← România

ANEXĂ nr. 53 din 5 ianuarie 2000

ANEXĂ nr. 53 din 5 ianuarie 2000 ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HARTIE ŞI TESATURI DIN FIRE DE HARTIE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 CONSIDERATII GENERALE Studiul acestui Capitol trebuie să se efectueze în corelatie cu Consideratiile generale din Secţiunea XI. Capitolul 53 trateaza în general şi sub rezerva excepţiilor menţionate în Nota explicativa de la pozitia nr. 53.05, materiale textile vegetale altele decat bumbacul şi produsele succesive transformarii lui în industria textila, inclusiv tesaturile. Cuprinde, de asemenea, firele din hartie şi tesaturile din fibre de hartie precum şi produsele textile în amestec asimilate produselor din prezentul Capitol prin aplicarea Notei 2 de la Secţiunea XI. 53.01 - IN BRUT SAU PRELUCRAT, DAR NEFILAT; CALTI ŞI DESEURI DE IN (INCLUSIV DESEURI DE FIRE ŞI DESTRAMATURA) (+). 53.01.10 - Inul brut sau topit - În melitat, batut, pieptanat sau altfel prelucrat, dar nefilat: 5301.21 -- Melitat sau batut 5301.29 -- Altele 5301.30 - Calti şi deseuri de în Inul este o planta care exista în numeroase specii, printre care cea mai cunoscuta este Linum usitatissimum. Fibrele din în sunt cuprinse în tija tulpinei în care ele se aglutineaza în fascicule prin actiunea unei materii pectice. Pentru a putea fi utilizat în industria textila, fibra de în este bine să se separe de restul plantei. în special, de puzderie care reprezinta baza interioara lemnoasa. Pozitia cuprinde inul brut. topit, batut, melitat, pieptanat sau altfel pregatit, dar nefilat. A) Inul brut (fibra de în). Este inul care provine din smulgere, egrenat sau nu. B) Inul topit. Topirea are ca efect eliminarea mai mult sau mai puţin completa, prin fermentare (sub actiunea bacteriilor sau a mucegaiurilor) sau chimic, a materiei pectice care aglomereaza firele între ele. Aceasta operaţie se efectueaza în mod obisnuit: 1) fie prin expunerea plantei pe pajiste la actiunea picaturilor de roua sau a umiditatii; 2) fie introducand planta în apa curgatoare a paraielor sau raurilor sau în apa stătătoare a santurilor sau iazurilor; 3) fie prin introducerea în apa calda adusa în bazine sau canalizari; 4) fie supunand-o actiunii vaporilor de apa a agentilor chimici sau microbieni. Inul topit este supus apoi operaţiei de uscare la aer sau cu ajutorul uscatoarelor. Fibrele sunt atunci suficient dezlipite unele de celelalte, precum şi de puzderie, pentru a fi separate de aceasta prin batere şi prin melitare. C) Inul melitat. Melitarea este facilitata de perierea prealabila care are ca efect reducerea dimensiunii puzderiei. Melitarea care se efectueaza mecanic sau natural, consta în eliminarea puzderiei prin batere pentru obtinerea fibrelor de în, cu alte cuvinte a manunchiului sau a inului melitat. În cursul acestei operaţii se strang de asemenea calti şi deseuri. D) Inul cotonizat. Cotonizarea consta din tratarea inului brut cu o solutie în fierbere de soda caustica, apoi din impregnarea sa cu carbonat de calciu şi din inmuierea intr-o solutie apoasa diluata de acid; se obtin astfel fibre foarte divizate care apoi se albesc în general. Acest procedeu inlocuieste topirea şi melitarea. Inul pieptanat. Pieptanarea are ca efect divizarea manunchiului şi paralelizarea fibrelor eliminand materiile straine pe care fibrele inca le mai retin, precum şi eliminarea fibrelor scurte şi rupte (calti de pieptanare). La ieşirea din masinile de pieptanat, inul se prezinta sub forma de manunchiuri. Manunchiurile sunt apoi trecute prin masina puitoare, de unde ies sub forma de benzi continui. Prin intinderi succesive şi prin treceri pe flaier, aceste benzi sunt transformate în semitort. Se menţionează că semitortul poate să aibă după trecerea prin flaier un diametru relativ apropiat de cel al firelor simple de la pozitia nr. 53.06 şi ca prezinta o usoara rasucire. Dar nefiind supuse operaţiei de toarcere, ele nu constituie inca fire şi la fel ca şi benzile menţionate mai sus, rămân clasificate la aceasta pozitie. F) Calti şi deseuri de în (inclusiv deseuri şi scame). Caltii sunt în general deseuri de în de diferite calităţi care sunt adecvate pieptanarii şi care constau din fibre scurte, innodate, rupte sau incalcite provenind din diferite operaţii de prelucrare a inului cum sunt melitarea, pieptanarea şi toarcerea. Pozitia cuprinde de asemenea, deseurile de toarcere, de bobinare sau de tesere a inului (de exemplu deseuri de fire) şi destramaturile de în (obtinute prin destramarea carpelor, sforilor, franghiilor etc.); ele sunt de obicei destinate tot filarii. Ţinând seama de lungimea redusa a fibrelor care le constituie, caltii şi alte deseuri destinate filarii nu sunt supuse operaţiei de cardare (care le transforma în benzi) înainte de a fi intinse sub forma de pretort. Sunt cuprinse la aceasta pozitie benzile şi pretotatul de calti care nu au fost supuse inca operaţiei de filare pentru a fi transformate în fire de în. Se clasifica de asemenea, aici deseurile de în care nu mai sunt susceptibile de a fi folosite la filare şi sunt utilizate mai ales ca materiale de umplutura, la pregătirea mortarelor sau ca materii prime în fabricarea anumitor sortimente de hartie. Aceste deseuri provin mai ales din operaţiile de melitare a inului sau din daracirea caltilor. Produsele se clasifica la aceasta pozitie chiar dacă sunt albite sau vopsite. Pozitia exclude:

  1. a)Deseurile lemnoase (puzderie) de la melitarea fibrelor de în (pozitia nr. 44.01). ...
  2. b)Anumite materiale vegetale fibroase denumite uneori în, dar care nu sunt în veritabil, în special inul indian (Abroma augusta) (pozitia nr. 53.03) inul sau canepa din Noua Zeelanda (Phomtium tenax) (pozitia nr. 53.05). ... Note explicative de subpozitie. Subpozitia nr. 5301.11 Aceasta subpozitie cuprinde inul melitat obţinut din calti. 53.02 - CANEPA (CANNABIS SATIVA L) BRUTA SAU PRELUCRATA, DAR NEFILATA; CALTI SAU DESEURI DE CANEPA (INCLUSIV DESEURI DE FIRE ŞI DESTRAMATURA). 5302.10 - Canepa bruta sau topita 5302.90 - Altele Pozitia cuprinde numai canepa (Cannabis sativa L) care este o planta cultivata pe soluri şi în condiţii de clima foarte variate. Fibrele cuprinse în tija tulpinii sunt extrase printr-o serie de operaţii asemanatoare celor descrise pentru în în Nota explicativa de la pozitia nr. 53.01. Pozitia cuprinde: 1) Canepa bruta, asa cum provine din smulgere, egrenata sau nu. 2) Canepa topita, ale carei fibre dezlipite parţial de puzderie adera inca la aceasta. 3) Canepa melitata, adica manunchiul de fibre (filamente textile), separate de planta prin melitare, care depasesc uneori lungimea de 2 m. 4) Manunchiuri de canepa pieptanata sau altfel prelucrata pentru filare (dar nefilata), prezentată de obicei sub forma de benzi sau pretort. 5) Calti şi deseuri de canepa care provin în general din melitare şi mai ales din pieptanare, precum şi deseurile din fibre de canepa stranse în special în cursul filarii sau al teserii şi materialul fibros obţinut prin destramarea sforilor, franghiilor, carpelor etc. Aceste deseuri sunt cuprinse aici chiar dacă pot fi utilizate la filare (prezentate sau nu sub forma de benzi sau de pretort) sau dacă pot fi utilizate numai ca materiale de umplutura, pentru calafatuire, la fabricarea hartiei etc. Cotonizarea (asemanatoare celei aplicate inului), albirea sau vopsirea, nu afectează clasificarea produselor la aceasta pozitie. Pozitia exclude:
  3. a)Alte materiale vegetale fibroase denumite în mod impropriu canepa, de exemplu: ... 1) Canepa de Tampico (istle) (nr. 14.03 sau 53.04). 2) Canepa de Gambo sau de Ambari (Hibiscus cannabius), canepa Rosella (Hibiscus sabdariffa), canepa de Abutilon (Abutilon avicennae), canepa de Indii, de Sunn, de Madras, de Calcutta, de Bombay sau de Benares (Crotolaria juncea) şi canepa de Queensland (Sida) (pozitia nr. 53.03). 3) Canepa de Haitti (Agave foetida) (pozitia nr. 53.04). 4) Canepa de Manila (Abaca), canepa de Maurice (Furcraea gigantea) şi canepa sau inul din Noua Zeelanda (Phormium Tenax) (pozitia nr. 53.05).
  4. b)Deseuri lemnoase (puzderie) de la pregătirea fibrelor de canepa (pozitia nr. 44.01). ...
  5. c)Fire de canepa (pozitia nr. 53.08). ...
  6. d)Carpe şi funii vechi din canepa (Capitolul 63). ... 53.03 - IUTA ŞI ALTE FIBRE TEXTILE LIBERIENE (EXCEPTAND INUL, CANEPA ŞI RAMIA), BRUTE SAU PRELUCRATE, DAR NEFILATE; CALTI ŞI DESEURI DIN ACESTE FIBRE (INCLUSIV DESEURI DE FIRE ŞI DESTRAMATURA). 5303.10 - Iuta şi alte fibre textile liberiene, brute sau topite 5303.90 - Altele Pozitia cuprinde toate fibrele textile extrase din tulpina plantelor dicotiledonate cu excepţia inului (pozitia nr. 53.01), a canepii (pozitia nr. 53.02) şi a ramiei (pozitia nr. 53.05). Fibrele textile liberiene clasificate aici sunt mai moi la pipait decat majoritatea fibrelor vegetale menţionate la pozitia nr. 53.05 şi au în plus o mai mare finete. Dintre fibrele textile liberiene cuprinse la aceasta pozitie sunt menţionate: 1) Iuta veritabila (true jute), ale caror principale doua varietati sunt Corchorus capsularis sau iuta alba şi Corcohorus alitorius sau iuta roscata, numita de asemenea, Tossa. 2) Hibiscus cannabinus, cunoscuta în comert sub denumirea de canepa de hibiscus, canepa de Gamba, iuta de Siam, Chenaful, iuta de Bimli, canepa de Ambari, Papoula de San Francisco, Dah, Meshta etc. 3) Hibiscus sabdariffa, cunoscuta în special sub denumirea de canepa Rosella sau rozela, iuta de Siam, chenaf, iuta de Jawa etc. 4) Abutilon avicennae, cunoscuta sub denumirea de canepa de Abutilon, iuta de China, iuta de Tien-Tsin, Ching-Ma, King-Ma etc. 5) Grozama ale carei fibre provin din partea liberiana a tulpinilor de Spartium junceum (grozama de Spania) sau de Cytisus scoparius (grozama comuna). 6) Urena lobata şi Urena sinuata, care poarta nume diferite în functie de tara de origine: iuta de Congo, iuta de Madagascar sau paka. Malva blanca sau Cadillo (Cubaj, Guaxima, Aramina sau Malva roxa (Brazilia), Caesarweed (Florida). 7) Crotalaria juncea, cunoscuta sub denumirea de canepa de Indii, canepa de Sunn, canepa de Madras, canepa de Calcutta, canepa de Bombay, canepa de Benares sau canepa de Julburpur. 8) Sida, cunoscuta în principal sub denumirea de Escobilla, Malvaisco, canepa de Queensland sau iuta de Cuba. 9) Thespesia, cunoscuta sub numele de Polompon (Vietnam). 10) Abroma augusta, cunoscuta sub numele de bumbacul dracului sau inul indian. 11) Clappertonia ficifolia, cunoscuta sub denumirea de Punga (Congo) sau Ciuaxima (Brazilia). 12) Triumfetta, cunoscuta sub denumirea de Punga (în Congo) sau Carapicho (în Brazilia). 13) Urzici. Pozitia cuprinde: I) Materii fibroase brute (în tulpini, inca netopite şi nedecorticate); fibre topite; fibre decorticate (extrase prin metode mecanice), adica numai manunchiul, constituit din fascicule de fibre (filamente textile) depasind uneori lungimea de 2 m; cuttings-uri constituite din extremitatea inferioara a manunchiului taiat şi vandut separat. Totusi, materiile vegetale care se clasifica la Capitolul 14 când sunt în stare bruta sau se prezinta sub anumite forme (de exemplu grozama în tulpini), nu se clasifica la aceasta pozitie decat dacă sunt prelucrate pentru utilizarea lor ca materiale textile (de exemplu când sunt zdrobite, cardate sau pieptanate în vederea toarcerii). II) Fibre cardate, pieptanate sau altfel pregatite pentru toarcere, prezentate de obicei sub forma de benzi. III) Caltii şi deseurile fibroase care provin în general de la cardarea sau de la pieptanarea fibrelor liberiene; deseurile de fire din fibre liberiene, rezultate în timpul toarcerii sau al teserii şi destramatura obtinuta din carpe, din franghii sau sfori uzate. Caltii şi deseurile se clasifica la aceasta pozitie chiar dacă sunt utilizabile în filatura (fiind în acest caz prezentate sub forma de benzi) sau dacă sunt utilizate ca materiale de umplutura sau calafatuire sau la fabricarea hartiei, a paslei etc. Produsele se clasifica la aceasta pozitie chiar dacă sunt albite sau vopsite. Pozitia exclude:
  7. a)Grozama (matura) în tulpini (pozitia nr. 14.04). ...
  8. b)Caltii impregnati cu substante farmaceutice sau condiţionati pentru vanzarea cu amanuntul în scopuri medicale sau chirurgicale (pozitia nr. 30.05). ...
  9. c)Firele de iuta sau de alte fibre liberiene din aceasta pozitie (pozitia nr. 53.07). ...
  10. d)Carpele şi în special funiile (Capitolul 63). ... 53.04- SISAL ŞI ALTE FIBRE TEXTILE DIN GENUL "AGAVE", BRUTE SAU PRELUCRATE, DAR NEFILATE; CALTI ŞI DESEURI DIN ACESTE FIBRE (INCLUSIV DESEURI DE FIRE ŞI DESTRAMATURA). 5304.10 - Sisalul şi alte fibre textile din genul Agave, brute 5304.90 - Altele Pozitia cuprinde Sisal şi alte fibre textile din genul Agave care provin din frunzele anumitor plante din clasa monocotiledonatelor şi în special plante din familia Agavaceae. Majoritatea acestor fibre sunt mai rugoase şi mai puţin fine decat fibrele textile liberiene de la pozitia nr. 53.03. În general, aceste fibre se clasifica aici fie în stare bruta, tratate în vederea filarii (de exemplu cardate sau pieptanate sub forma de benzi), fie sub forma de calti sau deseuri fibroase (provenind mai ales de la pieptanare), de deseuri de fire (stranse în principal în timpul filarii sau al teserii), sau de destramatura (obtinuta prin destramarea tesaturilor uzate, a sforilor etc.). Dintre fibrele cuprinse la aceasta pozitie se pot menţiona: Sisalul (Agave sisalana). Canepa de Haitti (Agave foetida). Henequen (Agave fourcroydes). Istle sau ixtle (canepa de Tampico sau mexicana). Aceste fibre, extrase din Agave funkiana sau Agave lechugilla, sunt utilizate mai ale, la fabricarea periilor şi se clasifica în mod obisnuit la pozitia nr. 14.03. Totusi, ele se clasifica aici dacă sunt supuse unui tratament indicat pentru utilizarea lor ca material textil. Maguey sau Cantala. Aceste fibre se obtin din Agave cantala (Filipine şi Indonezia) sau din Agave tequilana (Mexic). Pita (Agave americana). Produsele se clasifica la aceasta pozitie chiar dacă sunt albite sau vopsite. 53.05 - FIBRE DE COCOS, DE ABACA (CANEPA DE MANILA SAU MUSA TEXTILIS NEE), RAMIA SAU ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE, BRUTE SAU PRELUCRATE, DAR NEFILATE; CALTI ŞI DESEURI DIN ACESTE FIBRE (INCLUSIV DESEURI DE FIRE ŞI DESTRAMATURA). - Fibre de cocos: 5305.11 -- În stare bruta 5305.19 -- Altele - Fibre de abaca: 5305.21 -- În stare bruta 5305.29 -- Altele - Altele: 5305.91 -- În stare bruta 5305.99 -- Altele Pozitia cuprinde fibrele textile vegetale care provin din frunzele sau fructele anumitor plante din clasa monocotiledonatelor sau, în cazul ramiei, obtinuta din tulpina plantelor din clasa dicotiledonatelor din familia urticacea, şi care nu sunt denumite şi nici cuprinse la alta pozitie: de exemplu, sisalul este mentionat la pozitia nr. 53.04. Majoritatea acestor fibre sunt mai rugoase şi mai puţin fine decat fibrele textile liberiene cuprinse la pozitia nr. 53.03. În general, aceste fibre se clasifica aici chiar dacă sunt în stare bruta, prelucrate în vederea filarii (de exemplu cardate sau pieptanate sub forma de benzi), sub forma de calti sau deseuri fibroase (provenind în principal din pieptanare), din deseuri de fire (stranse mai ales în cursul filarii sau teserii) sau din destramatura (obtinuta prin destramarea funiilor vechi, a carpelor etc.). Totusi, fibrele care provin din materiale vegetale care în stare bruta sau sub anumite forme se clasifica la Capitolul 14 (în special kapok-ul), nu se clasifica la aceasta pozitie decat dacă au fost supuse unui tratament necesar utilizarii lor ca materiale textile, de exemplu dacă au fost zdrobite, cardate sau pieptanate în vederea filarii. Dintre fibrele textile vegetale cuprinse la aceasta pozitie se pot cita: Cocosul. Fibrele de cocos sunt obtinute din invelisul exterior al nucilor de cocos; ele sunt aspre, sfaramicioase şi de culoare bruna. Se clasifica intotdeauna la aceasta pozitie indiferent dacă sunt prezentate în masa sau în fascicule. Abaca. Fibrele de abaca (sau canepa de Manilla) sunt obtinute din petiolul frunzelor anumitor bananieri (Musa textilis Nee) care cresc în principal în insulele Filipine, prin razuirea de partea nefibroasa, cu ajutorul cutitelor sau mecanica. Se clasifica aici manunchiul pieptanat sau nu, sau altfel prelucrat pentru toarcere (dar netors), care se prezinta de obicei sub forma de panglici sau benzi. Fibrele de abaca, foarte rezistente la intemperii şi la actiunea apei de mare, sunt folosite în principal la fabricarea cablurilor pentru nave sau a plaselor pentru pescuit. Ele se utilizeaza de asemenea, la confectionarea unor tesaturi groase sau impletituri pentru palarii. Ramia. Fibrele de ramie provin din partea liberiana a anumitor plante, în principal Boehmeria tenacisima (Rhea sau ramia verde), şi Boehmeria nivea (China-grass sau ramia alba), cultivate mai ales în tarile calde din Extremul Orient. În momentul recoltarii, ramia este taiata la baza şi asezata în buchete (ramia bruta). Este apoi decorticata manual sau mecanic, în stare verde sau uscata, pentru a separa partea fibroasa a tulpinii (ramia decorticata) de partea lemnoasa interna. Ramia decorticata se prezinta în general sub forma de fasii lungi. Materia fibroasa obtinuta este supusă operaţiei de degomare pentru eliminarea, prin diferite procedee (în general cu ajutorul unor lesii alcaline), a materiilor pectice care aglutineaza fibrele între ele. Ramia degomata şi uscata, se prezinta sub forma de manunchi de culoare alb sidefiu. Alfa sau rogozul. Fibrele de alfa sau rogoz provin din frunzele acestor plante. Ele sunt clasificate aici numai dacă sunt laminate, sfaramate, pieptanate sau altfel prelucrate în vederea utilizarii lor ca fibre textile. Frunzele brute sunt clasificate la Capitolul 14. Aloes (fibre de Aloes). Ananasul. Aceste fibre cunoscute şi sub denumirea de Curana (în Amazonia), Până (în Mexic) sau Silkgrass, sunt extrase din frunzele de ananasului, care este o planta din familia Bromeliaceae. Apartin acestei categorii şi fibrele de Pita Floja sau Colombia pita sau arghan, Caroa (Brazilia), Karatas etc. Canepa de Mauritius (Furcraea gigantea), cunoscuta şi sub denumirea de Piteira (Brazilia). Phormium Tenax (canepa sau inul de Noua Zeelanda). Sanseveria cunoscuta şi sub denumirea de canepa Bowstring sau Ife. Fibra de turba (uneori denumita "Berandine" sau "turba Beraudine"). Aceste fibre sunt trase dintr-o turba lemnoasa. Ele se clasifica la aceasta pozitie numai dacă au fost supuse unei prelucrari în vederea utilizarii lor ca material textil; în caz contrar, acestea se clasifica la pozitia nr. 27.03. Papura. Aceste fibre sunt extrase din planta cu acelasi nume. Ele nu trebuie confundate cu perii scurti care acopera semintele acestei plante şi care se folosesc ca material de umplutura (veste de salvare, jucarii etc.); acesti peri se clasifica la nr. 14.02. Yucca (planta ornamentala din familia liliaceelor). Produsele se clasifica la aceasta pozitie chiar dacă sunt albite sau vopsite. 53.06 - FIRE DE IN. 5306.10 - Simple 5306.20 - Rasucite sau cablate Pozitia cuprinde firele de în, adica la produsele obtinute prin filare (urmata sau nu de rasucire sau cablare) a benzilor de în sau a caltilor de în indicati la pozitia nr. 53.01. Sunt excluse produsele care corespund definitiei sforilor, funiilor. franghiilor etc., de la pozitia nr. 56.07 (vezi partea I-B 2) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Firele clasificate la aceasta pozitie pot fi condiţionate sau nu pentru vanzarea cu amanuntul sau pot fi obtinute prin prelucrarile specificate în partea 1-B 1) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Firele de în asociate cu fire de metal în orice proportie (plase metalice) şi firele de în metalizate sunt clasificate la pozitia nr. 56.05. 53.07 - FIRE DE IUTA SAU DIN ALTE FIBRE TEXTILE LIBERIENE DE LA POZITIA NR. 53.03. 5307.10 - Simple 5307.20 - Rasucite sau cablate Pozitia cuprinde firele obtinute prin filare (urmata sau nu de rasucire sau cablare) a benzilor de iuta sau din alte fibre textile liberiene de la pozitia nr. 53.03. Sunt excluse firele care corespund definitiei sforilor, funiilor, franghiilor etc., de la pozitia nr. 56.07 (vezi partea I-B 2) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Firele clasificate la aceasta pozitie pot fi condiţionate sau nu pentru vanzarea cu amanuntul sau pot fi obtinute prin prelucrarile specificate în partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). 53.08 - FIRE DIN ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HARTIE. 5308.10 - Fire de cocos 5308.20 - Fire de canepa propriu-zisa 5308.30 - Fire de hartie 5308.90 - Altele A) Fire din alte fibre textile vegetale. Aceasta categorie cuprinde firele obtinute prin filare (urmata sau nu de rasucire sau cablare) a fibrelor de canepa de la pozitia nr. 53.02, a fibrelor textile vegetale de la pozitia nr. 53.04 sau 53.05 sau a altor fibre vegetale reluate în altă parte decat Secţiunea XI şi în special la Capitolul 14 (de exemplu fibre de kapoc sau istle). Sunt excluse firele care corespund definitiei sforilor, funiilor, franghiilor etc., de la pozitia nr. 56.07 (vezi partea I-B 2) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Firele de canepa servesc de asemenea, la fabricarea tesaturilor cat şi la cusutul incaltamintei, al articolelor de pielarie, etc. Firele din această categorie pot fi condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul sau pot fi obtinute prin prelucrarile specificate în partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Firele din aceasta grupa asociate cu fire din metal în orice proportie (plase metalice) şi firele metalizate sunt clasificate la pozitia nr. 56.05. B) Fire de hartie. Aceasta categorie se referă la fire din hartie (simple, rasucite sau cablate), chiar sub forma de sfori, corzi sau funii neimpletite, condiţionate sau nu pentru vanzarea cu amanuntul. Aceste fire se clasifica aici chiar dacă sunt obtinute sau nu prin prelucrarile specificate în partea I-B 1) din Consideratiile generale ale Secţiunii XI). Firele simple de hartie clasificate aici sunt obtinute prin rasucirea sau infasurarea în jurul axei proprii a benzilor subtiri de hartie umezita sau uneori impregnata. Firele rasucite sau cablate sunt obtinute cu ajutorul acestor fire simple. Pozitia exclude:
  11. a)Benzile mici de hartie pliate odata sau de mai multe ori în sensul lungimii lor (lame de hartie) (Capitolul 48). ...
  12. b)Firele de hartie combinate cu fire metalice în orice proportie (plase metalice) şi fire de hartie metalizata (pozitia nr. 56.05). ...
  13. c)Fire de hartie armata cu metal, precum şi sfori, corzi şi cordaje din fire de hartie impletite (pozitia nr. 56.07). ... 53.09 - TESATURI DIN IN. - Cu un continut de în de minimum 85% din greutate: 5309.11 -- Nealbite sau albite 5309.19 -- Altele - Cu un continut de în sub 85% din greutate: 5309.21 -- Nealbite sau albite 5309.29 -- Altele Semnificatia termenului tesaturi este precizat în partea I-C din Consideratiile generale ale Secţiunii XI. Aceasta pozitie cuprinde tesaturi fabricate cu fire de în. În functie de caracteristicile lor, aceste tesaturi sunt utilizate la confectionarea articolelor de lenjerie, imbracaminte, cearsafuri de pat, fete de masa etc. Tesaturile de în se utilizeaza de asemenea, la confectionarea huselor pentru saltele, sacilor, prelatelor, velelor etc. Pansamentele impregnate cu substante farmaceutice sau condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul se clasifica la pozitia nr. 30.05. 53.10 - tesaturi din iuta sau din alte fibre textile liberiene de la pozitia nr. 53.03. 5310.10 - Nealbite 5310.90 - Altele Semnificatia termenului tesaturi este precizata în partea I-C din Consideratiile generale din Secţiunea XI. Aceasta pozitie cuprinde tesaturi fabricate din fire de iuta sau din alte fibre textile liberiene de la pozitia nr. 53.03. Aceste tesaturi sunt utilizate pentru fabricarea sacilor sau a altor ambalaje, ca tesaturi suport pentru linoleum, stofe pentru mobilier etc. 53.11 - TESATURI DIN ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; TESATURI DIN FIRE DE HARTIE. Semnificatia termenului tesaturi este precizata în partea I-C din Consideratiile generale ale Secţiunii XI. Aceasta pozitie cuprinde tesaturi fabricate cu firele de la pozitia nr. 53.08. În functie de caracteristicile lor, aceste tesaturi sunt utilizate la confectionarea ambalajelor, velelor, sacilor, lenjeriei de pat, fetelor de masa, ca tesaturi suport pentru linoleum etc. Pozitia exclude tesaturile fabricate din fasii din hartie, care se clasifica la pozitia nr. 46.01. --------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.