DECIZIE nr. 811 din 3 iulie 2008

(1)şi art. 2 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007 a camerelor de comerţ din România Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 30 iulie 2008 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Mihaela Ionescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin.

(1)şi ale art. 2 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007 a camerelor de comerţ din România, excepţie ridicată de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara în Dosarul nr. 1.070/325/2008 al Judecătoriei Timişoara. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, consilierul juridic Mădălin-Cristian Vasiu, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Consilierul juridic al autorului excepţiei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că în cuprinsul art. 1 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007 nu este reglementat statutul de utilitate publică pentru camerele judeţene. Totodată, precizează că Decizia nr. 609/2007, pronunţată de Curtea Constituţională, în controlul a priori al Legii camerelor de comerţ din România, nu are relevanţă în cauză, de vreme ce obiectul sesizării l-au constituit mai multe critici privitoare la neconcordanţe în modul de adoptare a legii deduse controlului. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât, pe de o parte, textele de lege criticate nu contravin art. 16 din Constituţie, iar, pe de altă parte, dispoziţiile constituţionale privind garantarea accesului liber la justiţie şi garantarea proprietăţii private nu sunt incidente în cauză. Face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 609/2007, prin care s-a reţinut constituţionalitatea Legii camerelor de comerţ din România. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 16 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.070/325/2008, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin.

(1)şi ale art. 2 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007 a camerelor de comerţ din România. Excepţia a fost ridicată de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara într-o acţiune civilă formulată de Societatea Comercială R.I.P.S. - S.A. din Timişoara în contradictoriu cu autorul excepţiei, având ca obiect anularea Hotărârii Adunării generale a membrilor Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara din data de 9 ianuarie 2008, prin care s-a decis modificarea statutului camerei, susţinându-se că hotărârea atacată este contrară legii şi adoptată nelegal din punctul de vedere al convocării adunării generale. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că prevederile art. 1 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007 sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, art. 21, ale art. 44 alin.

(1),

(2),

(8),

(9), ale art. 45, art. 53 şi ale art. 135 alin.

(2)lit. a), întrucât "conferă drepturi diferite unor persoane juridice aflate în situaţii echivalente, instituindu-se astfel un tratament discriminatoriu". De asemenea, consideră că îi "este restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi, fiind încălcate normele unei concurenţe loiale". Totodată, susţine că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece din cuprinsul acestora s-a omis reglementarea statutului de utilitate publică şi pentru camerele judeţene. De asemenea, precizează că, "analizând prevederile art. 2 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007 a constatat că în cazul în care un grup de societăţi comerciale constituie o asociaţie în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, sub denumirea «cameră de comerţ», rezultă că se pot crea organizaţii paralele care pot conduce la numeroase confuzii şi chiar imixtiuni în viaţa camerelor de comerţ înfiinţate în temeiul Decretului-lege nr. 139/1990 şi recunoscute prin Hotărârea Guvernului nr. 799/1990". Susţine că "există posibilitatea ca noile organizaţii înfiinţate în temeiul Legii nr. 335/2007 să revendice chiar patrimoniul camerelor de comerţ înfiinţate conform actelor normative menţionate anterior". Arată că "prin expunerea de motive înşişi iniţiatorii actului normativ urmăreau «să îmbunătăţească cadrul legislativ privind organizarea şi funcţionarea camerelor de comerţ, în vederea sprijinirii procesului de ameliorare a mediului de afaceri din România», făcându-se referire strict la camerele de comerţ deja înfiinţate, iar nu la posibilitatea înfiinţării unor alte organizaţii de acest tip". De asemenea, mai arată că "îi este încălcat dreptul de proprietate, totodată restrângându-se exerciţiul unor drepturi sau libertăţi, fără să fie incidente riscuri cu privire la apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor". Judecătoria Timişoara apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, legiuitorul având autoritatea de reglementare a statutului camerelor de comerţ în virtutea puterii legiuitoare. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate faţă de prevederile art. 16 din Legea fundamentală, de vreme ce acestea din urmă privesc egalitatea cetăţenilor, iar nu egalitatea de tratament juridic aplicată unei categorii distincte de subiecte colective de drept, în speţă camerelor de comerţ. De asemenea, reţine că dispoziţiile legale criticate, reglementând înfiinţarea camerelor de comerţ ca organizaţii autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, nu sunt de natură să aducă atingere dreptului de proprietate. Totodată, apreciază că textele legale criticate sunt menite să garanteze dreptul comercianţilor de a-şi exercită, în condiţiile legii, activităţile economice şi libera iniţiativă şi consideră că acestea nu contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. În acest sens, face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 609/2007. Apreciază că dispoziţiile art. 21 şi 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauză. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin.

(1)şi ale art. 2 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007 a camerelor de comerţ din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 6 decembrie 2007, având următorul cuprins: - Art. 1 alin.

(1):"Camerele de comerţ sunt organizaţii autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor lor şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi din străinătate."; - Art. 2 alin.

(1): "Comercianţii, indiferent de domeniul de activitate, pot constitui în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti camere judeţene, destinate promovării intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comerţului, industriei, agriculturii şi serviciilor, corespunzător cerinţelor economiei de piaţă." Prevederile art. 1 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007 sunt criticate prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin.

(1),

(2),

(8),

(9), ale art. 53 şi ale art. 135 alin.

(2)lit. a), iar prevederile art. 2 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007 sunt criticate prin raportare la art. 16, art. 21, art. 44 alin.

(1),

(2),

(8),

(9), art. 45, art. 53 şi art. 135 alin.

(2)lit. a) din Constituţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin.

(1)şi ale art. 2 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, întrucât, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta "decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia". Obiectul litigiului în care a fost ridicată excepţia îl constituie o acţiune civilă formulată de Societatea Comercială R.I.P.S. -S.A. din Timişoara în contradictoriu cu autorul excepţiei, având ca obiect anularea Hotărârii Adunării generale a membrilor Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara din data de 9 ianuarie 2008, prin care s-a decis modificarea statutului camerei, susţinându-se că hotărârea atacată este contrară legii şi adoptată nelegal din punctul de vedere al convocării adunării generale. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate, care, pe de o parte, definesc camerele de comerţ, iar, pe de altă parte, prevăd posibilitatea constituirii de către comercianţi, indiferent de domeniul de activitate, a unor "camere judeţene" în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti, nu au legătură cu speţa dedusă judecăţii. Astfel, având în vedere prevederile art. 29 alin.

(1)coroborat cu alin.

(6)al aceluiaşi articol din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a art. 1 alin.

(1)şi art. 2 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Totodată, Curtea reţine că autorul excepţiei este nemulţumit şi de faptul că nu a fost reglementat, în cuprinsul art. 1 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007, statutul de utilitate publică pentru camerele judeţene. Curtea constată că această critică se referă la o omisiune legislativă, examinarea criticii de neconstituţionalitate cu un atare obiect excedând competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992, se pronunţă "numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca fiind inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin.

(1)şi ale art. 2 alin.

(1)din Legea nr. 335/2007 a camerelor de comerţ din România, excepţie ridicată de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara în Dosarul nr. 1.070/325/2008 al Judecătoriei Timişoara. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iulie 2008. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu _________