DECIZIE nr. 1.192 din 24 septembrie 2009

(1)şi alin.

(2)pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 730 din 28 octombrie 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin.

(1)şi alin.

(2)pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicată de Lin Chaozhe în Dosarul nr. 3.732/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că nu se impune modificarea bogatei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale existente deja în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 30 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3.732/4/2008, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin.

(1)şi alin.

(2)pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lin Chaozhe într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de acesta împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat sau a protecţiei subsidiare. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie şi claritate în ceea ce priveşte riscul de a fi supus la tratamente sau pedepse inumane ori degradante ca motiv de acordare a protecţiei subsidiare şi "permit interpretări eronate cu privire la natura şi conţinutul pedepselor şi tratamentelor inumane ori degradante". Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale şi convenţionale invocate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 26 alin.

(1)şi alin.

(2)pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care au următorul conţinut: - Art. 26 alin.

(1)şi alin.

(2)pct. 2 - "Protecţia subsidiară:

(1)Protecţia subsidiară se poate acorda cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin.

(2), şi care nu poate sau, datorită acestui risc, nu doreşte protecţia acelei ţări. ...

(2)Prin risc serios, în sensul alin.

(1), se înţelege: [... ] ... 2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante." În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 22 alin.

(2)din Constituţie şi celor ale art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ambele referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor şi a tratamentelor inumane ori degradante. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că a mai exercitat, în repetate rânduri, controlul de constituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin.

(1)şi alin.

(2)pct. 2 din Legea nr. 122/2006, prin prisma aceloraşi critici de neconstituţionalitate ca şi cele formulate în prezentul dosar şi prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale. Dintre deciziile prin care Curtea a constatat constituţionalitatea acestora pot fi amintite, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 363 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 28 aprilie 2009, sau Decizia nr. 648 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 5 decembrie 2006. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin.

(1)şi alin.

(2)pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicată de Lin Chaozhe în Dosarul nr. 3.732/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 septembrie 2009. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu --------