DECIZIE Nr. 112 din 9 noiembrie 1994

(1)din Constituţie, Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe, iar Curtea Constituţională, în temeiul art. 144 lit.

1. c)din legea fundamentală, hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi ordonanţelor. Preşedintele completului declara dezbaterile încheiate. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ, având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Decizia nr. 43 din 4 mai 1994, Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a Hotărârii Guvernului nr. 279/1992, invocată de Szentyvanyi Istvan şi Szentyvanyi Olimpia în Dosarul nr. 336/1993 al Curţii de Apel Tirgu Mures. Împotriva acestei decizii Szentyvanyi Istvan şi Szentyvanyi Olimpia au formulat recurs în termen legal, cu motivarea ca cenzurarea legalităţii unei hotărâri a Guvernului, emisă prin exces de putere, este de competenţa Curţii Constituţionale, nelegalitatea având caracter de neconstituţionalitate. Pentru justificarea acestei sustineri se critica conceptul de constituţional de lege, care absolutizeaza un criteriu pur formal. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ, examinînd încheierea la sesizare, decizia atacată, motivele de recurs, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi concluziile procurorului, precum şi dispoziţiile legale atacate ca neconstituţionale, raportate la prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 47/1992 şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, retine: Recursul formulat, având, ca unic motiv, competenţa Curţii Constituţionale de a cenzura legalitatea unei hotărâri a Guvernului emisă prin exces de putere, în acest caz nelegalitatea având caracter neconstitutional, urmează a fi respins, deoarece, potrivit art. 144 lit.
2. c)din Constituţie şi art. 23 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi ordonanţelor. Competenţa privind controlul legalităţii hotărârii Guvernului aparţine exclusiv instanţelor judecătoreşti, chiar şi atunci când ilegalitatea actului priveşte nerespectarea a insesi Constituţiei. În acest sens este şi practica constanta a Curţii Constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 37 din 6 iulie 1993, rămasă definitivă prin nerecurare şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 1 septembrie 1993, s-a stabilit ca, în ce priveşte controlul legalităţii actelor administrative, competenţa instanţelor judecătoreşti "se impune şi atunci când ilegalitatea actului administrativ priveşte nerespectarea a insesi legii fundamentale, fiind emis prin exces de putere, adică cu depăşirea limitelor şi condiţiilor de exercitare a competentei organului emitent". Cît priveşte critica din recursul formulat, referitoare la conceptul de lege, prin aceeaşi decizie - nr. 37/1993 - s-a statuat ca "Prin lege se înţelege numai un act adoptat de Parlament. Conceptia Constituţiei referitoare la controlul constituţionalităţii legii are în vedere acest concept, rezultind din imbinarea criteriului formal cu cel material, întrucît conţinutul legii este determinat de importanţa acordată de legiuitor aspectelor reglementate". Pentru considerentele arătate, recursul formulat împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 43 din 4 mai 1994 urmează a fi respins. Ca atare, în temeiul art. 144 lit. c) şi art. 145 alin.

(2)din Constituţie, precum şi al art. 1, art. 3, art. 13 alin.

(1)lit. A.c), art. 25 şi art. 26 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge recursul formulat de Szentyvanyi Istvan şi Szentyvanyi Olimpia împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 43 din 4 mai

1. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 9 noiembrie
2. Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. dr. VASILE GIONEA Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu --------------------