DECIZIE nr. 661 din 10 octombrie 2006

(1)şi

(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 914 din 9 noiembrie 2006 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Ion Tiucă - procuror Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin.

(1)şi

(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Cristescu Oil" - S.R.L. din Cornea în Dosarul nr. 606/C/2006 al Tribunalului Caraş-Severin. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 17 februarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 606/C/2006, Tribunalul Caraş-Severin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin.

(1)şi

(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Cristescu Oil" - S.R.L. din Cornea într-o cauză având ca obiect recursul împotriva sentinţei civile prin care s-a respins, ca tardiv introdusă, plângerea formulată de autorul excepţiei împotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenţii. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 32 alin.

(1)şi

(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin.

(1)şi

(2), art. 21 alin.

(1),

(2)şi

(3)şi ale art. 53. În acest sens arată că "procedura instituită, care obligă contravenientul să depună plângerea sa şi copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei la organul din care face parte agentul constatator, îl expune pe acesta voluntarismului acestui organ [...] în sarcina căruia, în afara termenului generic «de îndată» nu se stabileşte de lege un termen imperativ [...] în care acesta să transmită plângerea şi dosarul cauzei instanţei competente teritorial să o soluţioneze «într-un termen rezonabil»". Aşa fiind, se consideră că "această obligaţie stabilită în sarcina contravenientului - în măsura în care instanţa refuză sesizarea sa directă şi restituie plângerea primită - reprezintă o încălcare evidentă a prevederilor art. 21 din Constituţie. De asemenea, se susţine că "această «procedură» încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie întrucât [...] organului constatator i se creează artificial şi nejustificat un avantaj în privinţa probatoriului şi poziţiei procesuale pe care o poate adopta în viitorul litigiu". Totodată, se mai arată că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 53 din Constituţie, deoarece "un litigiu în care se soluţionează o plângere a unei persoane împotriva unui proces-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii [...] nu poate reprezenta în niciun caz vreuna din situaţiile care să justifice restrângerea dreptului petentului de a se adresa nemijlocit instanţei de judecată". Tribunalul Caraş-Severin apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens arată că textele de lege criticate îngrădesc "accesul liber la justiţie prin obligarea contravenientului să depună plângerea sa şi copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei la organul din care face parte agentul constatator, prin faptul că nu se stabileşte un termen în care agentul constatator să fie obligat să înainteze plângerea contravenţională instanţei de judecată şi prin lipsa sancţiunilor care să poată fi aplicate agentului constatator pentru nerespectarea acestui termen". Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 alin.

(1)şi

(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, ulterior modificată. Textele de lege criticate au următorul conţinut: - Art. 32: "

(1)Plângerea însoţită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contravenţiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o primească şi să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens.

(2)Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia." ... Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin.

(1)şi

(2)privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin.

(1),

(2)şi

(3)privind accesul liber la justiţie şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Examinând excepţia, Curtea Constituţională constată că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 200 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 1 iunie 2004, Curtea a reţinut următoarele: "Textul de lege criticat nu îngrădeşte accesul liber la justiţie al persoanelor interesate, ci instituie norme de procedură privind soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Această modalitate de reglementare reprezintă însă opţiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin.

(2)din Constituţie, privind competenţa şi procedura în faţa instanţelor judecătoreşti." Totodată, Curtea constată că nu poate fi reţinută susţinerea potrivit căreia prevederile legale criticate creează o inegalitate între organul constatator şi contravenient, deoarece principiul constituţional consacrat de art. 16 alin.

(1)şi

(2)din Legea fundamentală se referă la egalitatea în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar nu la egalitatea între cetăţeni şi autorităţile publice. De asemenea, nu se poate reţine nici critica privind încălcarea art. 53 din Constituţie, deoarece prin dispoziţiile art. 32 alin.

(1)şi

(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 nu se aduce nicio restrângere exerciţiului dreptului de acces liber la justiţie. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin.

(1)şi

(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Cristescu Oil" - S.R.L. din Cornea în Dosarul nr. 606/C/2006 al Tribunalului Caraş-Severin. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 octombrie 2006. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ___________