← România

DECIZIE nr. 25 din 11 ianuarie 2007

DECIZIE nr. 25 din 11 ianuarie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 120 din 19 februarie 2007 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Ion Tiucă - procuror Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gheorghe Ureche în Dosarul nr. 37.079/1/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală. La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepţiei, fiind lipsă celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Societatea Comercială "Cominco" - S.A. din Bucureşti - Sucursala "Bucovina" Frasin a transmis prin fax, la data de 8 ianuarie 2007, o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, în vederea formulării unui punct de vedere calificat faţă de excepţia de neconstituţionalitate formulată. Autorul excepţiei şi reprezentantul Ministerului Public lasă la aprecierea Curţii Constituţionale acordarea unui nou termen. Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de Societatea Comercială "Cominco" - S.A. din Bucureşti Sucursala "Bucovina" Frasin, arătând că, de la data sesizării Curţii Constituţionale şi până în prezent, partea a beneficiat de suficient timp pentru a-şi exprima punctul de vedere. Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepţiei, Gheorghe Ureche, solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată. În acest sens, depune note scrise la dosar. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 2 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 37.079/1/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gheorghe Ureche. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat contravine art. 21 din Constituţie, întrucât art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă "operează în mod absolut aleatoriu în cazul hotărârilor potrivnice, fiind stipulată anularea celei din urmă hotărâri, fără a se analiza dacă nu cumva tocmai cea din urmă este corectă şi justă în raport cu prima hotărâre, ceea ce ar conduce paradoxal la anularea unei hotărâri drepte". Totodată, autorul excepţiei apreciază că, din considerentele mai sus menţionate, dispoziţiile de lege criticate aduc atingere şi prevederilor constituţionale ale art. 1 alin.

(3)şi art. 11 alin.
(2)raportate la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, în final, consideră că reglementarea criticată contravine şi prevederilor constituţionale ale art. 15 alin.
(1), art. 16 alin.
(1)şi
(2), art. 20, art. 44 alin.
(1)şi
(2), art. 52 şi art. 126 alin.
(1)şi
(3), fără a preciza însă în ce constă contrarietatea cu dispoziţiile de lege criticate. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală apreciază excepţia de neconstitu-ţionalitate ca fiind neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, fiind în deplină concordanţă cu prevederile art. 126 alin.
(2)din Constituţie, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, "Dacă instanţa încuviinţează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre". Autorul excepţiei susţine că textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin.
(3)privind statul de drept, ale art. 11 alin.
(2)referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern, raportate la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 15 alin.
(1)referitoare la universalitatea legilor, ale art. 16 alin.
(1)şi
(2)privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 care consacră accesul liber la justiţie, ale art. 44 alin.
(1)şi
(2)privind proprietatea privată, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 126 alin.
(1)şi
(3)referitoare la instanţele judecătoreşti. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia face abstracţie de competenţa Curţii şi procedează la o analiză critică exhaustivă a întregului proces, cu înfăţişarea pe larg a ceea ce se pretinde a constitui erori de judecată săvârşite de instanţe în diferitele faze procesuale. Totodată, Curtea observă că autorul excepţiei critică, în principal, soluţia legislativă instituită prin art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă, considerând că textul de lege dedus controlului ar trebui modificat, întrucât anularea de către instanţă a celei din urmă hotărâri, fără a se analiza dacă nu cumva tocmai aceasta din urmă este cea corectă şi justă în raport cu prima hotărâre, conduce paradoxal la anularea unei hotărâri drepte. Ca atare, din această perspectivă, Curtea constată că nu poate fi primită solicitarea autorului excepţiei privind modificarea textului de lege criticat, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gheorghe Ureche în Dosarul nr. 37.079/1/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2007. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ---------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.