NORME METODOLOGICE ORIENTATIVE din 20 iunie 1994 de calcul al arendei Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 183 din 19 iulie 1994 În temeiul art. 19 din Legea arendarii nr. 16/1994, pentru stabilirea nivelurilor arendei şi a modalitatilor de plată a acesteia, se emit urmatoarele Norme metodologice orientative: Capitolul 1 Arendarea terenurilor agricole A. Consideratii generale Articolul 1 Potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 16/1994, elementele de stabilire a arendei sunt: suprafaţa, potentialul de productie, structura parcelara, relieful şi gradul de accesibilitate a mecanizarii, posibilitatile de acces, distanta faţă de locurile de depozitare, industrializare sau comercializare, amenajarile şi imbunatatirile funciare sau alte dotari. Articolul 2 Potentialul de productie a terenului este dat de clasa de calitate a acestuia, în condiţiile aplicarii unor tehnologii adecvate şi de cultivare cu plante agricole adaptate condiţiilor climaterice ale zonei. Articolul 3 În cazul arendasilor - regii autonome, institutii şi statiuni de cercetare şi productie agricola şi societăţi comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat - nivelul minim şi maxim al arendei, precum şi modalitatile de plată se aproba, după cum urmeaza:
- a)la regiile autonome, de către consiliile de administratie; ...
- b)la instituţiile şi statiunile de cercetare şi productie agricola, de către consiliile stiintifice; ...
- c)la societăţile comerciale, de către adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului de administratie. ... B. Clasificarea terenurilor agricole în clase de calitate Articolul 4 Potentialul de productie a terenurilor se clasifica, în functie de sol, relief, clima, apa freatica, pe baza notelor de bonitare naturala pentru arabil, în urmatoarele 5 clase de calitate: Clasa I (81 - 100 puncte) - terenuri cu soluri foarte fertile, profunde, cu textura mijlocie, permeabile, neafectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, alunecari, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau foarte slab inclinate, în condiţii climaterice de temperatura şi precipitatii favorabile pentru culturi. Clasa II (61 - 80 puncte) - terenuri cu soluri fertile, profunde, cu textura mijlocie sau mijlociu-fina, cu permeabilitate buna sau mijlocie-mica, slab afectate de fenomene de degradare (saraturare, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau slab inclinate, în condiţii climaterice de temperatura şi precipitatii favorabile pentru culturi. Clasa III (41 - 60 puncte) - terenuri cu soluri mijlociu fertile, profunde sau moderat profunde, cu textura mijlocie, mijlociu-grosiera sau fina, moderat afectate de fenomene de degradare (saraturare, acidifiere, eroziune, exces de umiditate etc.), situate pe suprafete plane sau mijlociu inclinate, în condiţii climaterice de temperatura şi precipitatii moderat favorabile pentru culturi. Clasa IV (21 - 40 puncte) - terenuri cu soluri slab fertile, frecvent scheletice sau cu roca dura, la adincime mica, cu textura variata (grosiera până la fina), puternic afectate de fenomene de degradare (saraturare, acidifiere, eroziune, alunecari active, exces de umiditate etc.) în condiţii climaterice puţin favorabile pentru culturi agricole. Clasa V (1 - 20 puncte) - terenuri cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosinţă arabila, foarte puternic afectate de fenomene de degradare (eroziune, exces de umiditate etc.). Articolul 5 Fiecare clasa de calitate a terenului se imparte în 3 categorii, în functie de gruparea parcelelor, forma şi obstacole, distanta faţă de centrul localităţii, de centrul de depozitare şi valorificare a produselor sau de gara, de calitatea drumurilor etc., după cum urmeaza: Categoria A - terenuri cu sol uniform, cu forme şi dimensiuni optime pentru mecanizare, grupate, cu drumuri foarte bune, cu acces usor şi distanta mica de centrul localităţii, de centrul de depozitare şi valorificare sau de gara. Categoria B - terenuri cu sol moderat uniform, cu forme şi dimensiuni ce asigura condiţii medii de mecanizare, moderat grupate, cu acces mediu, cu drumuri intretinute şi cu distanta medie faţă de centrul localităţii, centrul de depozitare şi valorificare sau de gara. Categoria C - terenuri cu sol neuniform, cu forme şi dimensiuni ce au condiţii diferite de mecanizare, dispersate, drumuri necorespunzatoare (uneori fără drum) şi la distante mari faţă de centrul localităţii, de centrul de depozitare şi valorificare sau de gara. Articolul 6 Metodologia încadrării terenurilor agricole în clasa de calitate este unica, iar organele abilitate pentru incadrarea terenurilor agricole în clase de calitate sunt: Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie şi oficiile judetene pentru studii pedologice şi agrochimice. Articolul 7 Stabilirea claselor de calitate a terenurilor agricole se face pe baza lucrărilor de bonitare existente, intocmite de Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie şi oficiile judetene pentru studii pedologice şi agrochimice. În zonele în care acestea lipsesc, pentru orientare se pot utiliza datele din lucrarile de cadastru calitativ, existente la Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului şi la oficiile judetene de cadastru şi organizarea teritoriului. La cerere, Institutul de Cercetari pentru Pedologie şi Agrochimie şi oficiile judetene pentru studii pedologice şi agrochimice vor pune la dispoziţia părţilor contractante, contra cost, notele de bonitare, studii, analize şi asistenţa tehnica privind incadrarea terenurilor în clase de calitate. Capitolul 2 Arendarea în cazul terenului arabil Articolul 8 În functie de elementele de stabilire a arendei prevăzute la art. 1, părţile contractante stabilesc producţia potentiala minima şi maxima exprimata convenţional în griu, considerat produs de referinţa. Valoarea unui punct de bonitare poate fi socotita ca egala cu 40 kg griu (anexa nr. 1). Aceste limite orientative pot constitui baza pentru stabilirea pretului arendei, prin înţelegere între părţi. Articolul 9 În cazul în care, conform contractului, arenda se va stabili în alte produse decit griu, părţile contractante pot folosi coeficienti de convertibilitate prevăzuţi în anexa nr. 2 pentru stabilirea cantităţilor la produsele respective Articolul 10 Preţul arendei terenului se poate achita în produse agricole, echivalent griu, conform coeficientilor de convertibilitate din anexa nr. 2 sau în lei, la preţul griului pe piaţa libera, în momentul recoltarii acestui produs. Capitolul 3 Arendarea în viticultura Articolul 11 Pentru stabilirea potentialului de productie a plantatiilor viticole, proprietarul şi arendasul pot lua în considerare criterii legate de zona de productie, amplasarea plantatiilor în functie de orografia terenului şi fertilitatea solului, condiţiile de exploatare şi dotari, sortimentul de soiuri, vârsta plantatiilor, procentul de goluri în plantatii, a potentialului de productie de struguri pe parcele şi soiuri în functie de care se vor conveni şi tehnologiile de exploatare. Articolul 12 Proprietarul şi arendasul, la incheierea contractului de arendare, pot lua în considerare nivelurile orientative de productii la stabilirea cărora s-a avut în vedere grupa de soiuri şi zona de favorabilitate (anexele nr. 3 şi 4). Capitolul 4 Arendarea în pomicultura Articolul 13 Stabilirea potentialului de productie a plantatiilor pomicole şi de arbusti fructiferi în scopul arendarii se va face de către arendator şi arendas şi va constitui baza contractului ce se va incheia între acestia (anexa nr. 5). Articolul 14 În functie de amplasarea livezilor sau plantatiilor de arbusti fructiferi ce fac obiectul arendarii (orografia terenului, clasa de calitate a solului, existenta lucrărilor de amenajare şi echipare tehnica, starea de întreţinere a acestora), părţile stabilesc tehnologia de exploatare. Articolul 15 Pentru plantatiile de hamei se pot lua în considerare criterii legate de panta terenului, vârsta plantatiei, densitatea, starea de întreţinere a plantatiei şi starea de întreţinere a sistemelor de sustinere (anexa nr. 6). Capitolul 5 Arendarea în zootehnie Articolul 16 Principalele elemente care pot fi luate în considerare la stabilirea arendei se referă la specie, rasa, categorie de vârsta, tipuri de productie, starea fiziologica şi potentialul de productie (anexele nr. 7 - 10). Articolul 17 Prin asemanare cu excepţiile stipulate în art. 7 alin. 3 din Legea nr. 16/1994, părţile pot conveni ca, pentru anumite specii (exemplu: ovine, porcine, păsări etc.), precum şi pentru anumite categorii de vârsta, durata contractului să fie mai mica de 5 ani, dar nu mai mica de un an. Articolul 18 Prin contractul de arendare, părţile pot stipula ca la expirarea acestuia, arendasul sa restituie proprietarului (arendatorului) numărul de animale date în arenda, în structura de specii, rase, categorii de vârsta şi stari fiziologice convenite sau pot conveni ca la expirarea contractului, animalele date în arenda să fie valorificate de către arendas, parţial sau în intregime, precizind cota ce revine arendatorului din preţul obţinut. Capitolul 6 Alte prevederi Articolul 19 Părţile pot conveni sa incheie contracte de arendas şi pentru alte bunuri agricole, şi anume: constructii de orice fel, masini, utilaje şi alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole. Articolul 20 Centrele agricole vor sprijini părţile contractante în obtinerea documentatiilor referitoare la calitatea şi categoria terenului şi vor acorda, la cerere, consultaţii tehnice, gratuit, privind orientarea încadrării terenului şi modalitatile de stabilire a nivelului arendei. Capitolul 7 Contractele de locatiune Articolul 21 În vederea incheierii contractelor de locatiune, prevăzute la art. 25 din legea arendarii nr. 16/1994, consiliul de administratie al societatii comerciale va întocmi urmatoarele lucrari, pe care le va supune spre aprobare adunarii generale, şi anume:
- a)transformarea, în echivalent arabil, a intregii suprafete agricole pe care o detine, potrivit anexei nr. 21 la Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991 *), privind procedura de constituire, atribuţiile şi functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările ulterioare; ...
- b)stabilirea productiei medii la hectar pe întreaga suprafaţa în echivalent arabil, potentiala minima şi maxima exprimata convenţional în griu; ...
- c)transformarea productiei medii la hectar în alte produse agricole pe care societatea le poate oferi ca pret al locatiunii - arendei - în natură. ... Articolul 22 La incheierea contractelor de locatiune, preţul locatiunii va fi stabilit prin convenţia părţilor, similar cu arenda. Articolul 23 Anexele nr. 1 - 10 fac parte integrantă din prezentele norme. .................... Notă ... *) Hotărârea Guvernului nr. 131/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 9 ianuarie 1993. Anexa 1 Echivalentul în produse al punctului de bonitare Anexa 2 Coeficienti de convertibilitate între griu şi alte produse Anexa 3 Nivelurile orientative de productie la strugurii de masa Anexa 4 Nivelurile orientative de productie la strugurii de vin NOTĂ: Nivelurile orientative de productie propuse pot fi influentate în procent de +/- 10 - 20% de urmatorii factori: - vârsta plantatiei; - fertilitatea solului. Ele sunt stabilite pentru plantatii cu procent de goluri de maximum 20% . Plantatiile înfiinţate cu selectii clonale au un potenţial de productie mai mare cu 20% faţă de nivelurile orientative menţionate în prezenta anexa. Anexa 5 Tabel orientativ cu incadrarea plantatiilor de pomi şi arbusti fructiferi pe perioada de vârsta şi potentialul biologic de rodire Nivelurile orientative minime şi maxime ale productiei în pomicultura NOTĂ: Potentialul de productie se poate diferentia în functie de procentul de goluri mai mare de 5% . Anexa 6 Tabel orientativ de încadrare a plantatiilor de hamei în vederea arendarii Anexa 7 I. Tabel orientativ cu elementele de stabilire a arendei la vaci şi bivolite de lapte NOTĂ:
- a)Specificarile de la nr. crt. 3, 4 şi 5 se referă la vitele şi juninci gestante. ...
- b)Parametrii (elementele) la metisi se reduc cu 5%. ... II. INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI OPTIMI pentru ferme cu efectiv mai mare de 10 vaci Anexa 8 TABEL ORIENTATIV cu elementele de stabilire a arendei la ovine Anexa 9 TABEL ORIENTATIV cu elemente de stabilire a arendei la porcine Ferme care se arendeaza, cu mai mult de 10 scroafe matca *) Numărul mediu de scroafe se urmareste din registrul de evidenta lunara a categoriilor, luindu-se în calcul zilele furajate în categorie, iar greutatea vie livrata pe scroafa rezultă din carnea livrata, total, impartit la numărul de scroafe mediu furajate. **) Se are în vedere viteza de rotatie a stocului de porci mai mari de 8 kg cap (tineri şi grasi). Anexa 10 TABEL ORIENTATIV cu elementele de stabilire a arendei la păsări ouatoare Ferme care se arendeaza, cu mai mult de 1.000 gaini hibrizi de oua -------