← România

DECIZIE nr. 854 din 8 iulie 2008

DECIZIE nr. 854 din 8 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 31 iulie 2008 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Maria Mandache în Dosarul nr. 3.834/89/2007 al Tribunalului Vaslui - Secţia penală. La apelul nominal răspunde reprezentantul autoarei excepţiei, domnul avocat Ciprian Mitoşeriu, din cadrul Baroului Iaşi, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă Curţii că partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Reprezentantul autoarei excepţiei arată că, potrivit informaţiilor pe care le deţine, partea Gheorghe Şerban nu se află în ţară şi solicită Curţii să aprecieze dacă, în această situaţie, procedura de citare cu acesta este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public, invocând dispoziţiile art. 98 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora schimbarea domiciliului uneia dintre părţi în timpul judecăţii trebuie, sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoştinţa instanţei prin petiţie la dosar, consideră că procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportat la art. 98 din Codul de procedură civilă, constată că procedura de citare a fost legal îndeplinită. Având cuvântul, reprezentantul autoarei excepţiei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, expunând, pe larg, susţinerile formulate în faţa instanţei de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.834/89/2007, Tribunalul Vaslui - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Maria Mandache. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă principiul egalităţii de arme prin aceea că prevede posibilitatea recursului numai împotriva hotărârii prin care instanţa se desesizează, nu şi împotriva încheierii prin care instanţa respinge cererea de desesizare. Se arată că "prin obstacularea dreptului la recurs în cazul celor care se consideră vătămaţi prin respingerea cererilor de restituire a cauzei la organul de urmărire penală, nu numai că se creează un grav dezechilibru între aceştia şi persoanele aflate în situaţia opusă din punct de vedere al intereselor procesuale, dar se şi neagă dreptul acestora de a se apăra în faţa unor învinuiri clar formulate, atât din perspectiva prezentării situaţiei de fapt, cât şi din perspectiva încadrării juridice". Tribunalul Vaslui - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă normele constituţionale invocate. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate nu încalcă prevederile art. 21 şi nici pe cele ale art. 24 din Constituţie, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, potrivit căruia "Împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror şi de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă". Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 privind dreptul la apărare. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii textului de lege criticat în prezenta cauză, în raport de prevederile art. 21 şi art. 24 din Legea fundamentală şi faţă de critici similare. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 285 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008, prin care, respingând excepţia invocată, Curtea a statuat, referindu-se şi la jurisprudenţa sa anterioară, că dispoziţiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile constituţionale invocate. Curtea a reţinut că, potrivit art. 126 şi art. 129 din Constituţie, legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti în cadrul procedurii de judecată, precum şi modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competenţe, legiuitorul stabileşte hotărârile judecătoreşti împotriva cărora pot fi exercitate căile de atac. Acest mod de reglementare a exercitării căilor de atac împotriva încheierilor se justifică prin necesitatea de a se asigura celeritatea procesului penal într-un termen rezonabil, exigenţă recunoscută cu valoare de principiu atât în sistemul nostru constituţional, cât şi în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră la art. 6 paragraful 1 dreptul oricărei persoane la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale. De asemenea, Curtea a reţinut că nu sunt încălcate nici prevederile art. 21 din Constituţie, deoarece legea asigură accesul persoanelor interesate la justiţie, prin reglementarea posibilităţii exercitării recursului împotriva încheierilor pronunţate de instanţă, odată cu exercitarea recursului împotriva sentinţei sau a deciziei atacate. Totodată, nu se aduce atingere nici prevederilor art. 24 din Constituţie, întrucât persoana interesată îşi poate formula apărări în cadrul căii de atac prevăzute de lege, care se exercită împotriva hotărârii prin care s-a soluţionat fondul cauzei. Soluţia adoptată, ca şi considerentele pe care aceasta se întemeiază îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie. În plus, în prezenta cauză s-a mai invocat încălcarea, prin acelaşi text de lege, a prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi. Nici aceste susţineri nu pot fi reţinute, întrucât soluţia legislativă prevăzută de art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală nu stabileşte privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare, fiind în deplină concordanţă cu art. 16 din Legea fundamentală. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 alin.
(1)şi
(6)din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Maria Mandache în Dosarul nr. 3.834/89/2007 al Tribunalului Vaslui - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2008. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta ----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.