PLAN DE MANAGEMENT din 16 iunie 2016

PLAN DE MANAGEMENT din 16 iunie 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 bis din 5 septembrie 2016 Notă ... Aprobat prin Ordinul nr. 1.120 din 16 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 5 septembrie 2016 CUPRINS Capitolul 1 INTRODUCERE 1.

1. Scurtă descriere a planului de management ... 1.
2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate ... 1.
3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management ... 1.
4. Procesul de elaborare a planului de management ... 1.
5. Procedura de modificare și actualizare a planului de management ... 1.
6. Procedura de implementare a planului de management ... Capitolul 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.
7. Informații generale 2.1.
8. Localizarea ariei naturale protejate ... 2.1.
9. Căi de acces ... 2.1.
10. Zonarea internă a ariei naturale protejate ... 2.1.
11. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ... ... 2.
12. Mediul abiotic 2.2.
13. Geomorfologie ... 2.2.
14. Geologie ... 2.2.
15. Hidrografie ... 2.2.
16. Clima ... 2.2.
17. Soluri/subsoluri ... ... 2.
18. Mediul biotic 2.3.
19. Ecosisteme ... 2.3.
20. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată 2.3.2.
21. Habitate Natura 2000 ... 2.3.2.
22. Habitate după clasificarea națională ... ... 2.3.
23. Flora de interes conservativ, pentru care a fost desemnată aria protejată ... 2.3.
24. Fauna de interes conservativ ... 2.3.
25. Alte specii relevante de floră și faună ... ... 2.
26. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.
27. Informații socio-economice și culturale 2.4.1.
28. Comunitățile locale și factorii interesați ... 2.4.1.
29. Utilizarea terenurilor ... 2.4.1.
30. Situația juridică a terenurilor ... 2.4.1.
31. Administratori și gestionari ... 2.4.1.
32. Infrastructură și construcții ... ... 2.4.
33. Impacturi 2.4.2.
34. Presiuni - impacturi trecute și prezente ... 2.4.2.
35. Amenințări - impacturi viitoare previzibile ... ... ... Capitolul 3 EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR 3.
36. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ ... 3.
37. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ ... Capitolul 4 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.
38. Scopul planului de management ... 4.
39. Obiective generale, specifice și activități 4.2.
40. Obiectiv general 4.2.1.1 Obiective specifice ... ... Capitolul 5 PLANUL DE ACTIVITĂȚI 5.
41. Activități de management ... 5.
42. Activități de conservare a speciilor și habitatelor ... 5.
43. Activități pentru promovarea turismului durabil ... 5.
44. Activități de conștientizare, educație și cercetare ... Capitolul 6 PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR Capitolul 7 BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE Capitolul 8 ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT Anexa nr. 1 - HĂRȚI Anexa nr. 2 - PLAN DE SUPRAVEGHERE ȘI PAZĂ Capitolul 1 INTRODUCERE 1.
45. Scurtă descriere a planului de management Prezentul plan de management are ca scop stabilirea cadrului legislativ, respectiv a măsurilor de management necesare pentru păstrarea sau îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională, ce se constituie în obiectivele de conservare listate în formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Planul de management este structurat în mai multe capitole, în care sunt descrise următoarele: caracterizare socio-economică a comunităților din regiune și a teritoriului ocupat, speciile și habitatele de importanță comunitară vizate, starea de conservare și măsurile de management propuse, planul de acțiune pentru implementarea planului de management. Cea mai importantă parte a planului de management este reprezentată de prezentarea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și măsurile propuse pentru menținerea sau îmbunătățirea stării lor de conservare. Ca și anexe la planul de management sunt prezentate: – Hărțile de distribuție ale speciilor și habitatelor de importanță comunitară, precum și localizarea unor activități cu potențial impact negativ la nivelul sitului vizat, ... – Regulamentul ariei naturale protejate. ... – Planul de supraveghere și pază a sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. ... Planul de management este un document oficial, cu rol, de reglementare pentru toți factorii implicați în gestiunea resurselor naturale și conservarea biodiversității pe teritoriul ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, respectiv custodele ariei naturale protejate, proprietarii și administratorii terenurilor și bunurilor de pe suprafața sitului Natura
46. Obiectivul general al planului de management este menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională care se constituie în obiective de conservare pentru situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Obiectivele specifice sunt reprezentate de: asigurarea unui management administrativ eficient al sitului prin stabilirea măsurilor de management necesare desfășurării activităților de pază și a celor de monitorizare a activităților antropice de către personalul desemnat de la nivelul custodelui ariei naturale protejate; asigurarea păstrării sau îmbunătățirii stării de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională prin măsuri de conservare specifice; contribuția la îmbunătățirea condițiilor socio-economice ale comunităților locale prin promovarea turismului durabil; îmbunătățirea bazei de cunoaștere de către comunitatea locală și de către specialiști, precum și creșterea gradului de conștientizarea publicului față de obiectivele de conservare ale ariei protejate, prin acțiuni specifice de conștientizare, educație ecologică, cercetare științifică și pregătire a personalului. Tipurile de măsuri de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională vizate sunt cele aferente obiectivelor specifice stabilite, conform planului de activități stabilit, respectiv: măsuri de management, măsuri specifice de conservare a speciilor și habitatelor, măsuri pentru promovarea turismului durabil, măsuri pentru educație, conștientizare și cercetare științifică. ... 1.
47. Scurtă descriere a ariei naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este situat în Regiunea de Vest a României, pe teritoriul administrativ al județului Arad, în partea central sudică a acestuia. El se regăsește în bazinul hidrografic al râului Mureș și bazinul hidrografic al râului Bega. Situl Natura 2000 este situat pe teritoriul administrativ a trei localități Lipova, Șiștarovăț și Zăbrani. Limitele ariei naturale protejate pot fi descrise astfel: la nord situl se învecinează cu pășunile aparținând localităților Lipova și Zăbrani. La est se învecinează parțial cu pășunile comunei Șiștarovăț, cu pădurile aparținătoare unității administrativ teritoriale Șiștarovăț și parțial cu drumul județean numărul 572, de a lungul văii râului Repas. La sud urmează culmea dealurilor Podișului Lipovei de la limita județului Timiș, respectiv drumul județean 572 și drumul județean 609A, învecinându-se și cu pășunile localităților Sintar și Comeat. La vest ajunge la limita pășunilor localităților Bogda și Chesinț. Aria naturală protejată a fost instituită în sistemul național prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Aria naturală protejată ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este un sit Natura 2000 de tip SCI, sit de importanță comunitară. Are ca scop principal conservarea a două habitate de importanță comunitară și a unei specii de mamifere, respectiv: i. 91M0 Păduri balcano panonice de cer și gorun, ... ii. 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, ... iii. 1352 Canis lupus, lupul. ... Forma de relief în care se regăsește aria naturală protejată este cea de podiș. Situl Natura 2000 cu o suprafață de 4502 ha este ocupat integral de păduri de foioase, dintre care 99% reprezintă habitate de importanță comunitară, în stări diferite de conservare, habitatul 91M0 fiind cel mai răspândit. Pe teritoriul sitului se regăsesc câteva văi secundare, parte din bazinul hidrografic Mureș, unele cu caracter permanent, majoritatea având însă caracter temporar. Lupul întâlnește aici condiții prielnice pentru reproducere și iernare, folosind pădurile de foioase ca adăpost după incursiuni realizate în perioada de iarnă chiar în zona de câmpie adiacentă. Activitățile umane cele mai pregnante, care pot avea impact negativ asupra speciilor și habitatelor sunt bineînțeles cele silviculturale, dar și vânătoarea, turismul de agrement și dezvoltarea infrastructurii rutiere. ... 1.
48. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management Planul de management este elaborat ca prim responsabil de către Asociația Excelsior, în calitate de custode. Planul de management este realizat în conformitate cu următoarele documente reglementative: – Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare; ... – Directiva nr. 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate); ... – Directiva nr. 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări); ... – Directiva nr. 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007, privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații; ... – Decretul nr. 187/1990 pentru acceptarea Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 16 noiembrie 1972, ... – Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie
49. ... – Decretul nr. 38/1994 pentru aprobarea și supunerea spre ratificare Parlamentului a Convenției privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie
50. ... – Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie
51. ... – Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate. ... – Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie
52. ... – Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000 ... – Legea muntelui nr. 347/2004, cu modificările și completările ulterioare.; ... – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; ... – Legea nr. 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003; ... – Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare; ... – Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ... – Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia; ... – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; ... – Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare; ... – Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung; ... – Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea regulamentelor Uniunii Europene privind comerțul cu specii sălbatice de faună și floră, cu modificările ulterioare; Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. ... ... 1.
53. Procesul de elaborare a planului de management Elaborarea planului de management a demarat practic prin implementarea proiectului "Elaborarea planurilor de management pentru ROSCI0337 Pădurea Neudorfului și ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș", dezvoltat și implementat de către Asociația Excelsior, finanțat prin Programul Operațional Sectorial "Mediu", axa prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii, domeniul major de intervenție Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management pentru protejarea biodiversității și rețelei Natura 2000, solicitarea de proiecte nr. V/
54. În cadrul proiectului s-a propus elaborarea planului de management pentru 2 situri Natura 2000 din județul Arad. În cadrul proiectului s-au realizat observații și studii de determinare a stării de conservare pentru speciile și habitatele de importanță comunitară din ariile naturale protejate ROSCI0337 Pădurea Neudorfului și ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș, s-au desfășurat acțiuni de informare și consultare a comunităților locale și s-a elaborat planurile de management ale acestora. Tot în cadrul proiectului au fost organizate sesiuni de consultare a comunităților locale și a tuturor factorilor interesați cu privire la elaborarea planurilor de management, la măsurile de conservare și planurile de acțiune propuse. Sesiunile de consultare au fost organizate în fiecare comună sau oraș cu teritoriu administrativ pe suprafața ariilor naturale protejate vizate, respectiv Lipova, Păuliș, Șiștarovăț și Zăbrani. Măsurile de conservare a speciilor și habitatelor, precum și măsurile de reducere a impactului negativ a activităților umane, au fost propuse de către specialiștii implicați în realizarea observațiilor de teren și elaborarea planului de management. Măsurile propuse au fost în primul rând evaluate de către custode și propuse spre discuție factorilor interesați, în cadrul sesiunilor de consultare organizate prin proiect. După obținerea punctelor de vedere ale factorilor interesați a fost propusă forma finală a planului de management, care este propusă spre avizare în cadrul procedurii SEA. După parcurgerea procedurii SEA și aplicarea ultimelor modificări, odată cu obținerea avizului autorității competente de mediu, planul de management va fi transmis spre aprobare la autoritatea centrală de protecția mediului, respectiv la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. În elaborarea planului de management au fost implicate următoarele instituții: a. Asociația Excelsior, ... b. Agenția pentru Protecția Mediului Arad, ... c. Direcția Silvică Arad, ... d. Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Ape Mureș, ... e. Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Ape Banat, ... f. Administrațiile publice locale ale localităților din regiune: Lipova, Păuliș, Șiștarovăț și Zăbrani. ... g. Administratorii fondurilor de Vânătoare din regiune, ... h. și altele asemenea. ... Sesiunile de consultare au fost organizate cu sprijinul administrațiilor publice locale, astfel: – La sediul Primăriei Lipova, în data de 31.03.2015, ... – La sediul Primăriei Păuliș, în data de 23.03.2015, ... – La Școala Gimnazială Șiștarovăț, în data de 07.04.2015, ... – La sediul Primăriei Zăbrani, în data de 12.03.
55. ... Dintre persoanele implicate în elaborarea studiilor de biodiversitate necesare elaborării planului de management și respective persoanele implicate în elaborarea efectivă a planului de management amintim: a. Asist. univ. dr. Iulia Dărăban, ... b. Asist. univ. drd. Andrei Osman, ... c. Biol. drd. Gabriel Herlo, ... d. Biol. drd. Mihai Pascu, ... e. Prof. univ. dr. Gicu Gabriel Arsene, ... f. Info. GIS Daniel Simon. ... g. Geograf. dr. Dorel Gureanu ... Lista factorilor interesați de pe teritoriul ariilor naturale protejate cuprinde următorii: a. Direcția Silvică Arad, Ocolul Silvic Lipova, ... b. Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Ape Mureș, ... c. Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală de Ape Banat, ... d. Consiliul Județean Arad, ... e. Administrațiile publice locale ale comunelor și orașelor din județul Arad - Lipova, Păuliș, Șiștarovăț și Zăbrani, ... f. Administratorii fondurilor de vânătoare: 73 Neudorf; ... g. Crescători de animale și ferme de animale. ... ... 1.
56. Procedura de modificare și actualizare a planului de management Planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este aprobat prin Ordin de Ministru după obținerea avizului Agenției pentru Protecția Mediului Arad. Modificarea și actualizarea planului se face după cum urmează: a. la 5 ani după publicarea în Monitorul Oficial a aprobării acestuia prin ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului; ... b. la propunerea custodelui, cu respectarea procedurii de aprobare; ... c. când anumite prevederi din planul de management nu mai corespund unor modificări legislative apărute ulterior aprobării acestuia. ... Așadar, planul de management cuprinde unele prevederi care iau în considerare, pe cât posibil, factorii ce ar putea schimba situația actuală, permițând astfel o flexibilitate în luarea deciziilor, fără a compromite obiectivul principal, acela de conservare a mediului natural pentru care au fost desemnate ariile protejate în cauză. Competența aprobării modificărilor în planul de management revine: a. Autorității Publice Centrale pentru Protecția Mediului - în cazul în care se impun schimbări la nivel de obiective/acțiuni sau la nivelul regulamentului de funcționare; ... b. Custodelui - dacă modificările se referă la planificarea anuală a activităților și alocarea fondurilor. ... ... 1.
57. Procedura de implementare a planului de management Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui, în conformitate cu prevederile din Convenția de custodie nr. 314 din 13.02.2014 încheiată între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Asociația pentru Promovarea Valorilor Naturale și Culturale ale Banatului și Crișanei "Excelsior". Convenția de custodie a fost modificată prin actul adițional nr. 1/03.12.2014, pentru a se conforma reglementărilor din Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climate nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare. Organizarea activităților se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii interesați administrații publice locale, Agenția pentru Protecția Mediului Arad, Garda Forestieră Oradea, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Arad, proprietari și administratori de terenuri, instituții academice și de cercetare, ONG uri, specialiști și alte persoane fizice și juridice interesate. După aprobarea planului de management, autoritățile administrației publice locale competente au obligația actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și a documentațiilor de urbanism locale, prin integrarea prevederilor referitoare la ariile protejate aflate în discuție în cuprinsul acestor planuri. Astfel, în vederea localizării cu exactitate a ariilor protejate în documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentațiilor vor fi incluse și limitele ariilor naturale protejate. Avizul custodelui ariei naturale protejate este necesar la elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism ce cuprind și suprafețe ale ariilor naturale protejate sau sunt în imediata vecinătate a acestor arii. Avizul/punctul de vedere al custodelui se emite în conformitate cu Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climate nr. 1052/2014, cu modificările ulterioare, pentru activitățile, planurile și proiectele cu potențial impact negativ asupra speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională ce se constituie în obiective de conservare ale ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. Pentru a asigura accesul factorilor interesați la informațiile obținute în cadrul proiectului "Elaborarea planurilor de management pentru ROSCI0337 Pădurea Neudorfului și ROSCI0370 Râul Mureș între Lipova și Păuliș" și în special pentru a asigura accesul la planurile de management elaborate în cadrul acestuia, planurile de management sunt publicate pe pagina de web dedicată ariilor naturale protejate, respectiv www.neudorf mures.ro. Aici sunt postate și informații geo spațiale cu privire la distribuția și starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ pentru ariile naturale protejate vizate. Pentru managementul ariilor naturale protejate vor fi utilizate următoarele resurse: – Umane: reprezentate de către rangerii propuși de către custodele Asociația Excelsior, un număr de cel puțin 3 rangeri. ... – Materiale: puse la dispoziție de către custode, Asociația Excelsior. Vor fi atribuite: 1 autoturism, pentru activitatea în teren în vederea realizării de studii și monitorizări și pentru pază; sediu dotat cu: birouri, calculatoare, imprimante, echipament pentru observații în teren - binocluri, GPS-uri, aparat foto, echipament pentru determinări de laborator - fotometru, oximetru, pH-metru, lupă binoculară și altele asemenea. ... – Financiare: custodele, Asociația Excelsior, va asigura fondurile necesare pentru desfășurarea activității specifice, de management al ariilor naturale protejate: salarii rangeri și specialiști, combustibil, amenajări specifice în teren, materiale de promovare, realizarea de studii și monitorizări, achiziția altor echipamente specifice. Pe lângă resursele financiare proprii, vor fi atrase fonduri prin programele de finanțare naționale, europene sau private. ... ... Capitolul 2 DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.
58. Informații generale 2.1.
59. Localizarea ariei naturale protejate Aria naturală protejată ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este situată în Regiunea Vest, partea central sudică a județului Arad, pe teritoriul administrativ a localităților Lipova, Șiștarovăț și Zăbrani. Are o suprafață de 4502 ha. Forma de relief în care se regăsește aria naturală protejată este cea de podiș. Situl Natura 2000 cu o suprafață de 4502 ha este ocupat integral de păduri de foioase, dintre care 99% reprezintă habitate de importanță comunitară, în stări diferite de conservare, habitatul 91M0 fiind cel mai răspândit. Pe teritoriul sitului se regăsesc câteva văi secundare, parte din bazinul hidrografic Mureș, unele cu caracter permanent, majoritatea având însă caracter temporar. Suprafețele pe care aria naturală protejată le ocupă în fiecare unitate administrativ teritorială sunt următoarele: a. Lipova - 2554ha, reprezentând 10,29% din suprafața UAT, ... b. Șiștarovăț - 753ha, reprezentând 16,73% din suprafața UAT, ... c. Zăbrani - 1195ha, reprezentând 10,29% din suprafața UAT. ... ● ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este localizat în bioregiunea Continentală. ● Coordonatele geografice ale ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt: a. Latitudine nordică 46°00'30"N, ... b. Longitudine estică: 21°39'31"E. ... Localizarea sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este evidențiată în harta nr. 5 din anexa nr. 2 la planul de management. ... 2.1.
60. Căi de acces Căile de acces la ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt următoarele: a. DJ 682: Zăbrani - Neudorf - Lipova, ... b. DJ 691: Mașloc - Alioș - Neudorf - Lipova, ... c. DJ 691A: Hodoș - Sintar - Charlottenburg - Mașloc, ... d. DJ 572: Brestovăț - Cuveșdia - Șiștarovăț - Lipova, ... e. CF Curtici - Arad - Lipova - Deva, ... f. CF Timișoara - Zăbrani - Lipova - Deva. ... Limitele sitului ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt evidențiate în harta nr. 4 din anexa nr. 2 la planul de management. ... 2.1.
61. Zonarea internă a ariei naturale protejate Situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului nu necesită o zonare internă funcțională. ... 2.1.
62. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl ROSCI0337 Pădurea Neudorfului nu se suprapune cu alte arii naturale protejate. ... ... 2.
63. Mediul abiotic 2.2.
64. Geomorfologie În perimetrul celor trei comune în care se întinde ROSCI0337 Pădurea Neudorfului întâlnim o singură unitate morfologică, fiind vorba de Podișul Lipovei. Podișul Lipovei, componentă a Dealurilor Banatului, se găsește la sud de Mureș, și ajunge la 288 m în vârful Golii, încadrându-se în treapta altimetrică coborâtă a podișului. Culmea principală, care depășește frecvent 250 m, constituie cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice ale Mureșului și Begăi. Raportat la aceasta, Podișul Lipovei se dezvoltă asimetric, culmile secundare sudice fiind mai lungi decât cele nordice datorită eroziunii agresive ale afluenților Begăi, datorită nivelului de eroziune mai coborât, impus de zona de subsidență din lungul Timișului. Această zonă de subsidență este determinată de grabenul existent în fundament, rezultat prin adâncirea mai accentuată a blocurilor cristaline între faliile de tip carpatic orientate aproximativ pe direcția vest - est. Versantul nordic este mai abrupt și domină Culoarul Mureșului cu peste 70 de metri. Văile râurilor ce drenează partea de vest a podișului, corespondentă unităților administrativ teritoriale în care se extinde ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, adâncite în roci friabile, sunt largi și păstrează urmele teraselor 2, 3 și 4 ale Mureșului. Interfluviile prezintă, în profil longitudinal, suprafețe cvasiorizontale, pentru ca în profil transversal să fie convexe, mărginite prin versanți mai abrupți ce au baza înecată în depozite deluviale. Limita acestui podiș față de Câmpia Vingăi se conturează în lungul curbei de nivel de 200 m, sub care apare un abrupt ce delimitează cele două unități de relief. Harta geomorfologică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr.
65. ... 2.2.
66. Geologie Din punct de vedere tectonic, ROSCI0337 Pădurea Neudorfului se găsește în perimetrul orogenului carpatic și se suprapune pe o unitate distinctă: Bazinul Panonic. Alcătuirea petrografică este destul de simplă, datorită vârstei relativ mici a Podișului Lipovei, unitate de relief în perimetrul căreia se găsește acest sit. Depozitele pannoniene, localizate cu precădere în Podișul Lipovei, sunt alcătuite dintr-o succesiune de nisipuri, nisipuri argiloase, marne și argile, cărora li se subordonează pietrișuri și gresii. Nisipurile au cea mai mare dezvoltare și prezintă culori variate, de la gălbui roșcat la cenușiu albicios. Pietrișurile sunt alcătuite, în general, din gnaise oculare, micașisturi, cuarțite, banatite, călcare și gresii. Harta geologică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr.
67. ... 2.2.
68. Hidrografie Mureșul este principalul element hidrografic din această regiune, el influențând atât factorii naturali, cât și pe cei antropici. Totodată, Mureșul este colectorul tuturor râurilor care coboară pe versantul nordic al Podișului Lipovei, pentru ca cele de pe versantul sudic să fie colectate de Bega. Debitul mediu al Mureșului, la Radna, este de 157 mc/s, valoarea scurgerii medii multianuale este cuprinsă între 5,8 3,3 l/s/kmp, iar valoarea turbidității este slabă, de 500mg/l. Mineralizarea apei în Mureș este, de asemenea, redusă sub 500mg/l, iar alimentarea subterană este moderată, reprezentând 15% 30% din scurgerea medie. În această zonă, panta râului Mureș este redusă, în sectoarele largi ale văii având valori în jur de 0,04%, pe când în sectoarele înguste, panta talvegului este mai mari, ajungând până la 0,7%. De pe malul stâng Mureșul colectează și apa pârâului Șiștarovăț, care se varsă în Mureș aval de orașul Lipova. Șiștarovățul își are izvoarele în Podișul Lipovei, la altitudini mai mici de 300 m. Principalii afluenți ai Șiștarovățului sunt Bosniacul și Drăuțul cu Ciuha. Pentru atenuarea undelor de viitură, în vederea evitării inundațiilor provocate de ploile torențiale, coroborate sau nu cu topirea zăpezilor, pe râul Șistarovăț, amonte de stațiunea Lipova Băi, s-a construit un baraj de greutate pentru regularizarea debitului. Astfel, în caz de ape mari pe Șistarovăț, în spatele barajului se formează un lac temporar, până la drenarea acestuia odată cu oprirea precipitațiilor. Harta hidrologică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr.
69. Managementul apelor de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 este asigurat de către Administrația Națională "Apele Române", prin Administrația Bazinală de Apă Mureș - Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad și Administrația Bazinală de Apă Banat - Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiș. Pentru lucrările specifice derulate în aria naturală protejată, se va solicita punctul de vedere al custodelui, după cum urmează: A. Activități pentru care se solicită punct de vedere anual al custodelui:
70. Cosirea vegetației ierboase de două trei ori pe an, în funcție de regimul precipitațiilor, pe coronament și pe taluzele digurilor de apărare; ...
71. Îndepărtarea vegetației amorfe care se dezvoltă la bazele tuturor digurilor, de două ori pe an, pe o lățime de circa 4 m, atât în zona inundabilă, cât și în zona apărată; ...
72. Îndepărtarea arborilor din imediata vecinătate a digurilor - pe o lățime de circa 4m, atât în zona inundabilă, cât și în zona apărată, anual, în zona inundabilă - cu respectarea regimului silvic, respectiv art. 6, alin. 2 din Legea nr. 46/2008 republicată, cu modificările și completările ulterioare; ...
73. Realizarea unor completări de terasamente pe coronamentul și pe bancheta digurilor, acolo unde acestea există, anual; ...
74. Întreținerea rampelor de acces în și din zona inundabilă; ...
75. Protejarea prin vopseli și zugrăviri a bornelor, sau a altor elemente aflate pe corpurile digurilor; ...
76. Aplicarea unor măsuri de protecție a lucrărilor hidrotehnice împotriva animalelor care periclitează siguranța și integritatea digurilor - săparea de galerii - prin soluții stabilite de comun acord între autoritatea de gospodărire a apelor și custode; ...
77. Realizarea de supraînsămânțări - îndesirea covorului vegetal - cu specii autohtone, anual; ...
78. Activități de întreținere a lucrărilor specifice de apărări de maluri. ... ... B. Activități pentru care se va solicita punctual, pentru fiecare în parte, punctul de vedere al custodelui:
79. Lucrări noi de investiții în scopul protecției localităților, a obiectivelor economice, sau a lucrărilor hidrotehnice, care se vor realiza conform Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, strategie ce transpune Directiva nr. 2007/60/CE – Acțiuni de intervenție în albia minoră a cursurilor de apă pentru asigurarea secțiunii optime de scurgere pentru debite medii și mari, prin lucrări de decolmatare a deponiilor; ... – Punerea în siguranță a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor - diguri, consolidări și altele asemenea - existente pe teritoriul ariei naturale protejate, care se vor realiza conform Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/
80. ... ... ... ... 2.2.
81. Clima Temperatura aerului este determinată de valoarea radiației solare receptată la nivelul scoarței, ea fiind influențată de unghiul cu care cad razele solare, care diferă în decursul unui an, de caracteristicile suprafeței active, aspect reflectat prin valoarea albedoului, de expoziția versanților, de nebulozitate, de prezența vegetației și gradul de acoperire al solului de aceasta și altele asemenea. Din punct de vedere climatic, aceste unități teritoriale administrative se încadrează în etajul climatic al dealurilor. Cele mai apropiate stații meteorologice, unde se fac observații în mod regulat, sunt cele de la Arad și de la Șiria, valorile meteorologice înregistrate aici fiind întâlnite, cu mici diferențe, și în Podișul Lipovei. Evoluția temperaturilor medii multianuale, în decursul unui an, prezintă o valoare maximă în luna iulie, de 21,2°C, pentru ca cea mai mică valoare să se înregistreze în ianuarie, 1,0°C. Pentru intervalul amintit, temperatura medie multianuală a aerului, la stația Lipova, a fost de 10,4°C. Aceste observații ne îndreptățesc să afirmăm că, la nivelul acestor unității administrativ teritoriale se înregistrează o temperatură medie multianuală a aerului ce variază între 10,4°C și 10,8°C. Astfel, pentru intervalul 1973 - 2001, s-a înregistrat o valoare medie multianuală a precipitațiilor de 564 mm/an. Luna cu cele mai multe precipitații este iunie, cu o medie de 87mm/an, pentru ca cele mai puține precipitații să cadă în luna februarie 25,2 mm/an. În decursul unui an se pot observa două perioade cu precipitații mai ridicate, existând un maxim la începutul verii și unul la începutul toamnei, pentru ca iarna să se înregistreze cele mai mici valori ale precipitațiilor căzute 100,4 mm/an. Valoarea mai ridicată a lunii decembrie poate să fie determinată de influențele submediteraneene, care se manifestă în partea de sud vest a României. În perioada rece a anului, atunci când temperatura aerului și a solului înregistrează valori negative și cad cantități suficiente de precipitații solide se formează stratul de zăpadă. Primele ninsori care apar de obicei la sfârșitul lunii noiembrie nu determină formarea stratului de zăpadă, datorită temperaturilor de la nivelul solului care se mențin ridicate. Prin proprietățile sale fizice, stratul de zăpadă influențează regimul temperaturi aerului, ca urmare a scăderii temperaturii din apropierea suprafeței solului apar inversiunile de temperatură. Ninsorile se formează la contactul aerului rece polar, transportat de anticiclonii Groelandez, Scandinav sau Est European, cu aerul tropical transportat de ciclonii mediteraneeni. Invaziile aerului tropical din timpul iernii duc la încălzirea vremii și la dispariția stratului de zăpadă. Prima ninsoare se înregistrează în medie la 20 noiembrie, iar ultima ninsoare în 27 martie, rezultând un interval mediu de 128 zile. Numărul de zile cu ninsoare este foarte diferit de la un an la altul, cel mai mic număr s-a înregistrat în anii 1972 și 2008, 7 zile, iar cel mai mare număr în anul 1962, de 49 de zile. Un număr mare de zile cu ninsoare s-a înregistrat și în anii 1963 și 1986, 41 de zile, iar în anii 1981 și 1996, 39 de zile. În privința numărului mediu de zile cu ninsoare, acesta are cea mai mare valoare în luna ianuarie, când ninge în medie 7,3 zile pe an. Urmează februarie cu 6,2 zile și decembrie aproape la fel, 5,9 zile/an. Au existat și cazuri în care a nins în aprilie 1955, 1968, 1986, 1996, 1997 și 2003 s-au chiar în octombrie 1972 și
82. Aceste situații sunt cauzate de anticiclonul scandinav care a favorizat advecții puternice ale aerului arctic. În luna ianuarie, cel mai mare număr de zile cu ninsoare s-a înregistrat în anul 1966, cu un total de 19 zile, iar în anul 1988 nu a nins în nici o zi. Analizând frecvența vântului pe direcții, se poate constata că în perioada 1961-2005 cea mai mare valoare este pentru direcția SE, cu o frecvență medie multianuală de 16,1%. Frecvențe ridicate se înregistrează și pentru direcțiile nord și sud, cu medii de 12,8%, respectiv 12,0%. Frecvențele cele mai reduse se înregistrează pentru direcțiile est, 4,4% și nord est, 5,4%. Harta climatică a ariei naturale protejate este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr.
83. ... 2.2.
84. Soluri/subsoluri Învelișul de soluri întâlnit în unitățile administrative care găzduiesc ROSCI0337 Pădurea Neudorfului se caracterizează printr-o varietate foarte mare. Datorită diversității factorilor de solificare, microrelief, litologie, hidrologie, s-a ajuns la un complex de soluri în diferite stadii de evoluție. În cea mai mare parte, factorul predominant este nivelul hidrostatic al apelor freatice, datorită adâncimii mici la care se găsesc acestea. Tipurile de sol cunosc o diferențiere destul de pronunțată, fapt care atrage după sine și o diferențiere a eficienței economice. Din varietățile de soluri existente pe raza acestor unități administrativ teritoriale, se evidențiază patru tipuri de bază: cernoziomurile, lăcoviștile, solurile brune și solurile aluviale. Solurile aluviale sunt prezente în imediata apropiere a râurilor, unde apa freatică se află la adâncimi între 0,5 - 1 2 m, fiind,în general, soluri gleice și semigleice sau soluri aluviale solonetizate și solodizate. Aceste soluri s-au format în condițiile unui climat umed, în care apele stagnante s-au menținut o perioadă îndelungată în orizontul superior. Solurile brune și brune-gălbui de pădure dețin suprafețe mai mici din totalul fondului funciar al acestor teritorii. Răspândirea acestor soluri se identifică în zona subcolinară, fiind dominată de temperaturi medii anuale mai scăzute și precipitații mai abundente, peste 600 mm anual. Aceste condiții, alături de factorii orografici, litologici și hidrogeologici, au determinat apariția unor subtipuri și varietăți de soluri, diferențiate ca structură și caracteristici fizico-chimici. – Solurile brune de pădure tipice și mai ales podzolite ocupă suprafețe relativ restrânse în comparație cu celelalte tipuri genetice. Aceste soluri sunt dezvoltate pe depozite luto-argiloase cu textură mijlocie, pe suprafețe cu pantă redusă și cu apă freatică la 10-15 m adâncime. ... – Solurile brune-gălbui de pădure, slab mediu erodate dețin cea mai mare pondere din categoria solurilor brune. Ele au o largă pe versanții din spațiul montan. Prezența lor este legată de climatul mai umed și, în special, de materialul parental luturi nisipoase uneori cu pietriș, provenite din alterarea rocilor cristaline, sărace în baze și minerale cu fier, ușor alterabile. ... Harta solurilor din aria naturală protejată este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr.
85. ... ... 2.
86. Mediul biotic 2.3.
87. Ecosisteme Înfățișarea actuală a vegetației din acest spațiu geografic reprezintă doar o fază a unei evoluții care s-a desfășurat în timp îndelungat. Interdependența factorilor climatici, hidrici, edafici și mai ales-antropici determină existența unui anumit tip de vegetație. Vegetația originară ocupă arii mici datorită utilizării agropastorale și forestiere a terenului. Cercetările floristice și de vegetație efectuate în perimetrul unităților teritoriale evidențiază predominarea elementelor central europene și euro asiatice în proporție de 68%, peste care se suprapun elemente mediteraneene, atlantice și continentale. Vegetația de câmpie. Zona joasă din cadrul acestor unități administrative teritoriale nu poate fi încadrată zonei de stepă propriu-zisă, deoarece lipsește vegetația primară de stepă, aceasta fiind desțelenită, iar pe suprafețele nearabile vegetația este puternic schimbată sub influența pășunatului, ajungând într-un stadiu accentuat de degradare. Cele două asociații întâlnite sunt: – Vegetația ierboasă. Cele mai de seamă elemente componente ale pajiștilor de stepă aparțin genurilor: Festuca, Stipa, Agropyron; ... – Vegetația de tufărișuri, arbuștii caracteristici acesteia fiind: Prunus spinosa și Rosa canina. ... Vegetația zonei de contact - silvostepa. Această zonă face trecerea de la pajiștile stepice la păduri, cuprinzând o alternanță de suprafețe mai mici sau mai mari de stepă cu păduri. Vegetația lemnoasă. Vegetația lemnoasă este alcătuită din pădure, unde predomină speciile de: Quercus pubescens și Quercus polycarpa. Vegetația arborescentă este reprezentată de gorun, iar vegetația ierboasă, săracă în specii de acidofilele Luzula luzuloides, Vaccinium vitis, Genista pilosa și altele asemenea. Vegetația lemnoasă a versanților umbriți este alcătuită din păduri de carpen cu gorun sau fag, în care se individualizează asociații Carpino - quercus petraea. Carpino făgetele preferă versanții umbriți, nordici. Cenozele acestea se întâlnesc în partea inferioară a versanților, dar mai ales în văile adânci și umede, dezvoltându-se pe soluri acide, frecvent scheletice, dar bogate în humus și cu umiditate ridicată. Vegetația arborescentă este reprezentată prin Carpinus betullus și Fagus silvatica. Sub aspect structural, în astfel de cenoze se disting trei straturi: – Stratul arborescent cu înălțimea de 15-18 m este reprezentat prin queruncele termofile, Quercus frainetto și Quercus cerris. ... – Stratul arbustiv cu înălțime până la 2 m este bine închegat și constituit din lăstărișul speciilor dominante, dar mai apar sporadic păducelul, Crataegus monogyna, măceșul, Rosa canina, părul sălbatic, Pyrus pyraster și lemnul câinesc, Ligustum vulgare. ... – Stratul ierbos realizează o acoperire slabă, fiind alcătuit din specii termofile ca Lychnis coronaria opaiță, Lathyrus venetus lintea, Echinops banaticus - măciuca ciobanului, alături de care apar și câteva specii mezofile ca Juncus effusus - rugina și Lysimachia nemorum - gălbășoaia. ... Harta ecosistemelor din aria naturală protejată este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr.
88. ... 2.3.
89. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată 2.3.2.
90. Habitate Natura 2000 Cele două tipuri de habitate Natura 2000 care se regăsesc pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului sunt: – 91M0 Păduri balcano panonice de cer și gorun și ... – 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen. ... ... 2.3.2.
91. Habitate după clasificarea națională La nivelul ariei naturale protejate au fost identificate habitatele după clasificarea națională corespondente celor două tipuri de habitate Natura 2000, respectiv: – Pentru habitatul 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun: R4132 - Păduri panonic balcanice de gorun - Quercus petraea și cer - Q. cerris, fag - Fagus sylvatica cu Melittis melissophyllum; R4133 - Păduri balcanice de gorun - Quercus petraea cu Helleborus odorus, spânz; R4134 - Păduri vest-pontice de gorun - Quercus petraea cu Mercurialis ovate; R4136 - Păduri vest pontice mixte de gorun - Quercus petraea, tei argintiu - Tilia tomentosa și cărpiniță - Carpinus orientalis cu Nectaroscordum siculum; R4137 - Păduri vest-pontice mixte de gorun - Quercus petraea și tei cu frunză mare - Tilia platyphyllos cu Galanthus plicatus; R4140 - Păduri daco balcanice de gorun - Quercus petraea, cer - Q. Cerris și tei argintiu - Tilia tomentosa cu Lychnis coronaria; R4142 - Păduri balcanice mixte de gorun - Quercus petraea și alun turcesc - Corylus colurna cu Paeonia dahurica; R4149 - Păduri danubian-balcanice de cer - Quercus cerris cu Pulmonaria mollis; R4150 - Păduri danubian-balcanice de cer - Quercus cerris cu Festuca heterophylla; R4151 - Păduri balcanice mixte de cer - Quercus cerris cu Lithospermum purpurocoeruleum; R4152 - Păduri dacice de cer - Quercus cerris și carpen - Carpinus betulus cu Digitalis grandiflora; R4153 - Păduri danubian-balcanice de cer - Quercus cerris și gârniță - Q. frainetto cu Crocus flavus; R4154 - Păduri danubian-balcanice de gârniță - Quercus frainetto cu Festuca heterophylla; R4155 - Păduri danubian-balcanice de gârniță - Quercus frainetto și cer - Q. cerris cu Carex praecox; ... – Pentru habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen: R4124 - Păduri dacice de gorun - Quercus petraea, fag - Fagus sylvatica și carpen - Carpinus betulus cu Lathyrus hallersteinii. R4125 - Păduri moldave mixte de gorun - Quercus petraea - și fag - Fagus sylvatica cu Tilia cordata - tei. R4126 - Păduri moldave mixte de gorun - Quercus petraea, fag - Fagus sylvatica și tei argintiu - Tilia tomentosa cu Carex brevicollis. R4128 - Păduri getice - dacice de gorun - Quercus petraea cu Dentaria bulbifera. R4135 - Păduri vest pontice mixte de gorun - Quercus petraea, tei argintiu - Tilia tomentosa și carpen - Carpinus betulus cu Carpesium cernuum. R4143 - Păduri dacice de stejar pedunculat - Quercus robur cu Melampyrum bihariense. R4144 - Păduri dacice de stejar pendunculat - Quercus robur cu Molinia coerulea. R4145 - Păduri panonice de câmpii inundabile de stejar pendunculat - Quercus robur cu Carex brizoides. R4147 - Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat - Quercus robur și tei argintiu - Tilia tomentosa cu Scutellaria altissima. ... Aria de repartiție a habitatelor după clasificarea națională în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr.
92. ... ... 2.3.
93. Flora de interes conservativ, pentru care a fost desemnată aria protejată În formularul standard al sitului Natura 2000 nu se regăsesc specii de floră de interes conservativ. ... 2.3.
94. Fauna de interes conservativ Singura specie de mamifere de interes conservativ din sit, menționată în formularul standard, este lupul, Canis lupus. Harta de distribuție a populației și habitatului speciei Canis lupus - lup, în situl Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa 2 la planul de management, harta nr.
95. ... 2.3.
96. Alte specii relevante de floră și faună Nu au fost identificate alte specii relevante de floră și faună pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului. ... ... 2.
97. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.
98. Informații socio-economice și culturale 2.4.1.
99. Comunitățile locale și factorii interesați Unitățile administrativ teritoriale cu raza teritorială pe cuprinsul ariei naturale protejate sunt: Lipova, Șiștarovăț și Zăbrani. Tabel nr. 1 Caracteristici demografice ale comunităților locale Domenii CAEN ale activităților economice desfășurate pe teritoriul ariei naturale protejate: activitatea de silvicultură și exploatări forestiere - cod 0220 - 1 societate; vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului și activități de servicii anexe vânătorii - cod 0170 - 1 societate; lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor - cod 4211 - 1 societate; construcții hidrotehnice - cod 4291 - 2 societăți; lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru electricitate și telecomunicații - cod 4222 - 1 societate; alte transporturi terestre de călători - cod 4939 - 2 societăți; transporturi rutiere de mărfuri - 4941 - 5 societăți. Harta unităților administrativ teritoriale din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr.
100. Tabelul nr. 2 Factori interesați ... 2.4.1.
101. Utilizarea terenurilor Pe suprafața ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, conform sistemului Corine Land Cover, se regăsesc 2 tipuri de utilizare a terenurilor: păduri de foioase și suprafețe de teren pentru hrana vânatului. Terenurile pentru hrana vânatului ocupă 43,1 ha. Întreaga suprafață de 4502 ha a ariei naturale protejate se află în fond forestier. Harta utilizării terenurilor, conform Corine Land Cover, din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr.
102. ... 2.4.1.
103. Situația juridică a terenurilor Pe suprafața ROSCI0337 Pădurea Neudorfului regăsim integral fond forestier, cu situația juridică încadrată astfel: – fond forestier de stat, administrat de către Direcția Silvică Arad prin Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafață de 2495,1 ha; ... – fond forestier în proprietatea orașului Lipova, administrat de către Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafață de 353,1 ha; ... – fond forestier în proprietatea comunei Frumușeni, administrat de către Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafață de 105,7 ha. ... – fond forestier în proprietatea comunei Zăbrani, administrat de către Ocolul Silvic Lipova, pe o suprafață de 1548,1 ha. ... Harta situației juridice a terenurilor din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr.
104. ... 2.4.1.
105. Administratori și gestionari Așa cum a fost menționat și în capitolul anterior, toată suprafața forestieră a sitului Natura 2000, ce reprezintă în fapt integral suprafața ariei naturale protejate, de 4502 ha, este administrată de către Direcția Silvică Arad prin Ocolul Silvic Lipova. Harta administratorilor terenurilor din cuprinsul sitului Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului este prezentată în anexa nr. 2 la planul de management, harta nr.
106. ... 2.4.1.
107. Infrastructură și construcții
108. Unitatea administrativ teritorială Lipova Teritoriul administrativ al Lipovei este traversat de o magistrală feroviară importantă, CF 200, care leagă orașul Arad de capitala țării. Această magistrală feroviară este străbătută de principalele trenuri cu trafic internațional și constituie un segment dintr o magistrală europeană importantă. În acest sens, acest sector va intra într-un proces de modernizare, pentru a permite viteze mari de rulare a trenurilor, până la 160km/h. Prin stația CF Radna, orașul Lipova este deservit de această cale ferată. Tot din această stație CF pornește și o linie de interes regional, făcând legătura cu orașul Timișoara. La nivelul Lipovei, în 2012, în spațiul intravilan, există o lungime totală de 49 km drumuri, cu 10 km mai mult decât în
109. Din acest total, 23 km sunt modernizate, 46% din total, ele corespunzând sectoarelor drumurilor naționale și județene, care străbat localitățile comunei. În schimb, comparativ cu anul 2002, când existau 28 km de drumuri modernizate, lungimea acestora a scăzut. Explicația constă în creșterea suprafeței intravilane, de la 700 ha în 2003 la 893 ha în
110. Astfel, au fost însumate și drumurile din suprafața de teren inclusă în intravilan. Drumurile pietruite însumează 14 km, pentru ca cele de pământ să totalizeze 12 km. Drumurile, șoselele și căile ferate de acces în orașul Lipova sunt: – DN 7: Arad - Lipova - Deva, ... – DJ 682: Zăbrani - Neudorf - Lipova, ... – DJ 691: Mașloc - Alioș - Neudorf - Lipova, ... – DJ 572: Brestovăț - Cuveșdia - Șiștarovăț - Lipova, ... – CF Curtici - Arad - Lipova - Deva, ... – CF Timișoara - Zăbrani - Lipova - Deva. ... În Lipova, la nivelul anului 2012, luna august, existau 4334 locuințe din care 4258 erau în proprietate privată. Raportat la numărul de locuitori, revine o medie de 2,5 locuitori/locuință, pentru ca raportul față de suprafața locuibilă, 181718mp, să arate o valoare medie de 16,7 mp/loc. Pentru râul Mureș, ca infrastructură pentru protecție la inundații, regăsim un dig pe malul stâng, cu o lungime de L = 4.74 km, o înălțime medie de 4.0 m, cu clasa de importanță III și asigurarea de calcul 2%, Q= 2300mc/s. Materialul din care este realizat digul este pământ și beton. Afluenții râului Mureș pe teritoriul unității administrativ teritoriale Lipova sunt: pe malul drept, la Radna: Radna I L = 7km, Radna II L = 0.7km, Radna III L = 0.3km, Radna IV L = 0.438km, Radna V L = 0,45km: la Șoimoș: Șoimoș L = 2,522 km, toate cu clasa de importanță IV și asigurarea de calcul 5%. Alte lucrări de infrastructură pentru regularizarea cursurilor de apă sunt: – Regularizare vale Mică și Vale Mărășești, L = 0,345 km + 2.2 km, ... – Dig remuu deviere Drauț L = 2.43km. clasa de importanță III, cu asigurarea de calcul 2% Q = 2300mc/s, materialul din care este realizat - pământ, ... – Regularizare Vale Drauț și Șiștarovăț, cu L = 10 km respectiv 13,09 km, ... – Acumulare nepermanentă Șiștarovăț, V = 1.78 mil. mc, ... – Acumulare nepermanentă Drauț, V = 1.16 mil mc. ... Referitor la rețeaua de alimentare cu apă potabilă și de canalizare din Lipova se constată o îmbunătățire de fond, datorită investițiilor făcute în ultimii ani din fondurile europene. Astfel, pentru alimentarea orașului Lipova cu apă potabilă au fost forate 10 puțuri subterane, cu o capacitate instalată de 140 mc/h, respectiv cu o capacitate de exploatare de 110 mc/h. Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile, în 2012, era de 46 km, asigurând o cantitate de apă potabilă de 676000 mc, din care 548000 mc consumului casnic. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare, în 2012, a fost de 21,3 km. Numărul de branșamente până la punctul de delimitare este de 1952, din care 1648 la locuințe individuale, 80 la asociații de locatari, 58 la diferite instituții, respectiv 166 la agenți economici. Stația de epurarea apelor menajere poate deservi până la 20000 locuitori, aproape dublu față de situația existentă. În acest sens, este în implementare un plan prin care și localitățile comunei Zăbrani vor fi racordate la rețeaua orașului Lipova, diminuându-se astfel impactul asupra mediului. La nivelul Lipovei există alimentare cu energie pentru toate locuințele, pentru ca alimentarea cu gaze naturale să nu fie disponibilă. În aceste condiții, încălzirea locuințelor se face predominant cu lemn sau cu GPL. Acest lucru presupune existența surselor individuale de încălzire, cu unul sau mai multe focuri, cu consecințele ce decurg din această situație consum mare de lemn, preluat din pădurile limitrofe; emisii de CO