DECIZIA nr. 404 din 19 iunie 2018

DECIZIA nr. 404 din 19 iunie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 821 din 25 septembrie 2018 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea METABET CF - S.A. din Pitești în Dosarul nr. 3.909/3/2016 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.649D/
...
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 16 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.909/3/2016, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea METABET CF - S.A. din Pitești, într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/
...
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile art. 36 din Legea 85/2006 sunt neconstituționale în măsura în care sunt aplicabile cererilor de validare a popririlor, înființate înaintea pronunțării încheierilor de deschidere a procedurilor de insolvență. Se apreciază că prevederile criticate sunt contrare art. 21, art. 44 alin.

(1)și

(2), art. 53 și art. 124 din Constituție, deoarece este îngrădit în mod excesiv și nejustificat dreptul creditorilor diligenți ce au introdus în termenul legal și înainte de deschiderea procedurii de insolvență a creditorilor, împotriva terților popriți, cereri de validare a popririlor înființate și neexecutate de aceștia din urmă și nu reglementează o limitare în timp a suspendării de drept a acțiunilor judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită și condițiile încetării acesteia. Toate acestea au drept consecință afectarea dreptului de proprietate. ...

Tribunalul București - Secția a V-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere cadrul unitar, colectiv, concursual și egalitar în care se desfășoară procedura insolvenței, precum și faptul că accesul la justiție este asigurat prin controlul exercitat de către judecătorul sindic asupra actelor îndeplinite în această procedură. ...
Potrivit dispozițiilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. ...
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, ...

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția acțiunilor exercitate în cadrul unui proces penal.“ Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie
Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date.“, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. ...
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 alin.

(1)și

(2)referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, prin prisma art. 20 din Constituție, sunt menționate prevederile art. 6 alin.

(1)din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție. ...

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 dispun că, de la data deschiderii procedurii, se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepția acțiunilor exercitate în cadrul unui proces penal. Măsura stabilită prin textul de lege se justifică prin natura specială a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență. Existența unor acțiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului și pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării (în acest sens, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 842 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012). ...
În cauza de față, din motivarea autoarei excepției de neconstituționalitate, reiese că aceasta critică prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 din perspectiva aplicării acestor dispoziții la speța dedusă judecății, respectiv consideră că aceste prevederi sunt neconstituționale „în măsura în care sunt aplicabile cererilor de validare a popririlor, înființate înaintea pronunțării încheierilor de deschidere a procedurilor de insolvență“. ...
Față de această situație, Curtea, în jurisprudența sa, a arătat că, având în vedere că textul de lege criticat se referă la acțiuni judiciare, extrajudiciare sau de executare silită, pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, este evident că numai acele acțiuni care tind la realizarea creanțelor, adică la îndestularea creditorilor, sunt susceptibile de a fi suspendate, context în care îi revine instanței de judecată competența și, în același timp, obligația de a analiza în ce măsură acțiunile aflate în curs de soluționare pe rolul instanței de judecată se circumscriu cerințelor cuprinse în dispozițiile criticate (Decizia nr. 149 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016, paragraful 20, și Decizia nr. 41 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 aprilie 2013). ...
Ca atare, potrivit jurisprudenței sale constante, spre exemplu Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, interpretarea și aplicarea normelor legale la speța dedusă judecății este atributul instanțelor de judecată și nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. ... 17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea METABET CF - S.A. din Pitești în Dosarul nr. 3.909/3/2016 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 19 iunie 2018. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ionița Cochințu -----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.