fi întregi, bucăţi sau macinate. Sunt, dimpotriva, excluse din acest Capitol:
- a)Preparatele alimentare care conţin peste 20% din greutate carnati, carnaciori, salam, carne, organe, sânge, peste sau crustacee, moluste sau alte nevertebrate acvatice sau orice combinaţie a acestora (Capitolul 16). ...
- b)Produsele de patiserie (cum ar fi: tarte cu fructe), care se clasifica la poziţia nr. 19.05. ...
- c)Supele, ciorbele, supele-crema şi preparatele pentru realizarea acestor produse, precum şi preparatele alimentare compuse omogenizate de la poziţia nr. 21.04. ...
- d)Sucurile de fructe sau de legume cu o concentraţie alcoolică funcţie de volum peste 0,5% vol. (Capitolul 22). ... 20.01 - LEGUME, FRUCTE ŞI ALTE PĂRŢI COMESTIBILE DE PLANTE, PREPARATE SAU CONSERVATE ÎN OŢET SAU ACID ACETIC 2001.10 - Castraveti şi castraveciori 2001.20 - Ceapa 2001.90 - Altele Poziţia cuprinde legumele (vezi Nota 3 la acest Capitol), fructele şi alte părţi comestibile ale plantelor, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic, cu sau fără sare, condimente, mustar, zahăr sau alţi indulcitori. Aceste produse pot de asemenea sa conţină ulei sau alţi aditivi. Pot fi prezentate în butoaie, puţine sau ambalaje similare sau chiar condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul în borcane, cutii sau în recipiente închise ermetic. Unele dintre aceste preparate sunt cunoscute sub denumirea de muraturi (preparate, în oţet sau acid acetic, din bucăţi de legume diferite), sau de muraturi cu mustar (preparate, cu mustar, din bucăţi de legume diferite). Preparatele cuprinse în aceasta poziţie diferă de sosurile şi condimentele de la poziţia nr. 21.03 prin aceea ca acestea din urma sunt în general lichide, emulsii sau suspensii, care conţin foarte puţine bucăţi de fructe, legume sau alte părţi comestibile ale plantelor. Principalele produse conservate prin metodele descrise la aceasta poziţie sunt castravetii, castraveciorii, ceapa, hasmele, tomatele, conopida, maslinele, caperele, porumbul dulce, miezul de anghinare, miezul de palmier, cartoful dulce, nucile verzi şi mango. 20.02 - TOMATE PREPARATE SAU CONSERVATE ALTFEL DECÂT ÎN OŢET SAU ACID ACETIC. 2002.10 - Tomate, întregi sau în bucăţi 2002.90 - Altele Poziţia cuprinde tomatele, întregi sau bucăţi, altele decât tomatele preparate sau conservate în oţet sau acid acetic (poziţia nr. 20.01) şi decât tomatele prezentate în starile specificate în Capitolul 7. Tomatele se clasifica la aceasta poziţie indiferent de tipul de vas în care sunt condiţionate. Poziţia include, de asemenea, tomatele omogenizate preparate sau conservate (de exemplu piure de tomate, pasta sau concentrat de tomate) şi sucul de tomate al cărui conţinut, în greutate, de substanţa uscata este de 7% sau mai mult. Totuşi, poziţia exclude sosul de tomate cunoscut sub denumirea de Ketchup şi alte sosuri de tomate (poziţia nr. 21.03), precum şi supele de tomate şi preparatele pentru realizarea acestor supe (poziţia nr. 21.04). 20.03 - CIUPERCI ŞI TRUFE, PREPARATE SAU CONSERVATE ALTFEL DECÂT ÎN OŢET SAU ACID ACETIC. 2003.10 - Ciuperci 2003.20 - Trufe Poziţia cuprinde toate ciupercile (inclusiv piciorusele ciupercilor) şi trufele, cu excepţia celor preparate sau conservate în oţet sau acid acetic (poziţia nr. 20.01) şi a celor prezentate în starile specificate în Capitolul 7. Produsele din aceasta poziţie pot fi prezentate întregi, în bucăţi (de exemplu, felii) sau omogenizate. 20.04 - ALTE LEGUME PREPARATE SAU CONSERVATE ALTFEL DECÂT ÎN OŢET SAU ACID ACETIC, CONGELATE, ALTELE DECÂT PRODUSELE DE LA POZIŢIA NR. 20.06. 2004.10 - Cartofi 2004.90 - Alte legume şi amestecuri de legume Legumele congelate clasificate în aceasta poziţie sunt cele care se clasifica la poziţia nr. 20.05 când nu sunt congelate (vezi Nota explicativa la aceasta poziţie). Termenul congelat este definit în Consideratiile generale ale Capitolului 7. Printre produsele de acest fel comercializate în mod obişnuit, poziţia cuprinde: 1) Cartofii prajiti, complet sau parţial prajiti în ulei şi apoi congelati. 2) Porumbul dulce, stiuleti sau boabe, morcovii, mazarea, etc., congelate, chiar prefierte, prezentate cu unt sau cu un sos, într-un recipient închis ermetic (de exemplu punga de plastic). 3) Knodel, Klosse şi Nockerln pe bază de făina de cartofi. 20.05 - ALTE LEGUME, PREPARATE SAU CONSERVATE ALTFEL DECÂT ÎN OŢET SAU ACID ACETIC, NECONGELATE, ALTELE DECÂT PRODUSELE DE LA POZIŢIA NR. 20.06. 2005.10 - Legume omogenizate 2005.20 - Cartofi 2005.40 - Mazare (Pisum sativum) - Fasole (Vigna spp., Phaseolus spp.): 2005.51 - - Fasole boabe 2005.59 - - Altele 2005.60 - Sparanghel 2005.70 - Masline 2005.80 - Porumb dulce (Zea mays var. saccharata) 2005.90 - Alte legume şi amestecuri de legume Sfera de cuprindere a termenului legume din aceasta poziţie este limitată la produsele la care se face referire în Nota 3 a Capitolului. Aceste produse (cu excepţia, totuşi, a legumelor preparate sau conservate în oţet sau acid acetic de la poziţia nr. 20.01, a legumelor congelate de la poziţia nr. 20.04 şi a legumelor confiate de la poziţia nr. 20.06) se clasifica la aceasta poziţie atunci când au fost supuse unei preparari sau unei conservari neprevăzute în Capitolele 7 sau 11. Modul de condiţionare nu influenţează clasificarea acestor produse, care sunt adesea prezentate în cutii sau în alte recipiente închise ermetic. Toate aceste produse, întregi, bucăţi sau sfaramate, pot fi conservate în stare naturala, sau chiar preparate cu ajutorul sosului de tomate sau cu ajutorul altor ingrediente, pentru a fi consumate imediat. De asemenea, pot fi omogenizate sau amestecate între ele (salate). Poziţia cuprinde, printre altele: 1) Maslinele, făcute comestibile printr-un tratament special cu o soluţie diluata sodica sau printr-o macerare prelungită în saramura. (Maslinele simplu conservate provizoriu în saramura se clasifica la poziţia nr. 07.11 - vezi Nota explicativa la aceasta poziţie). 2) Varza murata, obţinută prin fermentarea parţială, în sare, a verzei taiata marunt. 3) Porumbul dulce, stiuleti sau boabe, morcovii, mazarea etc., prefierte sau prezentate cu unt sau cu un sos. 4) Produsele care se prezintă sub forma de tablete dreptunghiulare subtiri, făcute din făina de cartofi, sarate şi cu adaos de mici cantităţi de glutamat de sodiu şi parţial dextrinizat prin umidificare şi uscare, succesive. Aceste produse sunt destinate a fi consumate sub forma de «chips» după ce au fost prajite timp de câteva secunde. Poziţia exclude:
- a)Sucurile de legume de la poziţia nr. 20.09. ...
- b)Sucurile de legume cu o concentraţie alcoolică funcţie de volum peste 0.5% vol. (Capitolul 22). ... 20.06 - LEGUME, FRUCTE, COJI DE FRUCTE ŞI ALTE PĂRŢI DE PLANTE, CONFIATE (USCATE, GLASATE SAU CRISTALIZATE). Produsele de la aceasta poziţie sunt obţinute printr-o oparire prealabilă în apa fiarta a legumelor, a fructelor, a cojilor de fructe sau a altor părţi ale plantelor, destinată să le inmoaie şi sa usureze pătrunderea zahărului. După aceea sunt introduse într-un sirop de zahăr încălzit până la fierbere, apoi sunt lăsate în repaus un anumit timp. Aceasta operaţie este repetată de mai multe ori utilizând siropuri de zahăr de o concentraţie marita până când devin suficient de impregnate cu zahăr pentru a le asigura conservarea. Produsele principale confiate sunt fructele sau nucile întregi (cirese, caise, pere, prune, castane (marrons glaces), nuci etc.), sferturile sau bucăţile de fructe (portocale, lamai, ananas etc.), cojile de fructe (lamaie, portocala, pepene etc.), alte părţi ale plantelor (angelica, ghimbir, ignama, cartof dulce etc.), precum şi florile (violete, mimoze etc.). Pentru prepararea produselor uscate se foloseşte un sirop constând din zahăr invertit sau din glucoza, amestecate cu zaharoza, amestec care nu se cristalizeaza în contact cu aerul. După impregnare, excesul de sirop se usucă, dar produsele rămân lipicioase la atingere. Produsele glasate sunt obţinute prin scufundarea produsului uscat într-un sirop de zaharoza care formează, prin uscare, un invelis subtire şi lucios. Produsele cristalizate (zaharisite) sunt, de asemenea, preparate lăsând siropul de zaharoza sa pătrundă în produs, dar astfel încât el să se cristalizeze, prin uscare, la suprafaţa sau în interiorul produsului. Produsele confiate şi puse apoi într-un sirop sunt excluse de la aceasta poziţie (poziţia nr. 20.02, 20.03 sau 20.05 dacă este vorba de legume sau poziţia nr. 10.08 dacă este vorba de fructe, coji de fructe şi alte părţi comestibile ale plantelor, cum ar fi marrons glaces sau ghimbir), oricum ar fi condiţionate. Rămân totuşi, clasificate la Capitolul 8, fructele uscate (de exemplu curmale, prune) chiar dacă s-au adăugat mici cantităţi de zahăr sau dacă exteriorul este acoperit cu o depunere de zahăr provenind de la uscarea naturala, ceea ce poate da fructului un aspect similar cu cel de fruct cristalizat clasificat la aceasta poziţie. 20.07 - DULCEŢURI, JELEURI, MARMELADE, PASTE ŞI PIUREURI DE FRUCTE, OBŢINUTE PRIN FIERBERE, CU SAU FĂRĂ ADAOS DE ZAHĂR SAU DE ALŢI INDULCITORI. 2007.10 - Preparate omogenizate - Altele: 2007.91 - - Citrice 2007.99 - - Altele Dulceturile sunt obţinute prin fierberea fructelor, a pulpei de fructe sau, uneori, a anumitor legume (de exemplu vinete, dovleci) sau a altor plante (de exemplu, ghimbir, petale de trandafir) cu zahăr în proporţii aproximativ egale. Când se racesc, preparatele sunt destul de consistente şi conţin bucăţi de fructe. Marmeladele sunt o varietate de dulceata, preparate în general din citrice. Jeleurile de fructe sunt preparate prin fierberea cu zahăr a sucului obţinut prin presarea fructelor, efectuată fie la rece, fie după o fierbere prealabilă. Produsul se gelifica puternic prin răcire. Jeleurile sunt consistente, transparente şi nu conţin bucăţi de fructe. Piureurile de fructe sunt preparate din pulpele de fructe date prin sita sau din pudra de fructe cu coaja, cu sau fără adaos de zahăr, a căror fierbere este prelungită până vor capata o consistenta mai mult sau mai puţin pastoasa. Piureurile din fructe diferă de dulceţuri prin faptul ca au o proporţie ridicată de fructe şi o consistenta mai moale. Pastele de fructe (mere, pere, caise, migdale, etc.) sunt piureuri evaporate cu o consistenta solida sau aproape solida. Produsele de la aceasta poziţie, care sunt preparate normal cu zahăr, pot fi indulcite cu agenţi sintetici (de exemplu sorbitol) în loc de zahăr. Poziţia include, de asemenea, preparatele omogenizate. Poziţia exclude:
- a)Jeleurile şi pastele de fructe sub forma de produse zaharoase sau dulciuri trase în ciocolata (poziţia nr. 17.04 şi respectiv nr. 18.06). ...
- b)Pudrele pentru fabricarea jeleurilor artificiale, preparate din gelatina, zahăr şi suc de fructe sau esente de fructe (poziţia nr. 21.06). ... 20.08 - FRUCTE ŞI ALTE PĂRŢI COMESTIBILE DE PLANTE, ALTFEL PREPARATE SAU CONSERVATE, CU SAU FĂRĂ ADAOS DE ZAHĂR SAU DE ALŢI INDULCITORI SAU DE ALCOOL, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTA PARTE. - Fructe cu coaja, arahide şi alte seminţe, chiar amestecate între ele: 2008.11 - - Arahide 2008.19 - - Altele, inclusiv amestecuri 2008.20 - Ananas 2008.30 - Citrice 2008.40 - Pere 2008.50 - Caise 2008.60 - Cirese şi visine 2008.70 - Piersici 2008.80 - Capsuni - Altele, inclusiv amestecuri cu excepţia celor de la supozitia nr. 2008.19: 2008.91 - - Miez de palmier 2008.92 - - Amestecuri 2008.99 - - Altele Poziţia cuprinde fructele şi alte părţi comestibile ale plantelor, inclusiv amestecurile acestor produse, întregi sau bucăţi sau sfaramate, preparate sau conservate altfel decât prin oricare din procedeele specificate în alte Capitole sau în poziţiile precedente ale acestui Capitol. Poziţia cuprinde în special: 1) Migdalele, arahidele, nucile de areca (sau de betel), nucile şi alte fructe cu coaja, prajite în atmosfera uscata, prajite în ulei sau în grasime, chiar conţinând ulei vegetal, acoperite cu ulei vegetal sau cu adaos de sare, mirodenii, arome sau alte adaosuri. 2) Untul de arahide constând dintr-o pasta obţinută prin sfaramarea arahidelor prajite, chiar cu adaos de sare sau de ulei. 3) Fructele (inclusiv coji şi seminţe de fructe) preparate sau conservate fără asezonamente, conservate în sirop, în alcool sau în agenţi de conservare chimici. 4) Pulpa de fructe, sterilizata, fiarta sau nu. 5) Fructele întregi, cum ar fi piersici, caise, portocale (cojite sau nu sau cu samburii scoşi) tocate şi sterilizate, chiar cu adaos de apa sau de sirop de zahăr, dar într-o proporţie insuficienta pentru a fi consumabile ca băuturi în aceasta stare. Produsele de acest fel care, prin adăugarea unei cantităţi suficiente de apa sau de sirop de zahăr, au devenit consumabile ca băuturi, se clasifica la poziţia nr. 22.02. 6) Fructele fierte. Totuşi, fructele fierte în apa sau abur, congelate, se clasifica la poziţia nr. 08.11. 7) Rădăcinile, tijele şi alte părţi comestibile ale plantelor (de exemplu ghimbir, angelica, batate, miez de palmier, frunze de viţă de vie) conservate în sirop sau altfel preparate sau conservate. 8) Pastaile de tamarin în sirop de zahăr. 9) Fructele, cojile de fructe şi alte părţi comestibile ale plantelor (altele decât legumele), confiate şi puse apoi în sirop (de exemplu marrons glaces sau ghimbir), oricum ar fi condiţionate. Produsele de la aceasta poziţie pot fi indulcite cu indulcitori sintetici (de exemplu sorbitol) în loc de zahăr. Alte substanţe pot fi adăugate produselor de la aceasta poziţie (de exemplu amidon) atâta timp cat nu le modifica caracterul esenţial de fructe sau de alte părţi comestibile ale plantelor. Produsele de la aceasta poziţie sunt în general condiţionate în cutii, în castroane sau în vase închise ermetic, în caserole sau în recipiente similare. Poziţia exclude, de asemenea, produsele constând dintr-un amestec de plante sau părţi ale plantelor, de seminţe sau fructe de diferite specii sau constând din plante sau părţi ale plantelor, din seminţe sau fructe dintr-o singura specie sau din specii diferite, amestecate cu alte substanţe (cum ar fi una sau mai multe extracte din plante), care nu se consuma ca atare, dar care sunt de felul celor folosite pentru a face infuzii de ierburi sau "ceaiuri" din ierburi (de exemplu poziţia nr. 08.13, 09.09 sau 21.06). Poziţia exclude amestecurile de plante, părţi ale plantelor, seminţe sau fructe (întregi, tăiate, sparte sau pulverizate) din speciile clasificate la alte Capitole (de exemplu Capitolele 7, 9, 11, 12), care nu sunt destinate a fi consumate ca atare, dar de felul celor folosite fie direct pentru aromatizarea băuturilor, fie pentru prepararea extractelor în vederea fabricării băuturilor (Capitolul 9 sau poziţia nr. 21.06). 20.09 - SUCURI DE FRUCTE (INCLUSIV MUSTUL DE STRUGURI) SAU DE LEGUME, NEFERMENTATE, FĂRĂ ADAOS DE ALCOOL, CU SAU FĂRĂ ADAOS DE ZAHĂR SAU DE ALŢI INDULCITORI (+). - Sucuri de portocale: 2009.11 - - Congelate 2009.19 - - Altele 2009.20 - Sucuri de grapefruit 2009.30 - Sucuri de orice alte citrice 2009.40 - Sucuri de ananas 2009.50 - Sucuri de tomate 2009.60 - Sucuri de struguri (inclusiv mustul de struguri) 2009.70 - Sucuri de mere 2009.80 - Sucuri de orice alte fructe sau legume 2009.90 - Amestecuri de sucuri În ceea ce priveşte sucurile nefermentate, fără adaos de alcool, vezi Nota 5 a Capitolului. Sucurile de fructe sau de legume, din aceasta poziţie sunt obţinute în general prin presarea fructelor sau legumelor sanatoase, proaspete şi coapte, indiferent dacă aceasta presare consta - cum este cazul citricelor - dintr-o extracţie cu ajutorul maşinilor numite extractoare, care funcţionează după principiul storcatorului de lamai menajer, sau dintr-o stoarcere care poate fi precedată sau nu, fie de o sfaramare sau de o macinare (pentru mere în special), fie de un tratament cu apa rece, cu apa calda sau cu abur (este, în special, cazul tomatelor, al coacazelor negre sau a anumitor legume cum ar fi morcovul sau telina). Lichidele obţinute astfel sunt ulterior, în general, supuse următoarelor procese:
- a)Limpezirea, destinată pentru separarea sucului de majoritatea părţii solide, fie prin intermediul substanţelor de limpezire (gelatina, albumina, agent infuzorial etc..), fie cu ajutorul enzimelor, fie prin centrifugare. ...
- b)Filtrarea, în special cu ajutorul filtrelor cu plăci din azbest, din celuloza, din kieselguhr, etc. ...
- c)Dezaerarea, realizată pentru a elimina oxigenul care ar altera culoarea şi gustul. ...
- d)Omogenizarea, în cazul anumitor sucuri obţinute din fructe sau legume foarte carnoase (tomate, piersici etc.). ...
- e)Sterilizarea, realizată pentru prevenirea fermentaţiei. Ea se realizează prin diferite procedee: pasteurizare prelungită sau rapida (pasteurizare flash), sterilizare electrica în maşini cu electrozi, sterilizare prin filtrare, conservare sub presiune de anhidrid carbonic, conservare la rece, sterilizare chimica (prin folosire de anhidrid sulfuros, de benzoat de sodiu, etc.), tratament cu raze ultraviolete sau cu schimbatori de ioni. ... Datorită acestor tratamente variate, sucurile de fructe sau de legume se prezintă sub forma de lichide limpezi, nefermentate. E posibil totuşi, ca anumite sucuri - cele obţinute în special din fructe sau legume carnoase (cum sunt caise, piersici şi tomate) - sa conţină încă, în suspensie sau sub forma de depunere, o parte a pulpei în stare fin divizata. Poziţia cuprinde, de asemenea, sucurile, mai puţin intalnite în practica, obţinute din fructele uscate care, în stare proaspăta, conţin suc. Acesta este cazul, de exemplu, a produsului numit suc de prune uscate, extras din prunele uscate tratate cu apa calda timp de mai multe ore într-o baterie de difuziune. Sunt dimpotriva excluse, produsele mai mult sau mai puţin lichide, obţinute prin tratarea la cald, în prezenta apei a fructelor proaspete sau uscate (de exemplu ienupar, fructe de padure, macese), care nu conţin, propriu-zis, nici un fel de suc; aceste produse sunt, în general, clasificate la poziţia nr. 21.06. Sucurile de la aceasta poziţie pot fi prezentate în stare concentrata (congelate sau
- nu)sau sub forma de cristale sau de pudra, cu condiţia ca ele să fie, în aceasta ultima forma, complet sau aproape complet solubile în apa. Asemenea produse sunt obţinute de obicei prin procese care implica, fie căldură, combinata sau nu cu vidul, fie frigul (liofilizare). Sub rezerva conservării caracterului lor original, sucurile de fructe sau de legume, de la aceasta poziţie pot sa conţină substanţe de tipul celor menţionate pe lista de mai jos, indiferent dacă acestea rezultă din procesul de fabricaţie sau au fost adăugate: 1) Zahăr. 2) Alţi indulcitori, naturali sau sintetici, sub rezerva ca, cantitatea adăugată nu o depăşeşte pe cea necesară unei indulciri normale a sucului şi ca acestea din urma îndeplinesc, în rest, toate condiţiile cerute pentru a fi clasificate în aceasta poziţie, în special cea privitoare la raportul între diferitele componente prevăzute la paragraful 4) de mai jos. 3) Produse destinate să asigure conservarea sucului sau sa prevină fermentatia (de exemplu anhidrida sulfuroasa, anhidrida carbonica, enzime etc.). 4) Produse destinate să asigure uniformitatea calităţii (cum ar fi acidul citric, acidul tartaric), sa refacă, sucului, elementele distruse sau deteriorate în procesul de fabricaţie (de exemplu vitamine, coloranti) sau sa fixeze aroma (de exemplu sorbitol adăugat la sucurile de fructe, sub forma de pudra sau cristale). Totuşi, poziţia exclude sucurile de fructe la care s-a adăugat unul dintre componentii sucurilor, (acidul citric, uleiul esenţial extras din fruct etc.), într-o cantitate astfel încât raportul între diferiţii componenţi din sucul natural este în mod evident schimbat, caracterul original al produsului fiind, în acest caz, modificat. Sucurile de legume de la aceasta poziţie pot fi de asemenea aditionate cu sare (clorura de sodiu), cu mirodenii sau cu substanţe aromatizante. Similar, nu pierd calitatea de sucuri de la aceasta poziţie, pe de o parte, amestecurile de sucuri de fructe sau de legume de acelaşi fel sau de feluri diferite, şi pe de altă parte, sucurile reconstituite, adică sucurile obţinute prin adăugarea, la sucurile concentrate, a unei cantităţi de apa care nu o depăşeşte pe cea continuta în sucurile similare, neconcentrate de compoziţie normală. Totuşi adăugarea de apa la un suc de fructe sau de legume cu compoziţie normală, sau adăugarea la un suc concentrat, a unei cantităţi mai mari de apa decât cea necesară pentru a reconstitui sucul natural, original, conferă produselor obţinute caracterul de dilutii, care au caracterul de băuturi de la poziţia nr. 22.02. Sucurile de fructe sau de legume care conţin o proporţie de anhidrida carbonica mai mare decât cea continuta în mod normal în sucuri tratate cu acest produs (sucuri de fructe aerate) şi de asemenea, limonadele şi apele gazoase aromatizate cu suc de fructe, sunt de asemenea excluse (poziţia nr. 22.02). Poziţia cuprinde, de asemenea, mustul de struguri destinat oricărei utilizări, cu condiţia ca el sa nu fi suferit nici o fermentare. În cazul în care au suferit tratamentele uzuale pentru cele mai multe sucuri de fructe, mustul de struguri se confunda cu sucul de struguri, obişnuit. Sucul de struguri poate fi prezentat sub forma de concentrat sau chiar de cristale (în ultima forma, este cunoscut comercial ca zahăr din struguri sau miere de struguri şi poate fi folosit în produsele de cofetarie sau de patiserie, pentru fabricarea de bomboane, de turta dulce etc.). Musturile de struguri parţial fermentate cu fermentatia oprită sau nu ca şi musturile din struguri nefermentate, cu adaos de alcool, cele doua produse având o concentraţie alcoolică funcţie de volum peste 0,5% vol., se clasifica la poziţia nr. 22.04. Poziţia exclude de asemenea:
- a)Sucuri de tomate al căror conţinut, în greutate, în extras uscat, este de minim 7% (poziţia nr. 20.02). ...
- b)Sucurile de fructe sau de legume cu o concentraţie alcoolică funcţie de volum peste 0,5% vol. (Capitolul 22). ... Note explicative de subpozitie. Subpozitia nr. 2009.11 Prin termenul suc de portocale congelat se înţelege şi sucul de portocale concentrat, care deşi supus şi menţinut la rece la o temperatura de aproximativ - 18°C, nu s-a solidificat total în profunzime. ----