DECIZIA nr. 332 din 11 iunie 2020

(5)din aceasta, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și, în special, ale art. 1 alin.

(3)din aceasta Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1323 din 31 decembrie 2020 Valer Dorneanu- președinteCristian Deliorga- judecătorMarian Enache- judecătorDaniel Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorGheorghe Stan- judecătorLivia Doina Stanciu- judecătorVarga Attila- judecătorCosmin-Marian Văduva- magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în integralitate, și în special ale art. 7 alin.

(5)din aceasta, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, în integralitate, și art. 1 alin.

(3)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, în special, excepție ridicată de Grigoreta Adina Andor și alții în Dosarul nr. 524/35/2017 al Tribunalului Bihor - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 771D/

1. ...
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, arată că legiuitorul delegat a motivat urgența, așa cum rezultă din notele de fundamentare ale ordonanței de urgență. În ceea ce privește neconstituționalitatea intrinsecă evocă Decizia Curții nr. 667 din
4. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 15 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 524/35/2017, Tribunalul Bihor - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, în integralitate, și în special ale art. 7 alin.

(5)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, în integralitate, și art. 1 alin.

(3)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, în special. Excepția a fost ridicată de Grigoreta Adina Andor și alții, reclamanți într-un litigiu având ca obiect anulare ordin al președintelui ANAF referitor la spor neuropsihic. ...

1. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 835/2017 s-a dispus încetarea aplicării prevederilor art. 1 din Ordinul președintelui ANAF nr. 964/2015 și neacordarea sporului de 25% pentru personalul Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF, care ocupă funcții specifice de inspector antifraudă, inspector șef antifraudă, inspector general adjunct antifraudă și inspector general antifraudă. Ulterior, prin Ordinul președintelui ANAF nr. 836/2017, s-a acordat sporul pentru risc și solicitare neuropsihică în cuantum de 5% aplicat la salariul brut lunar, fiind privat de 20% din salariu. ...
2. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că normele criticate contravin art. 115 din Constituție, deoarece lipsește motivarea urgenței adoptării celor două ordonanțe de urgență ale Guvernului criticate. Invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 255 din 11 mai 2005 și nr. 366 din 25 iunie 2014, și arată că niciunul dintre motivele invocate de Guvern nu este de natură a justifica urgența adoptării celor două acte normative. ...
3. Se mai arată că dispozițiile criticate contravin art. 1 alin.

(5)din Constituție, fiind adoptate cu nerespectarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece formula „prorogarea unor termene“, utilizată de textele criticate, nu este prevăzută de lege. Astfel, Legea nr. 24/2000 reglementează în cap. VI modificarea, completarea, abrogarea și alte evenimente legislative, fără a utiliza noțiunea de prorogare a unor termene. Conform Dicționarului explicativ al limbii române, prorogarea înseamnă amânarea (din oficiu) pentru o dată ulterioară a activității unui corp constituit, a unei adunări legislative, un termen scadent etc. Niciunul dintre termenii definiți de lege nu poate fi interpretat în sensul „prorogării unor termene“. Termenul de „prorogare“ nu se încadrează nici în categoria „modificării“, prevăzută de art. 59 din Legea nr. 24/2000, nici în categoria „completării“, prevăzută de art. 60 din aceeași lege, nici măcar în cea de „normă derogatorie“, prevăzută de art. 63 din lege, potrivit căruia „Pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula «prin derogare de la...», urmată de menționarea reglementării de la care se derogă. Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază“. ...

1. Se mai susține că modalitatea folosită de legiuitor în adoptarea celor două acte normative criticate, de prorogare a unor termene, este contrară și art. 78 din Constituție. Astfel, de la data prevăzută pentru intrarea sa în vigoare, legea se aplică în ansamblul său, și nu doar o parte din articolele legii. Dacă legiuitorul delegat ar fi dorit să abroge anumite texte dintr-o altă lege prin actele normative criticate, avea posibilitatea să folosească una dintre modalitățile prevăzute în Legea nr. 24/2000, respectiv abrogarea sau modificarea, dar în niciun caz prorogarea, așa cum a procedat. Câtă vreme legea este în vigoare, nu poate fi amânat de la aplicare niciun articol din conținutul ei, decât prin metodele arătate. ...
2. Referitor la încălcarea dreptului de proprietate, autorii excepției arată că sporul în cuantum de 25% face parte din salariul lunar, nefiind o recompensă ocazională, și reprezintă un drept patrimonial, fiind suficient stabilit de autoritățile naționale pe baza legislației în vigoare. Se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (hotărârile pronunțate în cauzele Rafinăriile grecești Stran și Stratis Andreadis împotriva Greciei, Andrejeva împotriva Letoniei, Buchen împotriva Cehiei, Müller împotriva Austriei), potrivit căreia noțiunea generică de „bun“ acoperă și dreptul de a fi beneficiar al unui drept salarial, iar limitarea nejustificată a unui drept recunoscut, cum ar fi dreptul salarial, drept nesocotit ulterior, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare de proprietate, în sensul art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție, dar și o discriminare în sensul art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că o reducere substanțială a nivelului veniturilor ar putea fi considerată ca afectând substanța dreptului de proprietate și chiar a însuși dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare la bătrânețe. Or, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nu se poate aduce atingere drepturilor salariale aflate în plată, fără respectarea dispozițiilor art. 15 paragrafele 1 și 3 din Convenție. Invocarea nevoii restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu se poate constitui într-un veritabil temei pentru a legitima reducerea veniturilor plătite din bugetul public. Criza economică, un cuantum prea ridicat al cheltuielilor publice ori dezechilibrul bugetar nu sunt circumstanțe anume prevăzute în cuprinsul art. 53 din Constituție și nu pot fi asimilate cu situațiile excepționale menționate în cuprinsul acestui text fundamental. Statul nu poate, în baza art. 15 din Convenție, să suspende drepturile și libertățile garantate decât în măsura în care exercitarea acestora ar fi de natură să-l împiedice să facă față pericolului public. Din această perspectivă, măsura de eliminare a sporului nu își găsește nicio justificare. ...
3. Se mai susține că măsura eliminării sporului de 25% are semnificația unei suspendări parțiale a exercitării dreptului la încasarea salariului. Recunoscând marja de apreciere a statelor în materia legislației sociale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat obligația autorităților publice de a menține un just echilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale persoanei, echilibru care nu este menținut ori de câte ori, prin diminuarea drepturilor patrimoniale, persoana trebuie să suporte o sarcină excesivă și disproporționată, ceea ce conduce la încălcarea art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție (a se vedea, în acest sens, hotărârile pronunțate în cauzele Ásmundsson împotriva Islandei, 2004, și Moskal împotriva Poloniei, 2009). Se susține că sporul de 25% face parte din indemnizație, astfel că este un drept fundamental, întrucât dreptul la salariu este un corolar al dreptului la muncă. Chiar dacă acest spor ar fi considerat un adaos la salariu, tot nu ar putea fi înlăturat, pentru că s-ar încălca art. 1 alin.

(3)din Constituție, potrivit căruia România este un stat social, în care dreptatea este valoare supremă. Prin urmare, acest spor nu poate fi condiționat de încadrarea în cheltuielile cu salariile, aprobate prin bugetul ANAF și, după caz, prin bugetele instituțiilor publice din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională. Mai mult, legea salarizării nu condiționează acordarea sporurilor salariale de alocările bugetare. Cu privire la încălcarea art. 1 alin.

(5)din Constituție, autorii excepției susțin că, fiind beneficiari ai dreptului salarial recunoscut printr-o lege, au o speranță legitimă privind stabilitatea și coerența legislativă, astfel încât trebuie să beneficieze neîngrădit de drepturile legal dobândite, cu precizarea că acestea țin intrinsec de cariera profesională. ...

1. În final, referitor la discriminare, autorii excepției de neconstituționalitate susțin că, deși se află în aceeași situație cu magistrații, având aceleași incompatibilități și interdicții, numai pentru categoria din care fac parte s-a diminuat sporul, iar pentru magistrați s-a păstrat, ceea ce nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă și, prin urmare, constituie o discriminare ce conduce la încălcarea art. 14 din Convenție, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. ...
2. Tribunalul Bihor - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât aduc atingere dreptului de proprietate consacrat de art. 44 din Constituție, respectiv drepturilor salariale care constituie un „bun“, în sensul art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și dreptului la muncă al cetățenilor, drept protejat de art. 41 din Constituție. Astfel, în măsura în care printr-un act al puterii executive, cum sunt ordonanțele de urgență ale Guvernului criticate în speță, se restrâng exercițiul dreptului la muncă și plata drepturilor salariale ale angajaților, este afectat în mod direct și nejustificat dreptul de proprietate al acestora, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale și reglementărilor internaționale asumate de România în această materie. ...
3. Potrivit art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Președinții Senatului și Camerei Deputaților, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 16. – Art. 7 alin.

(5)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016: „Dispozițiile alin.

(4)se aplică cu încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală și, după caz, prin bugetele instituțiilor publice din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională“; ... – Art. 1 alin.

(3)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017: „Prevederile art. 1 alin.

(3)-

(5), art. 2-4, art. 5 alin.

(2)-

(4)și art. 6-11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.“ ... ... 17. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate contravin normelor constituționale cuprinse în art. 1 alin.

(5)privind principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin.

(1)privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 115 privind delegarea legislativă. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării, ale art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție, privind protecția proprietății, și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, privind interzicerea generală a discriminării. ...

1. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 622 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 17 ianuarie 2020, a respins, ca neîntemeiată, o excepție de neconstituționalitate având un obiect identic cu cel al prezentei excepții. De asemenea, motivarea excepțiilor de neconstituționalitate din cele două dosare ale Curții este identică. Având în vedere că nu pot fi identificate rațiuni pentru îndepărtarea de la soluția și considerentele Deciziei nr. 622 din 10 octombrie 2019, precitată, Curtea va rezuma, în continuare, aceste considerente. ...
2. Curtea a stabilit că, în realitate, autorul era nemulțumit de reducerea sporului pentru risc și solicitare neuropsihică pentru personalul Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF, care ocupă funcții specifice de inspector antifraudă, inspector șef antifraudă, inspector general adjunct antifraudă și inspector general antifraudă. Cu privire la aceste susțineri, Curtea a reiterat jurisprudența constantă potrivit căreia legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (paragrafele 20 și 21). ...
3. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 115 alin.

(4)din Constituție, Curtea a constatat că împrejurările menționate în preambulul celor două ordonanțe de urgență ale Guvernului criticate se pot încadra în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții, ca stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pun în pericol un interes public, și anume salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2017. Pe de altă parte, Curtea a reținut că urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanțelor de urgență criticate (paragraful 23). ... 21. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 1 alin.

(5)și art. 78 din Constituție, Curtea a observat că sintagma „prorogarea unor termene“ nu este prevăzută de textele criticate în special, fiind cuprinsă în titlurile celor două ordonanțe de urgență ale Guvernului criticate, ceea ce nu contravine nici prevederilor art. 1 alin.

(5)și nici celor ale art. 78 din Constituție. Faptul că dispozițiile de lege criticate prevăd că, într-o anumită perioadă de timp, determinată, anumite prevederi de lege referitoare la sporuri și alte drepturi salariale nu se aplică sau se aplică în mod corespunzător nu poate conduce la neconstituționalitatea acestora, legiuitorul fiind în măsură să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (paragraful 24). ... 22. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 16 alin.

(1)din Constituție, Curtea a statuat că deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale nu au de plano semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție (paragraful 25). ...

1. În continuare, privitor la invocarea dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate, Curtea a constatat, în conformitate cu jurisprudența sa și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, că statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Astfel, statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii, prin modificări legislative corespunzătoare (paragraful 26). ...
2. Referitor la critica privind încălcarea art. 41 din Constituție, Curtea a reiterat faptul că acesta nu instituie o obligație constituțională a legiuitorului de a reglementa acordarea anumitor sporuri (paragraful 27). ...
3. În final, Curtea a observat că dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată (paragraful 28). ...
4. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Grigoreta Adina Andor și alții în Dosarul nr. 524/35/2017 al Tribunalului Bihor - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și, în special, ale art. 7 alin.

(5)din aceasta, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și, în special, ale art. 1 alin.

(3)din aceasta sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 11 iunie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----