DECIZIE nr. 417 din 10 aprilie 2008

(2)din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 1 mai 2008 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Mihaela Ionescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 şi ale art. 17 alin.

(2)din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Trium Prodcom" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 9.586/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 16 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 9.586/117/2006, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 şi art. 17 alin.

(2)din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Trium Prodcom" - S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect obligaţia de a vinde, prin negociere directă, spaţiul comercial situat în Cluj-Napoca, str. General Eremia Grigorescu nr. 134, în temeiul Legii nr. 550/

1. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele de lege criticate creează o discriminare evidentă a acestuia faţă de persoanele juridice care îndeplinesc toate condiţiile Legii nr. 550/2002 pentru a cumpăra, prin negociere directă, spaţiul comercial pe care îl folosesc. Menţionează că îndeplineşte toate condiţiile cerute de lege, cu excepţia existenţei unui contract de asociere valabil la data intrării în vigoare a Legii nr. 550/
2. Susţine că legiuitorul nu a prevăzut această situaţie specifică ce nu poate fi circumscrisă vreunui text din cuprinsul Legii nr. 550/2002 fără a fi, prin aceasta, discriminatorie. Totodată, autorul critică prevederile art. 16 şi art. 17 alin.

(2)din Legea nr. 550/2002, raportate la dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin.

(2). Face referire, de asemenea, la Decizia nr. 609/2006 prin care Curtea Constituţională, pronunţându-se asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin.

(2)din Legea nr. 550/2002, raportate la art. 16 alin.

(1)şi

(2)din Constituţie, a respins-o, considerând că această decizie nu poate fi reţinută în prezenta cauză. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că se impune respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 şi art. 17 din Legea nr. 550/2002. Consideră că prevederile legale criticate nu au nicio legătură cu dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin.

(2). Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin.

(1), apreciază că textele de lege criticate nu conţin prevederi prin care să instituie privilegii şi discriminări în privinţa unor categorii de persoane aflate în situaţii identice, iar pe de altă parte, acestea stabilesc, imperativ, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici pentru a beneficia de dispoziţiile Legii nr. 550/2002. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 16 şi art. 17 alin.

(2)din Legea nr. 550/2002 sunt constituţionale. În acest sens, arată că acestea nu contravin dispoziţiilor art. 15 alin.

(2)din Constituţie, întrucât dispun pentru viitor şi se aplică unor situaţii juridice în curs de derulare. Totodată, apreciază că prevederile criticate nu conţin măsuri prin care să se instituie privilegii ori discriminări în privinţa unor categorii de persoane aflate în situaţii identice. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 16 şi ale art. 17 alin.

(2)din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 5 noiembrie 2002, având următorul conţinut: - Art. 16: "Vânzarea spaţiilor comerciale, de prestări de servicii şi de producţie către comercianţii, respectiv prestatorii de servicii persoane fizice sau juridice, care le folosesc în baza unui contract de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune, asociere în participaţiune sau leasing, încheiat în condiţiile legii şi valabil la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face la solicitarea acestora, prin metoda negocierii directe. Nu beneficiază de aceste prevederi persoanele fizice sau juridice care au înregistrat restanţe la plata chiriei cel puţin 6 luni consecutive din momentul încheierii contractului cu vânzătorul, persoanele care nu au respectat prevederile contractului cu vânzătorul (subînchirieri nepermise, divizare în scopul unor asocieri nepermise), precum şi persoanele fizice sau juridice care au obligaţii neachitate faţă de stat la data vânzării spaţiului."; - Art. 17 alin.

(2): "După expirarea termenului prevăzut la alin.

(1)spaţiile comerciale pentru care nu s-a depus solicitarea de cumpărare se vor vinde prin licitaţie publică cu strigare, în condiţiile prezentei legi." Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin.

(1)referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice şi ale art. 15 alin.

(2)privind neretroactivitatea legii. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că art. 16 din Legea nr. 550/2002 reglementează condiţiile ce trebuie îndeplinite de către comercianţi, respectiv prestatorii de servicii persoane fizice sau persoane juridice, pentru a beneficia de cumpărarea, prin negociere directă, a spaţiilor comerciale pe care le folosesc. Potrivit acestor dispoziţii, vânzarea, prin negociere directă, a spaţiilor comerciale, de prestări de servicii şi de producţie se face la solicitarea comercianţilor, respectiv a prestatorilor de servicii persoane fizice sau juridice, care le folosesc în baza unui contract de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune, asociere în participaţiune sau leasing, încheiat în condiţiile legii şi valabil la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cu titlu de excepţie, se prevede că nu beneficiază de aceste dispoziţii persoanele fizice sau juridice care au înregistrat restanţe la plata chiriei cel puţin 6 luni consecutive din momentul încheierii contractului cu vânzătorul, persoanele care nu au respectat prevederile contractului cu vânzătorul, precum şi persoanele fizice sau juridice care au obligaţii neachitate faţă de stat la data vânzării spaţiului. Curtea, în mod constant, a statuat în jurisprudenţa sa că principiul constituţional al egalităţii în drepturi are semnificaţia reglementării şi aplicării unui tratament juridic identic sau similar unor subiecte de drept aflate în situaţii juridice identice sau similare. Or, în prezenta cauză, Curtea constată că autorul excepţiei se află într-o situaţie juridică diferită faţă de comercianţii, respectiv prestatorii de servicii persoane fizice şi juridice, care îndeplinesc condiţiile imperative reglementate de textul de lege criticat. Cele două categorii de persoane se află în situaţii juridice diferite tocmai prin condiţiile reglementate de art. 16 din Legea nr. 550/2002, pe care autorul excepţiei nu le îndeplineşte în totalitate. Curtea reţine, în consecinţă, că textul de lege criticat este conform art. 16 alin.

(1)din Constituţie, nefiind discriminatoriu. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin.

(2)din Legea nr. 550/2002, Curtea observă că acesta reglementează vânzarea spaţiilor prin licitaţie publică cu strigare numai în situaţia în care nu s-a depus solicitare de cumpărare, prin negociere directă, în termenul stabilit de alin.

(1)al aceluiaşi articol. Curtea constată că prevederile art. 17 alin.

(2)au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin.

(1)din Constituţie, şi prin Decizia nr. 609 din 21 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 1 noiembrie 2006. Cu acel prilej, Curtea a statuat că art. 17 alin.

(2)din Legea nr. 550/2002 este constituţional, reţinând că este dreptul statului să hotărască în privinţa modului de vânzare a bunurilor din proprietatea sa privată. Astfel, dispoziţiile legale criticate pentru neconstituţionalitate nu conţin măsuri prin care să se instituie privilegii ori discriminări în privinţa unor categorii de persoane aflate în situaţii identice. Se are în vedere că persoanele care pot cumpăra spaţii comerciale prin licitaţie publică cu strigare nu sunt în aceeaşi situaţie juridică cu cele cărora spaţiile comerciale le sunt vândute prin negociere directă, acestea din urmă fiind comercianţi, respectiv prestatori de servicii persoane fizice sau juridice, care folosesc spaţiile comerciale în cauză în baza unui contract de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune, asociere în participaţiune sau leasing, încheiat în condiţiile legii şi valabil la data intrării în vigoare a Legii nr. 550/2002. În consecinţă, nu se poate reţine încălcarea prevederilor art. 16 alin.

(1)din Constituţie. Curtea observă că autorul excepţiei a indicat, ca temei constituţional al sesizării, şi dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin.

(2)privind neretroactivitatea. Examinând această susţinere, Curtea constată că, în raport cu motivele invocate în sprijinul excepţiei de neconstituţionalitate, textul indicat nu este relevant, neavând nicio concludenţă pentru soluţionarea acesteia. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 şi art. 17 alin.

(2)din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Trium Prodcom" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 9.586/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 aprilie 2008. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----------