HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998

HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 390 din 15 octombrie 1998 În temeiul art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tarii şi sigiliul statului, Guvernul României hotărăşte: Articolul UNIC Se aprobă stemele oraşelor Calan, Hateg şi Petrila din judeţul Hunedoara, Gura Humorului, Siret, Solca şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, Baile Govora şi Horezu din judeţul Valcea, conform anexelor nr. 1-9 şi 1a)-9a), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: ---------------- Secretar de stat, şeful Departamentului pentru Administraţie Publică Locală, Vlad Rosca Anexa 1 STEMA ORAŞULUI CALAN, JUDEŢUL HUNEDOARA Anexa 1a) DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei oraşului CALAN, judeţul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema oraşului Calan, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut roşu, despicat printr-un pal de azur; în partea dreaptă se afla oala de turnat fonta, din care curge metal peste o jumătate de roata dintata, totul din aur. În partea stanga, doua spice de grâu, de argint. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificatia elementelor insumate: - oala de turnat fonta reprezintă activitatea tradiţionala a locuitorilor în domeniul metalurgiei; - roata dintata face aluzie la produsele realizate de-a lungul vremii de unitatea metalurgica din Calan, produse cărora li s-a conferit "Steaua calităţii" în Spania în anul 1992; - spicele de grâu sunt o aluzie la valorificarea produselor agricole obţinute de locuitorii oraşului, îndeletnicire de tradiţie, având în vedere zona geografică în care este situata aşezarea; - palul aminteste de Raul Strei, care împarte oraşul în doua părţi, contribuind la dinamizarea vieţii sociale şi la infrumusetarea urbei. Anexa 2 STEMA ORAŞULUI HATEG, JUDEŢUL HUNEDOARA Anexa 2a) DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei oraşului HATEG, judeţul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema oraşului Hateg, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut tăiat, cu partea superioară despicata. În primul cartier, pe fond de azur, un calaret în armura, ţinând în mana stanga, ridicată, palosul - totul de argint. În cartierul doi, pe camp roşu, un pergament natural, desfăşurat, validat cu sigiliul din ceara roşie, atasat cu snur albastru. Pergamentul poarta în partea superioară literele TH, iar în partea inferioară, cifra 1247. În partea inferioară a scutului, pe camp de argint, s-a plasat un corb natural, ţinând în cioc un inel de aur cu piatra roşie, aşezat pe doua ramuri verzi de maslin, dispuse una în banda şi alta în bara. Scutul este timbrat cu o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificatia elementelor insumate: - corbul cu inel în cioc este preluat din stema familiei Huniade şi evoca faptul ca, odinioara, în aceasta zona corvinestii aveau posesiuni; - calaretul cu palosul evidenţiază rolul locuitorilor din Hateg în lupta de apărare; - pergamentul desfăşoară face aluzie la nobilimea română, existenta în fosta Ţara a Haţegului; - literele înscrise în partea superioară a pergamentului reprezintă prescurtarea de la Ţara Haţegului; - cifra 1247 aminteste de prima atestare documentara a localităţii. Anexa 3 STEMA ORAŞULUI PETRILA, JUDEŢUL HUNEDOARA Anexa 3a) DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei oraşului PETRILA, judeţul HUNEDOARA Descrierea stemei: Stema oraşului Petrila, potrivit anexei nr. 3, se compune dintr-un scut despicat. În dreapta, pe fond roşu, Sfanta Varvara - reprezentată bust -, incoronata şi aureolata cu aur, ţinând în mana dreapta o cruce din acelaşi metal şi o ramura verde, iar în mana stanga, un potir, de asemenea, de aur. În partea din stanga, pe fond de azur, un scut român ce se suprapune peste o lance incrucisata cu hampa, care susţin steagul dac, toate de argint. În şef, pe fond de aur, doua ciocane de miner, de culoare neagra, incrucisate şi multiplicate. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificatia elementelor insumate: - Sfanta Varvara este ocrotitoarea minerilor; - scutul român şi steagul dac fac dovada istoriei indelungate a asezarii; - ciocanele incrucisate, simbol al mineritului, atesta faptul ca extractia carbunelui constituie activitatea economică care a determinat progresul asezarii. Anexa 4 STEMA ORAŞULUI GURA HUMORULUI, JUDEŢUL SUCEAVA Anexa 4a) DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei oraşului GURA HUMORULUI, judeţul SUCEAVA Descrierea stemei: Stema oraşului Gura Humorului, potrivit anexei nr. 4, se compune dintr-un scut albastru cu un cerb de aur, alergand spre dreapta, sprijinindu-se cu picioarele din spate pe o campie verde. Scutul este timbrat cu o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificatia elementelor insumate: Este vechea stema; evoca fauna specifică. Anexa 5 STEMA ORAŞULUI SIRET, JUDEŢUL SUCEAVA Anexa 5a) DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei oraşului SIRET, judeţul SUCEAVA Descrierea stemei: Stema oraşului Siret, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut albastru, cu chipul Sfantului Ioan Botezatorul imbracat în blana, totul de argint, nimbat cu aur, ţinând în mana dreapta o cruce din acelaşi metal şi iesind dintr-un zid crenelat de argint. Şeful, micşorat, dintat, negru, este încărcat cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificatia elementelor insumate: - Sfantul Ioan Botezatorul este protectorul oraşului Siret; şeful aminteste de pierderile teritoriale ale Moldovei istorice. Anexa 6 STEMA ORAŞULUI SOLCA, JUDEŢUL SUCEAVA Anexa 6a) DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei oraşului SOLCA, judeţul SUCEAVA Descrierea stemei: Stema oraşului Solca, potrivit anexei nr. 6, se compune dintr-un scut tăiat, având cromatica albastru şi roşu, încărcat în centru cu o construcţie cu poarta şi turn, cu acoperis conic, de aur. Construcţia este însoţită de trei brazi dezradacinati, de argint, doi plasati în câmpul superior, iar unul, în vârful scutului. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificatia elementelor insumate: - construcţia aminteste de un monument istoric vechi (ctitoria lui Ştefan Tomsa din anul 1622); - copacii fac aluzie la bogatia silvică. Anexa 7 STEMA ORAŞULUI VATRA DORNEI, JUDEŢUL SUCEAVA Anexa 7a) DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei oraşului VATRA DORNEI, judeţul SUCEAVA Descrierea stemei: Stema oraşului Vatra Dornei, potrivit anexei nr. 7, se compune dintr-un scut albastru, cu doua veverite afrontate, de aur, sprijinindu-se pe labele inferioare, ţinând în labele superioare un izvor de ape minerale, roşu, cu ghizdurile şi jetul de apa de argint. Campia verde este încărcată cu un con de brad, de aur. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificatia elementelor insumate: - evoca bogăţiile naturale (apele minerale); - evoca specificul faunei şi al florei. Anexa 8 STEMA ORAŞULUI BAILE GOVORA, JUDEŢUL VALCEA Anexa 8a) DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei oraşului BAILE GOVORA, judeţul VALCEA Descrierea stemei: Stema oraşului Baile Govora, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un scut dotat cu un sevron rasturnat. În partea superioară, pe fond de aur, simbolul fantanii moderne al apelor minerale, de azur; sevronul albastru este încărcat cu cinci arbori dezradacinati, de argint. În partea inferioară, pe fond roşu, o carte naturala, deschisă, pe care se suprapune o balanţa neagra cu talgerele în echilibru. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificatia elementelor insumate: - semnul apelor minerale evoca faptul ca localitatea este o staţiune balneoclimaterica; - arborii, elementul specific al reliefului, amintesc de dezvoltarea pomiculturii, releva, codificat, permanenta regenerare a naturii şi a societăţii; - cartea deschisă şi balanţa cu talgerele în echilibru vorbesc despre Manastirea Govora, monument istoric aflat la marginea asezarii, cat şi despre faptul ca aici s-a tipărit Pravila în vremea lui Matei Basarab. Anexa 9 STEMA ORAŞULUI HOREZU, JUDEŢUL VALCEA Anexa 9a) DESCRIEREA ŞI SEMNIFICATIILE elementelor insumate ale stemei oraşului HOREZU, judeţul VALCEA Descrierea stemei: Stema oraşului Horezu, potrivit anexei nr. 9, este formată dintr-un scut tăiat, cu partea superioară despicata. În primul cartier, pe fond de azur, se afla un edificiu religios, privit din faţa, cu o turla cu acoperis ascutit, terminat cu o cruce "în cruciulite", totul de argint. În cartierul doi, pe fond de azur, o acvila bicefala de aur. În partea inferioară, pe fond roşu, o farfurie de ceramica, de argint, având reprezentat în centru un cocos roşu, iar pe margine, ornamente geometrice redate cu negru. În dreapta şi în stanga farfuriei de afla doua crengi verzi de stejar care se incruciseaza la baza scutului, fiecare fiind formată din trei frunze şi câte o cochilie de ghinda. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificatia elementelor insumate: - edificiul religios reprezintă renumita ctitorie brancoveneasca ce da faima localităţii; - acvila bicefala este un semn specific familiei Cantacuzino, din care făcea parte şi Constantin Brancoveanu; evoca ornamentul existent pe stalpul de la Foisorul lui Dionisie, de la ctitoria de aici; - figurile heraldice din camp amintesc, pe de o parte, natura specifică zonei, pădurile de stejar, iar pe de altă parte, renumita ceramica de Hurez, chintesenta a creatiei populare din zona. ----------------