DECIZIA nr. 323 din 10 mai 2018

(1)și

(2)din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 743 din 28 august 2018 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 430 alin.

(1)și

(2)din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Sion-Covaciu în Dosarul nr. 2.128/111/2015 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.798D/

1. ...
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că autoritatea de lucru judecat are în vedere securitatea raporturilor juridice și invocă jurisprudența Curții, respectiv Decizia nr. 908 din 5 decembrie 2006 sau Decizia nr. 1.063 din 14 iulie
4. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.128/111/2015, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 430 alin.

(1)și

(2)din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Sion-Covaciu într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe civile a Tribunalului Bihor prin care a fost admisă excepția autorității de lucru judecat. ...

1. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece prin admiterea excepției autorității de lucru judecat instanța nu se pronunță asupra fondului. ...
2. Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. ...
3. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ...

1. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ...
2. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. ...
3. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
4. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, ... 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 430 alin.

(1)și

(2)din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

(1)Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.

(2)Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.“ ... 13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin.

(3)și

(5)privind statul de drept și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 15 alin.

(1)privind universalitatea, art. 16 alin.

(1)și

(2)privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 22 alin.

(1)privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 23 alin.

(1)și

(12)privind libertatea individuală și principiul legalității, art. 24 alin.

(1)privind dreptul la apărare, art. 26 alin.

(2)potrivit căruia „persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.“, art. 41 alin.

(1),

(2)și

(5)privind munca și protecția socială a muncii și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 25 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 31 martie 2015, paragraful 12, analizând constituționalitatea dispozițiilor art. 429 și art. 430 alin.

(2)din Codul de procedură civilă, a statuat că aceste dispoziții vizează efectele hotărârilor judecătorești cu privire la dezînvestirea instanței după pronunțarea hotărârii și, respectiv, efectele autorității de lucru judecat. Referitor la aceste principii de drept, prin Decizia nr. 478 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 21 iulie 2006, Curtea a reținut că principiul potrivit căruia, după pronunțarea hotărârii, judecătorii nu mai pot reveni asupra deciziei luate nu numai că nu încalcă prevederile Constituției, ci, dimpotrivă, reprezintă o componentă esențială a ideii de justiție, a asigurării autorității de lucru judecat și a ocrotirii drepturilor procesuale ale părților, ca element fundamental al statului de drept. Principiul autorității lucrului judecat (res judicata) se coroborează cu regula că, odată pronunțată hotărârea definitivă, misiunea judecătorului care a participat la judecată se încheie (lata sententia, judex desinit esse judex). Ca efect juridic al acestei reguli, care ține de ordinea publică, pronunțarea hotărârii are și efect de desistare a instanței, iar judecătorul care s-a pronunțat nu poate reveni asupra părerii sale în respectiva cauză, cu mențiunea că părților le rămâne posibilitatea de a cere doar îndreptarea greșelilor materiale care s-ar strecura în hotărâre. De altfel, acest principiu fundamental al procedurii civile, recunoscut în numeroase țări de drept romano-germanic, este consacrat și în dreptul anglo-saxon sub numele de functus officio, adagiu din care decurge faptul că, după pronunțarea unei hotărâri definitive, instanțele nu mai pot reveni asupra acesteia, singura posibilitate de schimbare sau corectare a soluției rămânând exercitarea căilor de atac recunoscute de lege. ... 15. Totodată, dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură adoptate de legiuitor în virtutea mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin.

(2)din Constituție, potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar în jurisprudența sa Curtea a reținut că accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește și că este de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Judecătorul „spune dreptul“ pentru soluționarea unui litigiu, dar numai în formele și în condițiile procedurale instituite de lege. Pe cale de consecință, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege. De aceea, regula art. 21 alin.

(2)din Constituție, potrivit căreia nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție, are ca semnificație faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau niciun grup social (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ...

1. În continuare, referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la celelalte prevederi constituționale, Curtea constată că aceasta nu cuprinde motivarea ca element al său, astfel încât nu poate fi reținută, Curtea neputându-se substitui autorului excepției în formularea unor critici de neconstituționalitate. ...
2. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Sion-Covaciu în Dosarul nr. 2.128/111/2015 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 430 alin.

(1)și

(2)din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Oradea - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 10 mai 2018. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin ----