METODOLOGIE din 12 iunie 2012 de utilizare a instrumentelor Europass şi Youthpass Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 508 din 24 iulie 2012 Capitolul I Dispoziţii generale Articolul 1 Documentele Europass şi Youthpass sunt instrumente care facilitează accesul oricărei persoane la programe de educaţie/formare sau pe piaţa muncii, indiferent de vârstă, nivel de educaţie sau domeniu de activitate. Articolul 2 Documentele Europass şi Youthpass reprezintă instrumente de prezentare şi organizare a propriului parcurs de dezvoltare şi formare, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii. Articolul 3 Documentele Europass şi Youthpass sunt părţi componente ale portofoliului educaţional şi ale portofoliului de educaţie permanentă. Capitolul II Instrumentele Europass Articolul 4 Europass este un portofoliu personal de documente pe care orice persoană îl poate crea şi folosi pentru prezentarea competenţelor şi calificărilor sale, în vederea identificării şi recunoaşterii acestora în spaţiul european şi a facilitării accesului pe piaţa muncii sau a accesului la programe de educaţie şi formare profesională. Articolul 5 Documentele din portofoliul Europass sunt: a) Curriculum vitae Europass; ... b) Paşaportul lingvistic Europass; ... c) Suplimentul descriptiv al Certificatului de calificare profesională/Certificatului de competenţe profesionale; ... d) Suplimentul Europass la diplomă; ... e) Documentul de mobilitate Europass. ... Articolul 6
(1)Curriculum vitae Europass (CV-ul Europass) reprezintă unul dintre documentele de bază ale cadrului comun de asigurare a transparenţei competenţelor şi calificărilor în spaţiul european, care permite prezentarea sistematică, cronologică şi flexibilă a calificărilor, aptitudinilor şi competenţelor unei persoane. ...
(2)CV-ul Europass cuprinde informaţii cu privire la studii, specializări şi stagii de formare, experienţă profesională, limbi străine cunoscute, competenţe sociale, organizatorice, tehnice, artistice etc. Pot fi adăugate, de asemenea, informaţii suplimentare relevante, care pot fi menţionate în curriculum vitae sau într-o anexă a acestuia. ...
(3)CV-ul Europass se completează de către titular, în nume propriu, în conformitate cu instrucţiunile pentru folosirea curriculumului vitae Europass prezentate în anexa nr. 1. ...
(4)De regulă, CV-ul Europass este însoţit de documente justificative şi poate fi utilizat în format fizic (tipărit) şi/sau în format electronic. ... Articolul 7
(1)Paşaportul lingvistic Europass reprezintă atât un document comun de prezentare, cât şi un instrument de autoevaluare a competenţelor lingvistice în vederea facilitării accesului la educaţie, formare profesională sau pe piaţa muncii şi poate fi anexat CV-ului Europass. ...
(2)Formularul-tip pentru Paşaportul lingvistic Europass este prezentat în anexa nr. 2. ...
(3)Paşaportul lingvistic Europass se completează de către titular, în nume propriu, în conformitate cu instrucţiunile de completare prezentate în anexa nr. 3. ...
(4)Completarea Paşaportului lingvistic Europass se face pe baza grilei comune de autoevaluare, elaborată la nivel european şi prezentată în anexa nr. 4. ... Articolul 8
(1)Suplimentul descriptiv al Certificatului de calificare profesională/Certificatului de competenţe profesionale este un document standardizat care descrie competenţele dobândite de titularul acestui certificat. ...
(2)Suplimentul descriptiv al Certificatului de calificare profesională/Certificatului de competenţe profesionale este eliberat de instituţia/furnizorul de formare/centrul de evaluare care a eliberat certificatul de calificare sau certificatul de competenţe profesionale. ...
(3)Absolvenţii învăţământului liceal şi profesional care au dobândit formal, nonformal sau informal competenţe profesionale şi cărora li s-au recunoscut aceste competenţe sau care au promovat examenul de certificare a calificării, în condiţiile legii, primesc suplimentul descriptiv odată cu Certificatul de calificare profesională/Certificatul de competenţe profesionale. ...
(4)Suplimentul descriptiv al Certificatului de calificare profesională/Certificatului de competenţe profesionale este util celor care doresc să urmeze cursuri de specializare/calificare/recalificare sau să se angajeze într-o instituţie de educaţie/formare, respectiv la un angajator dintr-o altă ţară europeană, prin corelarea competenţelor certificate în România cu calificările din ţara respectivă. ...
(5)Suplimentul descriptiv nu reprezintă un substitut al certificatului original, competenţele profesionale descrise de acesta nefiind recunoscute sau validate în absenţa Certificatului de calificare profesională/Certificatului de competenţe profesionale. ... Articolul 9
(1)Suplimentul Europass la diplomă este un document anexat diplomei de licenţă, diplomei de inginer, diplomei de urbanist, respectiv diplomei de master, care oferă o descriere standardizată a programului de studii urmat, a titlului şi statutului conferit de acesta, a rezultatelor obţinute pe parcursul studiilor, a contextului instituţional şi a structurii sistemului naţional de educaţie. ...
(2)Suplimentul la diplomă se eliberează gratuit de către universităţi, ca document însoţitor al diplomei eliberate după finalizarea unui program de studii universitare de licenţă, respectiv de master. ...
(3)Suplimentul nu reprezintă un substitut al diplomei originale. ...
(4)Suplimentul la diplomă este redactat bilingv (în limba română şi într-o limbă de largă circulaţie) pentru a asigura transparenţa sistemului de formare universitară din România şi pentru a facilita comparabilitatea titlurilor, diplomelor şi certificatelor care pot fi obţinute în învăţământul superior românesc cu cele obţinute în străinătate. ...
(5)Formularul-tip pentru Suplimentul Europass la diplomă este prezentat în anexa nr. 5. ... Articolul 10
(1)Documentul de mobilitate Europass prezintă într-o formă standardizată activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în timpul unei perioade de învăţare/formare organizată într-o altă ţară europeană, pe baza unui parteneriat între o instituţie de trimitere (din ţara de origine) şi una sau mai multe instituţii gazdă. Instituţiile partenere stabilesc de comun acord obiectivele, conţinutul şi durata mobilităţii. ...
(2)Perioada de învăţare sau de formare organizată într-o altă ţară europeană este denumită experienţă de mobilitate Europass. ...
(3)Experienţa de mobilitate Europass este monitorizată atât de instituţia de trimitere, cât şi de instituţia/instituţiile gazdă. ...
(4)Pe toată durata mobilităţii, fiecare participant este sprijinit de un mentor. ...
(5)Orice persoană care a urmat o perioadă de studiu/formare într-o altă ţară europeană poate primi documentul de mobilitate Europass, indiferent de vârsta sau nivelul său de educaţie. ...
(6)Persoanele interesate de obţinerea documentului de mobilitate Europass trebuie să se adreseze instituţiei de trimitere, cea care a iniţiat organizarea mobilităţii, sau unei alte instituţii abilitate în emiterea documentului de mobilitate Europass, în acord cu regulile programului în cadrul căruia se derulează mobilitatea. ...
(7)Solicitarea de eliberare a documentului de mobilitate Europass se face de către instituţia de trimitere în numele persoanei care participă la experienţa de mobilitate. ...
(8)Documentele de mobilitate Europass sunt completate şi semnate de instituţiile implicate în organizarea mobilităţii (instituţia de trimitere şi una sau mai multe instituţii gazdă) şi sunt emise de către instituţia de trimitere. ... Capitolul III Certificatul Youthpass Articolul 11 Certificatul Youthpass este un document de recunoaştere a activităţilor de formare şi a competenţelor dezvoltate în cadrul Programului "Tineret în Acţiune" (TiA). Articolul 12 TiA este un program al Uniunii Europene care vizează susţinerea activităţilor de învăţare nonformală pentru tineri. Certificatul Youthpass se referă exclusiv la activităţi de formare desfăşurate în cadrul unor proiecte TiA. Articolul 13 Certificatul Youthpass vizează competenţele dobândite în contexte nonformale şi informale şi oferă tinerilor implicaţi în proiectele TiA posibilitatea de a prezenta ce au făcut/învăţat/dobândit, în termeni de activităţi, cunoştinţe, abilităţi, atitudini, prin participarea la proiectele respective. Articolul 14
(1)Certificatul Youthpass poate fi folosit în administrarea parcursului de formare individuală, asigurând o mai mare vizibilitate rezultatelor învăţării nonformale şi facilitând accesul pe piaţa muncii şi/sau la diferite forme de învăţare permanentă. ...
(2)Orice tânăr care participă la un proiect TiA are dreptul de a solicita eliberarea unui certificat Youthpass. ... Articolul 15
(1)Completarea certificatelor Youthpass se face online la adresa http://www.youthpass.eu şi este responsabilitatea organizaţiei care coordonează proiectul TiA sau, în cazul mai multor organizaţii partenere, a organizaţiei care găzduieşte activitatea de formare. ...
(2)Pentru a obţine certificatele Youthpass pentru participanţi, organizaţiile care coordonează proiecte TiA/organizaţiile gazdă trebuie să parcurgă următoarele etape: ...
- a)crearea unui cont pe http://www.youthpass.eu (date personale/instituţionale); ...
- b)introducerea detaliilor proiectului aprobat în cadrul programului TiA; ...
- c)introducerea datelor beneficiarilor (participanţilor). ...
(3)După introducerea datelor, Certificatul Youthpass va fi generat în format pdf. ...
(4)Datele introduse pot fi şterse sau modificate numai de către titularul de cont Youthpass. Orice modificare a datelor va determina generarea unui nou certificat Youthpass. ...
(5)Certificatele sunt semnate de către reprezentantul legal al organizaţiei care coordonează proiectul TiA/al organizaţiei gazdă. ... Capitolul IV Dispoziţii finale Articolul 16 Documentele Europass şi Youthpass se eliberează gratuit. Articolul 17 Conţinutul şi formatul Suplimentului descriptiv al Certificatului de calificare profesională/Certificatului de competenţe profesionale şi ale Suplimentului la diplomă sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului pentru aprobarea conţinutului şi formatului actelor de studii. Articolul 18 Formularele documentelor din portofoliul Europass sunt disponibile, în toate limbile statelor membre ale Uniunii Europene, pe site-ul Comisiei Europene http://europass.cedefop.europa.eu/ şi pe site-ul Centrului Naţional Europass http://www.europass-ro.ro/ Articolul 19 Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta metodologie. Articolul 20 Prezenta metodologie intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. Anexa 1 la metodologie Instrucţiuni pentru folosirea curriculumului vitae Europass (http://europass.cedefop.eu.int) Introducere Redactarea unui curriculum vitae reprezintă un pas important atunci când sunteţi în căutarea unei slujbe sau a unui curs de instruire/formare. CV-ul este adesea primul contact cu un viitor angajator, de aceea el trebuie să atragă imediat atenţia cititorului şi să demonstreze de ce ar merita să fiţi intervievat. Important! De obicei angajatorii nu alocă mai mult de un minut fiecărui CV, atunci când fac selecţia iniţială a aplicaţiilor/candidaturilor primite. Dacă rataţi impactul corect, veţi pierde ocazia de a fi angajat. Citiţi cu atenţie instrucţiunile următoare, înainte de a introduce informaţiile personale în modelul de CV. Recomandări generale Înainte de a începe să scrieţi CV-ul, amintiţi-vă câteva principii importante: Atenţie la modul cum vă prezentaţi CV-ul! Prezentaţi-vă calificările, aptitudinile şi competenţele în mod clar şi logic, astfel încât atributele personale să fie puse în valoare. Acordaţi atenţie sporită fiecărui detaliu relevant atât ca fond, cât şi ca formă; nu există scuză pentru greşelile de ortografie şi de punctuaţie! Concentraţi-vă pe aspectele esenţiale: - un CV trebuie să fie concis: în cele mai multe cazuri, două pagini sunt suficiente pentru a arăta cine sunteţi. Un CV de 3 pagini poate fi considerat prea lung în unele ţări, chiar dacă experienţa dumneavoastră profesională este remarcabilă; - dacă experienţa dumneavoastră profesională este încă limitată (pentru că tocmai aţi absolvit şcoala sau facultatea), inversaţi ordinea rubricilor şi începeţi cu descrierea studiilor şi a pregătirii; scoateţi în evidenţă stagiile de practică profesională efectuate în timpul studiilor (a se vedea exemplele online); - concentraţi-vă pe informaţia esenţială, care aduce valoare sporită aplicaţiei dumneavoastră; experienţa de muncă sau cursurile de pregătire vechi sau nerelevante pot fi omise. Adaptaţi CV-ul în funcţie de postul pentru care candidaţi. Verificaţi-vă sistematic CV-ul ori de câte ori doriţi să-l trimiteţi unui angajator, pentru a corespunde profilului cerut; puneţi-vă în evidenţă calităţile în concordanţă cu cerinţele specifice angajatorului. Căutaţi informaţii despre compania la care urmează să candidaţi, pentru a vă putea adapta CV-ul la profilul căutat. Atenţie! NU "umflaţi" în mod artificial CV-ul; riscaţi să fiţi descoperit la interviu. Respectaţi structura modelului! Curriculum vitae Europass vă permite prezentarea calificărilor, aptitudinilor şi competenţelor într-o ordine logică: - informaţii personale; - descrierea experienţei profesionale; - descrierea studiilor şi a cursurilor de formare [care poate să apară înaintea rubricii experienţa profesională, în cazul celor cu experienţă limitată de muncă; pentru a inversa ordinea calor două rubrici, folosiţi comanda copy/paste (copiere/lipire) a procesorului de texte utilizate; - inventar detaliat al aptitudinilor şi competenţelor dumneavoastră dobândite pe parcursul studiilor şi formării profesionale, al experienţei profesionale şi vieţii cotidiene. Observaţii: - imprimaţi/tipăriţi curriculum vitae pe hârtie albă; - păstraţi caracterele şi formatul sugerate; - evitaţi sublinierile şi scrierea de fraze întregi cu majuscule sau litere îngroşate: afectează lizibilitatea documentului; - nu separaţi paragrafele unei rubrici pe două pagini (de exemplu: lista cursurilor de formare) - pentru a evita acest lucru folosiţi comanda page break (întrerupere pagină) a procesorului de texte utilizat; - casetele care conţin diferitele rubrici nu trebuie să apară atunci când documentul este imprimat. Fiţi clar şi concis! Profilul dumneavoastră trebuie apreciat de către potenţialul angajator după câteva minute de lectură a Cv-ului. Prin urmare: - folosiţi propoziţii scurte; - concentraţi-vă pe aspectele relevante ale pregătirii şi experienţei profesionale; - explicaţi orice întreruperi ale studiilor sau ale carierei dumneavoastră; - îndepărtaţi orice rubrică facultativă (de exemplu, dacă nu aveţi aptitudini şi competenţe artistice) (a se vedea pagina 2 a modelului) sau dacă consideraţi că astfel de aptitudini şi competenţe nu aduc valoare în plus aplicaţiei dumneavoastră, îndepărtaţi toată rubrica, folosind comanda cut (decupare) a procesorului de texte utilizat. Rugaţi pe cineva să vă citească Cv-ul! Verificaţi cu atenţie Cv-ul la final, pentru a îndepărta orice greşeală de ortografie şi pentru a vă asigura că este redactat logic şi clar. Puneţi pe altcineva să vă citească Cv-ul pentru a vă asigura că are un conţinut clar şi uşor de înţeles. Instrucţiuni detaliate pentru folosirea curriculumului vitae Europass (http://europass.cedefop.eu.int) Cum să redactaţi curriculum vitae Europass? I. Utilizaţi interfaţa online sau descărcaţi modelul de CV: Puteţi: (
- a)să folosiţi interfaţa online disponibilă pe website-ul Europass (http://europass.cedefop.eu.int). CV-ul dumneavoastră poate fi apoi salvat în directorul ales; sau (
- b)să descărcaţi modelul de CV (Word sau OpenDocument) în limba preferată de pe acelaşi website şi să-l salvaţi pe unitatea hard a calculatorului dumneavoastră; apoi completaţi diferitele rubrici în coloana din partea dreaptă şi inseraţi datele personale. Dacă aveţi nevoie de îndrumare, consultaţi exemplele de CV oferite pe http://europass.cedefop.eu.int II. Completaţi diferitele secţiuni/rubrici după cum urmează: Important! - nu schimbaţi textul din coloana stângă; - păstraţi formatul şi caracterele utilizate în model. Experienţa profesională În această rubrică, descrieţi separat fiecare slujbă relevantă pe care aţi avut-o, începând cu cea mai recentă. Observaţii: - dacă vă angajaţi pentru prima oară, nu uitaţi să menţionaţi stagiile de pregătire practică şi profesională din timpul studiilor, care dovedesc contactul iniţial cu universul muncii; - dacă experienţa profesională este încă limitată (deoarece tocmai aţi absolvit şcoala sau facultatea), descrieţi mai întâi forma de învăţământ absolvită şi programele de formare profesională [pentru a inversa ordinea celor două rubrici, folosiţi comanda copy/paste (copiere/lipire) a procesorului de texte utilizat]; evidenţiaţi locurile de muncă din timpul cursurilor de pregătire practică (a se vedea exemplele on-line); - din considerente de concizie, axaţi-vă pe experienţa de muncă în măsură să aducă spor de valoare candidaturii dumneavoastră. Nu omiteţi experienţa care poate fi valoroasă, chiar dacă nu este legată direct de profilul postului pentru care candidaţi (de exemplu: timpul petrecut în străinătate, slujbe care v-au pus în contact cu publicul etc.); - reproduceţi tabelul [folosind comanda copy/paste (copiere/lipire) a procesorului de texte utilizat] ori de câte ori e necesar. Pentru a şterge o rubrică, folosiţi comenzile din meniul Table (Tabel) al procesorului de texte utilizat. Educaţie şi formare profesională În această rubrică, introduceţi separat fiecare formă de învăţământ şi program de formare profesională absolvite cu diplomă sau certificat, începând cu cel mai recent. Observaţii: - dacă experienţa profesională este încă limitată (pentru că tocmai aţi absolvit şcoala sau facultatea), descrieţi mai întâi forma de învăţământ şi programele de instruire/formare profesională [pentru a inversa ordinea celor două rubrici, folosiţi comanda copy/paste (copiere/lipire) a procesorului de texte utilizat]; - nu e nevoie să prezentaţi toate calificările dumneavoastră (diplome sau certificate de absolvire): nu menţionaţi studiile şcolii primare dacă deţineţi o diplomă de licenţă; axaţi-vă pe calificările importante pentru aplicaţia dumneavoastră; - reproduceţi tabelul [folosind comanda copy/paste (copiere/lipire) a procesorului de texte utilizat], ori de câte ori este nevoie. Pentru a şterge o rubrică, folosiţi comenzile din meniul Table (Tabel) al procesorului de texte utilizat. Aptitudini şi competenţe personale Această pagină oferă o imagine completă a aptitudinilor şi competenţelor dumneavoastră, dobândite pe parcursul vieţii şi formării profesionale, şi care nu sunt în mod necesar dovedite prin certificate şi diplome oficiale. Rubricile următoare (limbi străine, aptitudini şi competenţe sociale, organizatorice, tehnice, de utilizare a calculatorului, artistice) vă permit să descrieţi atât aptitudinile şi competenţele dobândite în timpul studiilor, în timpul seminarelor sau al sesiunilor de formare continuă, cât şi pe cele dobândite într-o manieră informală şi nonformală, adică în timpul activităţilor dumneavoastră ocupaţionale şi de petrecere a timpului liber. Observaţie generală: Eliminaţi orice rubrică în care nu aveţi nimic relevant de trecut, folosind comanda cut (decupare) a procesorului de texte utilizat. ------- Notă ... *) Nivelul Cadrului european comun de referinţă (CECR). Instrucţiuni de folosire a grilei de autoevaluare Grila de autoevaluare cu 6 niveluri a fost realizată de Consiliul Europei pentru "Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine". Grila este alcătuită din 3 niveluri mari, după cum urmează: - utilizator elementar (niveluri A1 şi A2); - utilizator independent (niveluri B1 şi B2); - utilizator experimentat (niveluri C1 şi C2). Pentru a vă autoevalua nivelul de utilizare a limbii străine, citiţi descrierile de mai jos şi scrieţi nivelul relevant (de exemplu: utilizator experimentat - C2) în căsuţa adecvată a CV-ului (ascultare, citire, participare la conversaţie, discurs oral şi scriere). Înţelegere Ascultare A 1: Pot să înţeleg expresii cunoscute şi propoziţii foarte simple referitoare la mine, la familie şi la împrejurări concrete, când se vorbeşte rar şi cu claritate. A 2: Pot să înţeleg expresii şi cuvinte uzuale frecvent întâlnite, pe teme ce au relevanţă imediată pentru mine personal (de exemplu: informaţii simple despre mine şi familia mea, cumpărături, zona unde locuiesc, activitatea profesională). Pot să înţeleg punctele esenţiale din anunţuri şi mesaje scurte, simple şi clare. B 1: Pot să înţeleg punctele esenţiale în vorbirea standard clară pe teme familiare referitoare la activitatea profesională, şcoală, petrecerea timpului liber etc. Pot să înţeleg ideea principală din multe programe radio sau TV pe teme de actualitate ori de interes personal sau profesional, dacă sunt prezentate într-o manieră relativ clară şi lentă. B 2: Pot să înţeleg conferinţe şi discursuri destul de lungi şi să urmăresc chiar şi o argumentare complexă, dacă subiectul îmi este relativ cunoscut. Pot să înţeleg majoritatea emisiunilor TV de ştiri şi a programelor de actualităţi. Pot să înţeleg majoritatea filmelor în limbaj standard. C 1: Pot să înţeleg un discurs lung, chiar dacă nu este clar structurat, iar conexiunile sunt numai implicite şi nu semnalate în mod explicit. Pot să înţeleg programe de televiziune şi filme fără prea mare efort. C 2: Nu am nicio dificultate în a înţelege limba vorbită, indiferent dacă este vorba despre comunicarea directă sau în transmisiuni radio, ori TV, chiar dacă ritmul este cel rapid al vorbitorilor nativi, cu condiţia de a avea timp să mă familiarizez cu un anumit accent. Citire A 1: Pot să înţeleg nume cunoscute, cuvinte şi propoziţii foarte simple, de exemplu, din anunţuri, afişe sau cataloage. A 2: Pot să citesc texte foarte scurte şi simple. Pot să găsesc anumite informaţii previzibile în diverse materiale cotidiene (de exemplu: reclame, prospecte, meniuri, orare) şi pot să înţeleg scrisori personale scurte şi simple. B 1: Pot să înţeleg texte redactate, în principal, într-un limbaj uzual sau referitor la activitatea mea profesională. Pot să înţeleg descrierea evenimentelor, exprimarea sentimentelor şi a urărilor din scrisori personale. B 2: Pot să citesc articole şi rapoarte pe teme contemporane, în care autorii adoptă anumite atitudini şi puncte de vedere. Pot să înţeleg proză literară contemporană. C 1: Pot să înţeleg texte faptice şi literare lungi şi complexe, sesizând diferenţele stilistice. Pot să înţeleg articolele specializate şi instrucţiunile tehnice lungi, chiar dacă nu se referă la domeniul meu. C 2: Pot să citesc cu uşurinţă orice tip de text, chiar dacă este abstract sau complex din punct de vedere lingvistic ori al structurii, de exemplu, manuale, articole specializate şi opere literare. Vorbire Participare la conversaţie A 1: Pot să comunic într-o conversaţie simplă, cu condiţia ca interlocutorul să fie dispus să repete sau să reformuleze frazele sale într-un ritm mai lent şi să mă ajute să formulez ceea ce încerc să spun. Pot să formulez întrebări simple pe teme cunoscute sau de necesitate imediată şi să răspund la asemenea întrebări. A 2: Pot să comunic în situaţii simple şi uzuale care presupun un schimb de informaţii simplu şi direct pe teme şi despre activităţi familiare. Pot să particip la discuţii foarte scurte, chiar dacă, în general, nu înţeleg suficient pentru a întreţine o conversaţie B 1: Pot să fac faţă în majoritatea situaţiilor care pot să apară în cursul unei călătorii printr-o regiune unde este vorbită limba. Pot să particip fără pregătire prealabilă la o conversaţie pe teme familiare, de interes personal sau referitoare la viaţa cotidiană (de exemplu: familie, petrecerea timpului liber, călătoriile, activitatea profesională şi actualităţi). B 2: Pot să comunic cu un grad de spontaneitate şi de fluenţă care fac posibilă participarea normală la o conversaţie cu interlocutori nativi. Pot să particip activ la o conversaţie în situaţii familiare, exprimându-mi şi susţinându-mi opiniile. C 1: Pot să mă exprim fluent şi spontan, fără a fi nevoie să îmi caut cuvintele în mod prea vizibil. Pot să utilizez limba în mod flexibil şi eficient în relaţii sociale şi în scopuri profesionale. Pot să îmi formulez ideile şi punctele de vedere cu precizie şi să îmi conectez intervenţiile bine de cele ale interlocutorilor mei. C 2: Pot să particip fără efort la orice conversaţie sau discuţie şi sunt familiarizat(ă) cu expresiile idiomatice şi colocviale. Pot să mă exprim fluent şi să exprim cu precizie nuanţe fine de sens. În caz de dificultate, pot să reiau ideea şi să îmi restructurez formularea cu abilitate, în aşa fel încât dificultatea să nu fie sesizată. Discurs oral A 1: Pot să utilizez expresii şi fraze simple pentru a descrie unde locuiesc şi oamenii pe care îi cunosc. A 2: Pot să utilizez o serie de expresii şi fraze pentru o descriere simplă a familiei mele şi a altor persoane, a condiţiilor de viaţă, a studiilor şi a activităţii mele profesionale prezente sau recente. B 1: Pot să leg expresii şi să mă exprim coerent într-o manieră simplă pentru a descrie experienţe şi evenimente, visele mele, speranţele şi obiectivele mele. Pot să îmi argumentez şi să explic pe scurt opiniile şi planurile. Pot să povestesc o întâmplare sau să relatez intriga unei cărţi ori a unui film şi să îmi exprim reacţiile. B 2: Pot să prezint descrieri clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să dezvolt un punct de vedere pe o temă de actualitate, arătând avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni. C 1: Pot să prezint descrieri clare şi detaliate pe teme complexe, integrând subtemele, dezvoltând anumite puncte şi terminându-mi intervenţia cu o concluzie adecvată. C 2: Pot să prezint o descriere sau o argumentaţie cu claritate şi fluenţă, într-un un stil adaptat contextului; cu o structură logică eficientă, care să ajute auditoriul să sesizeze şi să reţină punctele semnificative. Scriere A 1: Pot să scriu o carte poştală scurtă şi simplă, de exemplu, cu salutări din vacanţă. Pot să completez formulare cu detalii personale, de exemplu, numele, naţionalitatea şi adresa mea pe un formular de hotel. A 2: Pot să scriu mesaje scurte şi simple. Pot să scriu o scrisoare personală foarte simplă, de exemplu, de mulţumire. B 1: Pot să scriu un text simplu şi coerent pe teme familiare sau de interes personal. Pot să scriu scrisori personale descriind experienţe şi impresii. B 2: Pot să scriu texte clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să scriu un eseu sau un raport, transmiţând informaţii ori argumentând în favoarea sau împotriva unui punct de vedere. Pot să scriu scrisori subliniind semnificaţia pe care o atribui personal evenimentelor sau experienţelor. C 1: Pot să mă exprim prin texte clare, bine structurate, dezvoltând punctele de vedere. Pot să tratez subiecte complexe într-o scrisoare, un eseu sau un raport, subliniind aspectele pe care le consider importante. Pot să selectez un stil adecvat destinatarului. C 2: Pot să scriu texte clare, cursive, adaptate stilistic contextului. Pot să redactez scrisori, rapoarte sau articole complexe, cu o structură logică clară, care să îl ajute pe cititor să sesizeze şi să reţină aspectele semnificative. Pot să redactez rezumate ori recenzii ale unor lucrări de specialitate sau opere literare. Grila completă de autoevaluare poate fi accesată pe site-ul Consiliului Europei la www.coe.int/portfolio Observaţii: - dacă aveţi un certificat care să vă ateste competenţele (de exemplu: TOEIC - Test of English for International Communication), precizaţi nivelul şi data la care l-aţi obţinut; - nu vă supraestimaţi nivelul, care poate fi foarte bine verificat atunci când veţi fi intervievat! Anexa 2 la metodologie Anexa 3 la metodologie Instrucţiuni pentru completarea Paşaportului lingvistic Europass Introducere Paşaportul lingvistic Europass este un document care vă permite descrierea detaliată a abilităţilor şi competenţelor lingvistice pentru limbile străine cunoscute. A fost elaborat de către Consiliul Europei ca una dintre cele 3 părţi componente ale Portofoliului lingvistic european (vezi: www.coe.int/portfolio), în care vă puteţi prezenta detaliat experienţele şi realizările. Paşaportul lingvistic vă oferă un inventar al tuturor limbilor străine pe care le cunoaşteţi în mai mare sau mai mică măsură. Acesta poate include şi competenţele lingvistice: puteţi, de exemplu, să citiţi într-o limbă străină, dar să nu o vorbiţi foarte bine. Paşaportul lingvistic poate cuprinde competenţe dobândite atât prin intermediul educaţiei formale, cât şi în afara acesteia. Mulţumită nivelurilor Cadrului european comun de referinţă pentru limbi străine, vă puteţi prezenta experienţa lingvistică într-un mod clar şi care poate fi comparat la nivel internaţional. Paşaportul lingvistic vine în completarea CV-ului Europass (disponibil la http://europass.cedefop.europa.eu), la care poate fi anexat. Instrucţiuni detaliate pentru completarea Paşaportului lingvistic Europass Recomandări generale Înainte de a începe completarea paşaportului lingvistic, reamintiţi-vă câteva principii importante: I. Păstraţi structura modelului Paşaportul lingvistic vă permite prezentarea competenţelor şi calificărilor lingvistice într-o ordine logică: 1. informaţii personale; 2. pentru fiecare limbă străină cunoscută: (
- a)o descriere a abilităţilor dumneavoastră bazată pe autoevaluare; (
- b)diplomele şi certificatele dumneavoastră; (
- c)exemple relevante ale experienţei lingvistice şi ale culturii circumscrise acesteia. N.B.: - Tipăriţi-vă paşaportul lingvistic pe hârtie albă; - Păstraţi caracterele şi formatul sugerate; - Evitaţi sublinierile sau scrierea de fraze întregi cu majuscule sau litere îngroşate: afectează lizibilitatea documentului; - Nu schimbaţi titlul rubricilor din coloana stângă a modelului; - Eliminaţi orice rubrică rămasă necompletată. II. Fiţi clar şi concis O impresie asupra profilului dumneavoastră se poate forma după câteva minute de lectură. Prin urmare, trebuie: - să fiţi scurt şi - să includeţi doar elementele relevante ale educaţiei şi experienţei dumneavoastră. Fiţi realist în autoevaluare. Orice supraestimare a abilităţilor poate fi descoperită la interviu sau în timpul perioadei de probă. III. Verificaţi paşaportul lingvistic la final/după completare Recitiţi atent Paşaportul lingvistic Europass după ce l-aţi completat pentru a corecta orice greşeală ortografică şi asiguraţi-vă că este formulat clar şi logic. Rugaţi pe cineva să îl citească, pentru a fi sigur că are un conţinut clar şi uşor de înţeles. Apendice Instrucţiuni de folosire a grilei de autoevaluare Grila de autoevaluare cu 6 niveluri a fost elaborată de Consiliul Europei pentru "Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine" (CEFRL). Grila este alcătuită din 3 niveluri mari, după cum urmează: - utilizator elementar (niveluri A1 şi A2); - utilizator independent (niveluri B1 şi B2); - utilizator experimentat (niveluri C1 şi C2). Pentru a vă autoevalua nivelul de utilizare a limbii străine, citiţi descrierile de mai jos şi scrieţi nivelul relevant (de exemplu: utilizator experimentat - C2) în căsuţa adecvată a Paşaportului lingvistic Europass (Ascultare, Citire, Participare la conversaţie, Discurs oral, Vorbire şi scriere). Înţelegere Ascultare A 1: Pot să înţeleg expresii cunoscute şi propoziţii foarte simple referitoare la mine, la familie şi la împrejurări concrete, când se vorbeşte rar şi cu claritate. A 2: Pot să înţeleg expresii şi cuvinte uzuale frecvent întâlnite pe teme ce au relevanţă imediată pentru mine personal (de exemplu: informaţii simple despre mine şi familia mea, cumpărături, zona unde locuiesc, activitatea profesională). Pot să înţeleg punctele esenţiale din anunţuri şi mesaje scurte, simple şi clare. B 1: Pot să înţeleg punctele esenţiale în vorbirea standard clară pe teme familiare referitoare la activitatea profesională, şcoală, petrecerea timpului liber etc. Pot să înţeleg ideea principală din multe programe radio sau TV pe teme de actualitate ori de interes personal sau profesional, dacă sunt prezentate într-o manieră relativ clară şi lentă. B 2: Pot să înţeleg conferinţe şi discursuri destul de lungi şi să urmăresc chiar şi o argumentare complexă, dacă subiectul îmi este relativ cunoscut. Pot să înţeleg majoritatea emisiunilor TV de ştiri şi a programelor de actualităţi. Pot să înţeleg majoritatea filmelor în limbaj standard. C 1: Pot să înţeleg un discurs lung, chiar dacă nu este clar structurat, iar conexiunile sunt numai implicite şi nu semnalate în mod explicit. Pot să înţeleg programe de televiziune şi filme fără prea mare efort. C 2: Nu am nicio dificultate în a înţelege limba vorbită, indiferent dacă este vorba despre comunicarea directă sau în transmisiuni radio ori TV, chiar dacă ritmul este cel rapid al vorbitorilor nativi, cu condiţia de a avea timp să mă familiarizez cu un anumit accent. Citire A 1: Pot să înţeleg nume cunoscute, cuvinte şi propoziţii foarte simple, de exemplu, din anunţuri, afişe sau cataloage. A 2: Pot să citesc texte foarte scurte şi simple. Pot să găsesc anumite informaţii previzibile în diverse materiale cotidiene (de exemplu, reclame, prospecte, meniuri, orare) şi pot să înţeleg scrisori personale scurte şi simple. B 1: Pot să înţeleg texte redactate, în principal, într-un limbaj uzual sau referitor la activitatea mea profesională. Pot să înţeleg descrierea evenimentelor, exprimarea sentimentelor şi a urărilor din scrisori personale. B 2: Pot să citesc articole şi rapoarte pe teme contemporane, în care autorii adoptă anumite atitudini şi puncte de vedere. Pot să înţeleg proză literară contemporană. C 1: Pot să înţeleg texte faptice şi literare lungi şi complexe, sesizând diferenţele stilistice. Pot să înţeleg articolele specializate şi instrucţiunile tehnice lungi, chiar dacă nu se referă la domeniul meu. C 2: Pot să citesc cu uşurinţă orice tip de text, chiar dacă este abstract sau complex din punct de vedere lingvistic ori al structurii; de exemplu, manuale, articole specializate şi opere literare. Participare la conversaţie A 1: Pot să comunic într-o conversaţie simplă, cu condiţia ca interlocutorul să fie dispus să repete sau să reformuleze frazele sale într-un ritm mai lent şi să mă ajute să formulez ceea ce încerc să spun. Pot să formulez întrebări simple pe teme cunoscute sau de necesitate imediată şi să răspund la asemenea întrebări. A 2: Pot să comunic în situaţii simple şi uzuale care presupun un schimb de informaţii simplu şi direct pe teme şi despre activităţi familiare. Pot să particip la discuţii foarte scurte, chiar dacă, în general, nu înţeleg suficient pentru a întreţine o conversaţie. B 1: Pot să fac faţă în majoritatea situaţiilor care pot să apară în cursul unei călătorii într-o regiune unde este vorbită limba. Pot să particip fără pregătire prealabilă la o conversaţie pe teme familiare, de interes personal sau referitoare la viaţa cotidiană (de exemplu: familie, petrecerea timpului liber, călătoriile, activitatea profesională şi actualităţi). B 2: Pot să comunic cu un grad de spontaneitate şi de fluenţă care fac posibilă participarea normală la o conversaţie cu interlocutori nativi. Pot să particip activ la o conversaţie în situaţii familiare, exprimându-mi şi susţinându-mi opiniile. C 1: Pot să mă exprim fluent şi spontan, fără a fi nevoie să îmi caut cuvintele în mod prea vizibil. Pot să utilizez limba în mod flexibil şi eficient în relaţii sociale şi în scopuri profesionale. Pot să îmi formulez ideile şi punctele de vedere cu precizie şi să îmi conectez bine propriile intervenţii cu cele ale interlocutorilor mei. C 2: Pot să particip fără efort la orice conversaţie sau discuţie şi sunt familiarizat(ă) cu expresiile idiomatice şi colocviale. Pot să mă exprim fluent şi să exprim cu precizie nuanţe fine de sens. În caz de dificultate, pot să reiau ideea şi să îmi restructurez formularea cu abilitate, în aşa fel încât dificultatea să nu fie sesizată. Discurs oral A 1: Pot să utilizez expresii şi fraze simple pentru a descrie unde locuiesc şi oamenii pe care îi cunosc. A 2: Pot să utilizez o serie de expresii şi fraze pentru o descriere simplă a familiei mele şi a altor persoane, a condiţiilor de viaţă, a studiilor şi a activităţii mele profesionale prezente sau recente. B 1: Pot să leg expresii şi să mă exprim coerent într-o manieră simplă pentru a descrie experienţe şi evenimente, visele mele, speranţele şi obiectivele mele. Pot să îmi argumentez şi să explic pe scurt opiniile şi planurile. Pot să povestesc o întâmplare sau să relatez intriga unei cărţi ori a unui film şi să îmi exprim reacţiile. B 2: Pot să prezint descrieri clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să dezvolt un punct de vedere pe o temă de actualitate, arătând avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni. C 1: Pot să prezint descrieri clare şi detaliate pe teme complexe, integrând subtemele, dezvoltând anumite puncte şi terminându-mi intervenţia cu o concluzie adecvată. C 2: Pot să prezint o descriere sau o argumentaţie cu claritate şi fluenţă, într-un stil adaptat contextului, cu o structură logică eficientă, care să ajute auditoriul să sesizeze şi să reţină punctele semnificative. Exprimare scrisă A 1: Pot să scriu o carte poştală scurtă şi simplă; de exemplu, cu salutări din vacanţă. Pot să completez formulare cu detalii personale; de exemplu, numele, naţionalitatea şi adresa mea, pe un formular de hotel. A 2: Pot să scriu mesaje scurte şi simple. Pot să scriu o scrisoare personală foarte simplă; de exemplu, de mulţumire. B 1: Pot să scriu un text simplu şi coerent pe teme familiare sau de interes personal. Pot să scriu scrisori personale, descriind experienţe şi impresii. B 2: Pot să scriu texte clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să scriu un eseu sau un raport, transmiţând informaţii ori argumentând în favoarea sau împotriva unui punct de vedere. Pot să scriu scrisori subliniind semnificaţia pe care o atribui personal evenimentelor sau experienţelor. C 1: Pot să mă exprim prin texte clare, bine structurate, dezvoltând punctele de vedere. Pot să tratez subiecte complexe într-o scrisoare, un eseu sau un raport, subliniind aspectele pe care le consider importante. Pot să selectez un stil adecvat destinatarului. C 2: Pot să scriu texte clare, cursive, adaptate stilistic contextului. Pot să redactez scrisori, rapoarte sau articole complexe, cu o structură logică clară, care să îl ajute pe cititor să sesizeze şi să retină aspectele semnificative. Pot să redactez rezumate ori recenzii ale unor lucrări de specialitate sau opere literare. Grila completă de autoevaluare poate fi accesată pe site-ul Consiliului Europei la adresa www.coe.int/portfolio Anexa 4 la metodologie Niveluri europene - Grilă de autoevaluare © Consiliul Europei: Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine (CEFRL) Anexa 5 ----------- *1) Se completează de către instituţia de învăţământ superior care acordă diploma, instituţie care trebuie să verifice legalitatea tuturor înscrisurilor de pe actul de studii pe Suplimentul la diplomă./To be filled în by the higer education institution awarding the Diploma, wich must the legality of all inscripts on the Diploma and the Diploma Supplement. *2) Se va menţiona numărul total de ore, din care: numărul total de ore de curs (C); numărul total de ore de seminar (S); numărul total de ore de lucrări practice (LP); numărul total de ore de proiect (P) etc./Fill în the total number of hours, of which: total number of course hours (C); total number of seminar hours (S); total number of workshop hours (LP); total number of project hours (P) per week etc. *3) Media anuală cu doua zecimale, fără rotunjire./Final aggregate grade with two decimals, with no rounding off. *4) Medie generală cu două zecimale, fără rotunjire./Final aggregate grade with two decimals, with no rounding off. *5) Se va completa de către instituţia care a asigurat şcolarizarea titularului. Trebuie menţionat numărul de pagini pe care le conţine documentul./To be completed by the institution which enrolled the diploma holder. Also mention the total number of pages of the present document. Suplimentul la diplomă se va redacta pe format A4 (faţă/verso), se va numerota şi se va ştampila pe fiecare pagină, pe colţul din dreapta jos./The Diploma Supplement shall be printed on A4 format (both sides), shall be numbered and stamped on each page în the lower right corner. --------